Pagina documente » Stiinte Economice » Tehnici promotionale in cadrul unei agentii de turism (S.C. XYZ S.A.)

Despre lucrare

lucrare-licenta-tehnici-promotionale-in-cadrul-unei-agentii-de-turism-s.c.-xyz-s.a.-
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-tehnici-promotionale-in-cadrul-unei-agentii-de-turism-s.c.-xyz-s.a.-


Cuprins

POLITICA PROMOTIONALA IN CADRUL
AGENTIEI DE TURISM SIND TOUR MINERVA
CUPRINS :
CAPITOLUL 1
Locul si importanta activitatii promotionale in economia moderna
1.1 Activitatea promotionala - componenta a marketingului modern
1.2 Sistemul de comunicatie al intreprinderii si activitatea promotionala
CAPITOLUL 2
Marketingul serviciilor
2.1 Natura si caracteristicile serviciilor
2.2 Clasificarea serviciilor
2.3 Marketingul turistic:
2.3.1 Turismul - concept, definitii, factori ce determina evolutia turismului
2.3.2 Elemente de marketing turistic.
CAPITOLUL 3
Prezentarea generala a agentiei de turism SIND TOUR MINERVA
3.1 Scurt istoric
3.2 Organizarea interna
3.3 Parteneriate SIND TOUR MINERVA
3.4 Oferta SIND TOUR MINERVA
3.5 Clienti SIND TOUR MINERVA
3.6 Concurenta SIND TOUR MINERVA
CAPITOLUL 4
Politica promotionala in cadrul agentiei de turism SIND TOUR MINERVA
4.1 Politica SIND TOUR MINERVA
4.2 Obiectivele SIND TOUR MINERVA si solutii pentru atingerea obiectivelor
4.3 Mixului de marketing :
4.3.1 Politica de produs
4.3.2 Politica de pret
4.3.3 Politica de distributie
4.3.4 Politica de promovare
Studiu de caz - Rentabilitatea unui departament de incoming dinspre China
Concluzii si propuneri
Anexe
Bibliografie

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

Capitolul 1

Locul si importanta activitatii promotionale in economia moderna

1.1 Activitatea promotionala – componenta a marketingului modern

Activitatea de marketing a intreprinderii moderne implica o permanenta si complexa comunicare cu mediul extern, cu piata, care presupune o informare atenta a consumatorilor potentiali si a intermediarilor, actiuni specifice de influentare a comportamentelor de cumparare si de consum, de sprijinire a procesului de vanzare. Aceste activitati, cu obiective si mijloace de actiune extrem de variate alcatuiesc politica promotionala – componenta importanta a politicii de marketing.

Includerea politicii promotionale in mixul de marketing este determinata de rolul, uneori decisiv, pe care il au in procesul realizarii marfurilor si serviciilor, ca si prin costul acestor actiuni. Promovarea este apreciata a fi una dintre cele mai costisitoare componente ale strategiei de marketing. Orice firma este angajata intr-un amplu proces de comunicare promotionala. Intreprinderea comunica atat cu consumatorii si distribuitorii produselor si serviciilor sale, cat si cu diversele categorii de public; la randul lor distribuitorii comunica cu consumatorii, iar acestia comunica intre ei. Astfel fiecare se constituie intr-o veritabila sursa de informatii si, in acelasi timp, reactioneaza la cele pe care le receptioneaza.

In economia contemporana, importanta activitatii promotionale este amplificata de existenta unor piete din ce in ce mai concurentiale, ceea ce explica eforturile intreprinderilor pentru sporirea calitatii produselor si pentru adaptarea la cerintele si exigentele consumatorilor. Prin activitatile promotionale se pot imprima, atat produselor cat si intreprinderilor elemente distincte care sa le confere identitate si personalitate.

Pentru aceasta, sunt necesare actiuni specifice de comunicatie, investitiile in acest domeniu alaturandu-se celor alocate activitatilor de cercetare-dezvoltare.

Activitatea promotionala devine un instrument de ratiune strategica, multe intreprinderi datorandu-si succesele economice, printre altele, unor enorme investitii in activitatea de comunicatie promotionala.

Activitatea promotionala corespunde uneia din cele patru variabile ale mixului de marketing ; in practica, totul comunica : produsul este un media – adesea cel mai important ; distributia este de asemenea un puternic factor de comunicatie promotionala ; in sfarsit, pretul comunica si el o imagine care poate caracteriza fie produse ieftine (asociate cu o calitate scazuta), fie produse de lux si, deci, inaccesibile pentru anumite categorii de consumatori.

Actiunile care se cuprind sub variabila ‘’politica promotionala’’ a mixului de marketing corespund comunicatiei formale sau organizate a intreprinderii.

Comunicatia formala include ansamblul actiunilor organizate sub forma unor programme sau campanii ; ea recurge la doua tipuri de instrumente: actiunile ‘’media’’, respectiv, publicitatea desfasurata prin intermediul presei, televiziunii, afisajului si radioului; actiunile in ‘’afara media’’ care sunt specifice marketingului direct, tehnicilor de promovare, relatiilor publice, sponsorizarii, participarii la targuri, saloane, expozitii etc.

