Pagina documente » Recente » Turismul cultural si de afaceri

Despre lucrare

acces premium
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.


Cuprins

CUPRINS
INTRODUCERE 1
CAPITOLUL 1. PREZENTAREA GENERAL? A JUDETULUI SIBIU 2
1.1.A?ezare geografic? ?i accesibilitate 2
1.2. Scurt Istoric 4
CAPITOLUL 2. TURISMUL CULTURAL SI CEL DE AFACERI AL JUDETULUI SIBIU 10
2.1. Turismul cultural 10
2.1.1. Turismul cultural in Judetul Sibiu 11
2.1.2. Sibiu 2007 - Capitala Culturala Europeana 38
2.2.Turismul de afaceri 42
2.2.1. Turismul de afaceri in judetul Sibiu 46
CAPITOLUL 3. TURISMUL CULTURAL SI CEL DE AFACERI AL JUDETULUI SIBIU, STUDIUL DE CAZ AL MUNICIPIULUI SIGHI?OARA 51
3.1.Localizare ?i c?i de acces 51
3.2.Atractii turistice 51
3.3.Turismul cultural al municipiului Sighisoara 63
3.4.Turismul de afaceri al minicipiului Sighisoara 73
CONCLUZII 87
BIBLIOGRAFIE 90

EXTRAS DIN DOCUMENT

La inceputul secolului al XIX-lea calatoriile in scopuri turistice nu reprezentau decit un fenomen marginal. Cu toate acestea ,cea mai veche intrebuintare a cuvintului “turist” o datoram acelor ani. Desigur ca la vremea aceea termenul era utilizat pentru a desemna o activitate legata de caravane ,de deplasarea pelerinilor sau de incursiunile exploratorilor misionari.

Însa intr-un secol si jumatate ,datorita dezvoltarii economice si industriale a natiunilor ,turismul a devenit un sector esential al activitatii economice a mai multor state .Fiind una din formele de activitate care satisfac cerinte personale ,turismul este o veriga premergatoare consumului final , cu efecte economice ce nu trebuie neglijate.

El a pus in joc enorme sume de capital ,materializate in lucrari publice ,mijloace de transport,alimentatie si diverse alte servicii ,ajungind in prezent sa numere mii si mii de firme care se bucura de o foarte buna organizare , incepand cu micile birouri de voiaj si terminand cu lanturi intregi de hoteluri de lux.

Turismul urmareste si valorificarea resurselor naturale. Varietatea peisajelor si conditiile favorabile pentru drumetile din timpul verii si sporturi de iarna in sezonul rece, confera Carpatilor o mare atractie turistica. La aceasta se adauga litoralul romanesc al Marii Negre, care atrage turistii prin calitatile sale naturale si obiectivele de interes cultural si religios, precum si Delta Dunarii cu frumusetea inegalabila, o rezervatie naturala devenita obiectiv de prim ordin pentru toate categoriile de turisti. Tot acest potential natural, alaturi de istoria, cultura, traditiile si obiceiurile poporului nostru alcatuiesc identitatea noastra nationala, sunt cartea noastra de vizita pe care o prezentam intregii lumi.

Judetul Sibiu ofera un fabulos potential natural, etno-folcloric, resurse naturale, vestigii istorice si religioase, edificii culturale si o asezare avantajoasa, propice organizarii de sejururi in orice perioada a anului.

CAPITOLUL 1. PREZENTAREA GENERAL? A JUDETULUI SIBIU

1.1.Asezare geografica si accesibilitate

1.2. Scurt Istoric

1.1.Asezare geografica si accesibilitate

Judetul Sibiu e situat in centrul Romaniei, in partea central-sudica a Transilvaniei, la poalele de nord ale Carpatilor Meridionali, in Podisul Transilvaniei, in bazinele raurilor Olt, Tarnava Mare, Hartibaciu si Cibin, intre 45°28? si 46°17? latitudine N si intre 23°35? si 24°57? longitudine E, limitat de judetul Mures (N si NE), Brasov(E), Arges(SE), Valcea(S) si Alba(V si SV). Suprafata judetului este de 5432 km2 (2,28% din suprafata tarii).

Resedinta judetului este municipiul Sibiu, iar orasele situate aici sunt : Agnita, Avrig, Copsa Mica, Dumbraveni, Medias, Ocna Sibiului, Talmaciu.