Intr-adevar, exista si o comunicatie informala care se desfasoara prin intermediul personalului, produselor, distributiei etc. Desi se acorda mai putina importanta acestei forme de comunicatie spontana, naturala si cotidiana, ea este totusi fundamentala si trebuie tratata cu aceeasi atentie ca publicitatea si actiunile de promovare.

1.2 Sistemul de comunicatie al intreprinderii si activitatea promotionala

Acest sistem consta in instituirea unui sistem care sa asigure o permanenta comunicare intre producatori, distribuitori si consumatori.

Sistemul de comunicatie al intreprinderii moderne implica utilizarea, pe de o parte, a unor forme variate de informare si stimulare a consumatorilor, menite sa prezinte intreprinderea, produsele si serviciile sale, dar si sa provoace o serie de modificari favorabile in mentalitatea si obiceiurile de consum ale acestora; pe de alta parte, intreprinderea va stabili relatii de comunicatie cu proprii ei salariati, cu actionarii si furnizorii sai, cu mediile financiare si ale puterii publice etc.

Intreprinderea se constituie intr-un sistem deschis spre mediul intern sau extern si, in acelasi timp, o sursa de mesaje al caror obiectiv principal vizeaza intarirea imaginii si prestigiului produselor si serviciilor sale pe piata. In acest sens trebuie respectate anumite cerinte de catre fiecare intreprindere in calitatea ei de sursa de comunicatie si anume: sa fie suficient de puternica, pentru a putea determina o relatie de autoritate fata de publicul vizat; sa fie atragatoare, astfel incat sa poate fi identificata din multimea surselor de comunicatie; sa fie credibila, in sensul ca, pentru a fi acceptata, mesajele puse in circulatie sa corespunda sistemului de valori al destinatarului.

In practica, receptarea mesajului de catre destinatar este influenatat de trei fenomene privitoare la: atentia selectiva, distorsiunea selectiva si retentia selectiva.

Astfel, atentia unui individ fata de o sursa de comunicatie este selectiva, intrucat un sistem de filtre propriu fiecaruia determina receptarea numai a acelei informatii (publicitare, promotionale etc.) care il intereseaza. Atentia selectiva constituie un element ajutator in adoptarea unei decizii, asociat cu doua criterii: implicatia si perceptia riscului.

Implicatia indivizilor in perceptia unui mesaj depinde pe de o parte de natura produsului si pe de alta parte de momentul expunerii la mesaj, in sensul ca, de regula, consumatorul se simte mult mai implicat daca este expus unui mesaj publicitar intr-o perioada in care cauta produsul respectiv. Perceptia riscului se realizeaza in functie de importanta a trei factori: riscuri financiare, riscuri fizice si riscuri psihosociologice.

Fenomenul distorsiunii selective se datoreaza faptului ca receptorul dezvolta atitudini care il determina sa recepteze si sa interpreteze mesajele numai in masura in care ii intaresc propriile credinte si convingeri.

Conform fenomenului de retinere selectiva obiectivul unei actiuni de comunicatie care este inscrierea mesajului trebuie sa depaseasca pragul memoriei temporare si sa permita rememorarea sa. Capacitatea de rememorare a mesajului depinde insa de semnificatia ce ii este atribuita. Daca atitudinea initiala a unei persoane fata de un obiect sau serviciu este pozitiva si daca ea isi rememoreaza argumente favorabile acestuia, mesajul are bune sanse de a fi acceptat si inregistrat in memorie. Dimpotriva, daca atitudinea initiala este negativa, bazata pe existenta unor contraargumente fata de produs, mesajul va fi respins, chiar daca va fi pastrat in memorie.

Componentele comunicatiei promotionale dupa natura si rolul lor in sistemul de comunicatie al intreprinderii se pot structura astfel:

? Publicitatea

? Promovarea vanzarilor

? Relatiile publice

? Marca

? Manifestarile promotionale

La randul lor, fiecare dintre aceste componente beneficiaza de procedee, tehnici si mijloace specifice de actiune.

Publicitatea este o variabila calitativa, de natura psihologica, cu actiune pe termen lung si care, in general, este greu masurabila cantitativ in privinta efectelor economice pe care le genereaza. Promovarea vanzarilor este o variabila de ordin cantitativ, relativ omogena si cu actiune pe termen scurt; in ansamblul lor, tehnicile cuprinse in aceasta grupa aduc consumatorului avantaje economice materiale imediate, care pot fi cu usurinta masurate cantitativ, iar intreprinderii ofera posibilitatea exercitarii unui control riguros al activitatii desfasurate. Relatiile publice grupeaza o serie de tehnici cu actiune si efecte pe plan psihologic si pe termen lung, de asemenea greu de masurat in termeni economici. Marca circumscrie ansamblul semnelor distinctive menite sa individualizeze un produs, o gama de produse, o firma etc., in raport cu cele ale concurentei, sa atraga si sa stabilizeze fidelitatea consumatorilor, sa creeze obiceiuri de consum, sa garanteze calitatea produselor si sa certifice notorietatea si prestigiul firmei; se caracterizeaza printr-o actiune pe termen lung si pe plan psihologic, dar si prin posibilitatea controlului rezultatelor obtinute. Manifestarile promotionale, variabile deopotriva calitativ si cantitativ, presupune utilizarea, pe perioade de timp determinate, a intregii game de tehnici si actiuni promotionale, cu efecte economice imediate si pe termen lung.