Cu importanta cruciala in asigurarea legaturilor economice intre diferitele localitati ale judetului Sibiu sau cu celelalte localitati din tara, au cunoscut o permanenta dezvoltare si modernizare, cu toate greutatile inerente perioadei de tranzitie in care se afla judetul. La sfarsitul anului 2001 lungimea retelei feroviale sibiene insuma 309 km (din care 45 km linii electrice), rezultand o densitate de 56,0 km/1000km2. Importanta transportului feroviar este amplificata de prezenta pe teritoriul judetului Sibiu a unui segment din magistrala de C.F. Bucuresti-Brasov-Sibiu-Deva-Arad care-l traverseaza pe la S, pe directia E-V, si a unui tronson din magistrala feroviara Bucuresti-Pitesti-Ramnicu Valcea-Podu Olt-Sibiu-Copsa Mica-Blaj-Cluj Napoca-Oradea, care-l strabate median pe directia S-N. Nodurile feroviale Sibiu, Copsa Mica, Podu Olt asigura ramificatiile principale catre alte directii de penetrare. La sfarsitul anului 2001, lungimea drumurilor sibiene totaliza 1485 km (din care 329 modernizate), cu o densitate de 27,3 km/100km2.În afara drumurilor care impanzesc judetul Sibiu pana in cele mai indepartate zone, exista doua sectoare de magistrale rutiere, paralele cu cele doua magistrale feroviare, precum si doua segmente ale soselelor nationale de altitudine, care asigura legaturile rutiere ale Munteniei cu Transilvania pe o ruta mai scurta, dar mai dificila. Astfel, partea de SE a judetului Sibiu, la limita cu judetul Alba, este strabatuta de drumul national alpin Novaci-Oasa-Sebes. Transporturile aeriene de marfuri si calatori sunt efectuate prin intermediul aeroportului din Sibiu.

Judetul Sibiu beneficiaza de o pozitie favorabila, dispunand de o retea de drumuri publice bine reprezentata, conferind o deschidere interna si internationala. Principalele cai rutiere internationale care strabat judetul Sibiu si care faciliteaza accesul din si inspre acesta la nivel national si international sunt:

Drumul european E 68 Frontiera Nadlac-Arad-Deva-Sebes-Sibiu-Brasov

- Drumul european E 81 Frontiera Giurgiu-Bucuresti-Pitesti-Sibiu-Cluj Napoca-Satu Mare-Frontiera Halmeu

- Coridorul IV Pan-European Frontiera Nadlac-Arad-Deva-Sebes-Sibiu-Brasov- Ploiesti-Bucuresti-Slobozia- Constanta

În cadrul Regiunii Centru judetul Sibiu ocupa locul patru in ceea ce priveste total lungime drumuri publice, locul cinci in ceea ce priveste total lungime drumuri nationale si locul patru in ceea ce priveste total lungime drumuri locale - judetene si comunale.

Din analiza echiparii tehnice a judetului Sibiu cu drumuri publice –nationale, judetene si comunale - au rezultat urmatoarele:

? 6 trasee de drumuri nationale, din care :

2 trasee de drumuri europene, E 68 (DN 1) si E 81 (DN 7) ;

2 trasee de drumuri nationale principale, DN 7C si DN 14;

2 trasee de drumuri nationale secundare, DN 14A si DN 14B.

? 51 trasee de drumuri judetene ;

? 70 trasee de drumuri comunale .

Lungimea drumurilor publice din judetul Sibiu este de 1.599 km, reprezentand 2% din totalul drumurilor publice din Romania (78.601 km). Densitatea drumurilor publice in judetul Sibiu este de 29,5 km/100 km2, situand judetul pe ultimele locuri din tara, fiind sub densitatea pe tara care este de 32,9 km/100 km2 si aproape egala cu densitatea pe Regiunea Centru (29,4 km/100 km2).

Din total lungime drumuri publice, situatia se prezinta astfel:

? 257 km – 16 % - sunt drumuri nationale;

? 1.342 km –84% - sunt drumuri judetene si comunale.

În anul 2010 , judetul Sibiu se situa pe locul 28 pe tara avand 1.600 km, din care 383 au fost modernizati ceea ce reprezinta 24 %.

Drumurile nationale sunt modernizate in totalitate, situandu-se in clasele tehnice III si IV, avand o stare tehnica considerata ca fiind buna.

Drumurile nationale la nivelul judetului Sibiu, in anul 2011 , aveau 257 km din care tot atatea sunt drumuri moderne.

Drumurile judetene si comunale, in anul 2011 , aveau un total de 1.342 km. Din care drumuri modernizate - 126 km (22%) si drumuri cu imbracaminti usoare rutiere 452 km (78%). Drumurile judetene sunt de clasa tehnica IV si V, avand o stare tehnica considerata in general satisfacatoare, iar drumurile comunale sunt de clasa tehnica V, avand o stare tehnica considerata in general nesatisfacatoare.

1.2. Scurt Istoric

Cele mai vechi urme de locuire descoperite in perimetrul judetului Sibiu (la Racovita, Ocna Sibiului, Selimbar s.a.), dateaza din Paleolitic, iar marturii apartinand triburilor neolitice, purtatoare ale Culturilor Petresti si Turdas, au fost identificate la Sibiu, Ocna Sibiu, Pauca, Casolt s.a. perioada de trecere de la Neolitic la Epoca bronzului(2500-1800 i.Hr.) este ilustrata de vestigiile scoase la iveala la Ocna Sibiului, Slimnic, Sura Mica, Pauca, Orlat,Casolt, iar Epoca bronzului, apartinand Culturii Cosofeni(2500-1800 i.Hr.) si Wietenberg(sec. 16-13 i.Hr.) este bine reprezentata prin descoperirile de la Slimnic, Cisnadie, Tilisca, Ocna Sibiului, Medias, Sibiu s.a. Un loc deosebit de important in istoria primei Epoci a fierului(Hallstatt) din Romania il ocupa marele depozit de bronzuri, datand din secolul 12 i.Hr. , descoperit in cartierul Gusterita din municipiul Sibiu, iar cea de-a doua Epoca a fierului(La Tene) este marcata de vestigiile de la Tilisca, Medias, Arpasu de Sus s.a., care ilustreaza gradul inalt de dezvoltare atins de civilizatia dacica. [1 Avram, Al?xandru ; Crisan, Vasil? , Sibiu – ghid cultural touristic , ?ditura FF Pr?ss , ?ditia a II-a, Bucur?sti , 1998 ]

Dupa parasirea Daciei de catre romani(271/275), populatia autohtona daco-romana,de pe aceste meleaguri a continuat sa-si desfasoare activitatea neintrerupt, asa cum dovedesc descoperirile de la Rosia, Slimnic, Biertan, Brateiu, Medias etc. Incepand cu sec 12 apar primele mentiuni documente ale unor asezari omenesti (cea mai veche datand din 20 decembrie 1191, referitoare la Cibinum, azi Sibiu), care se inmultesc in sec 13-14. Totodata la jumatatea sec 12, respectiv in perioada 1142-1162, perimetrul actual al judetului Sibiu a constituit teritoriul primelor colonizari cu populatie germana (sasi) din Transilvania, aici stabilindu-se, la indemnul regilor maghiari, familiile venite din Saxonia superioara, carora li se adauga unele privilegii.

Grupurile de colonisti germani, constituie in general din tarani si mestesugari, s-au raspandit apoi si in alte zone, organizandu-se in obsti teritoriale (numite scaune), avand dreptul de a-si intemeia asezari rurale, a ridica cetati, a cultiva pamantul sau sa desfasoare o activitate mestesugareasca. [2 Gh?rasim, Virginia , Asp?ct? al? activitatilor d? turism din Jud?tul Sibiu, vol”Romania in proc?sul Int?grarii ?urop?n?”, Univ?rsitat?a Cr?stina Dimitri? Cant?mir, Bucur?sti , 2001]

Pe langa numeroasele scaune sibiene, care cuprindeau satele cu populatie mixta, supus aceluiasi regim de exploatare de tip feudal, existau in Evul Mediu si unele districte pur romanesti (districtele : Almasului, Fagarasului) care s-au transformat in scaune, dupa modelul celor sasesti, dar si-au pastrat autonomia interna in intregul Ev Mijlociu. Caracteristicile Evului Mediu sibibian este faptul din titulatura domnilor romani de peste munti, fiind mereu revendicate cu bunuri ce li se cuvine de jurte din mosi-stramosi, ele reaparand in documentele cancelariilor domnesti chiar si in secolul 16-18, Totodata, in secolele 13-15, in mai multe localitati din judetul Sibiu au fost construite puternice cetati de aparare, cu biserici in incinta, printre care se remarca cele de la Cisnadioara, Biertan, Sibiu, Slimnic, Sibiel, Orlat, Medias s.a. În satul Carta se afla cea mai veche biserica in stil gotic din Romania, apartinand fostului complex monarh intemeiat in 1202 de calugarii cistercieni si desfiintat in 1474 din ordinul regelui ungur Matia Corvin.

Un moment memorabil din istoria judetului Sibiu il reprezinta victoria obtinuta de voievodul Mihai Viteazu asupra ostilor maghiare ale principelui Andrei Báthori in lupta de la Selimbar, din 18 octombrie 1599, in urma caruia domnul Tarii Romanesti a inaintat catre Alba-Iulia, intrand triumfal in aceasta (21 octombrie 1599), instituindu-si astfel stapanirea asupra intregului teritoriu al Transilvaniei, care a constituit etapa premergatoare de unificare a celor trei tari romane intr-un stat unitar, de sine statator. Spre sfarsitul secolului 17(1699), tinuturile sibiene, impreuna cu intreaga Transilvanie, au cazut sub dominatia guvernatorilor si capitala voievodatului Transilvania. [3 Gh?rasim, Virginia , Asp?ct? al? activitatilor d? turism din Jud?tul Sibiu, vol”Romania in proc?sul Int?grarii ?urop?n?”, Univ?rsitat?a Cr?stina Dimitri? Cant?mir, Bucur?sti, 2001

]

În cursul secolului 19, industria manufacturiera din asezarile sibiene a cunoscut o intensa activitate si dezvoltare, in ciuda intentiilor Curtii imperiale de la Viena de a mentine aceasta zona intr-o stare de inapoiere, care sa asigure cu materii prime provinciile ereditare ale habsburgilor. Tot in aceasta perioada, orasul Sibiu a fost unul din cele mai importante centre ale luptei romanilor pentru emanciparea nationala, aici avandu-si sediul (din 1848) Comitetul Central Roman ales de Adunarea de la Blaj.