Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1

3
4

TIMISOARA - SITUARE SI RESURSE

4

1.1. Conditii naturale

4

1.2. Analiza structurilor de cazare

12

1.3. Puncte de atractie turistica

17

CAPITOLUL 2

19

PREMISELE DEZVOLTARII TURISMULUI DE AFACERI

19

2.1. Potentialul investitional al turismului de afaceri

19

2.2. Infrastructura fizica

21

2.3. Euroregiunea Dunare-Kris-Tisa - Mures

23

CAPITOLUL3

24

TURISMUL DE REUNIUNI, CONGRESE SI PROFESIONAL

24

3.1. Analiza tipurilor de congrese, conferinte si simpozioane

24


3.1.1. Congrese, conferinte si simpozioane medicale

25


3.1.2. Simpozioane culturale

30


3.1.3. Manifestari economice

31


3.1.4. Simpozioane stiintifice

32

3.2. Tirguri, expozitii si alte manifestari de interes public

34

3.3. Analiza bugetului Congresului Intenational de Cardiologie Zilele cardiologiei timisorene

37

CAPITOLUL 4

40

CIRCULATIA TURISTICA

40

4.1. Numarul de turisti

41

4.2. Indicatorii circulatiei turistice

42

4.3. Durata medie a sejurului

42

4.4. Densitatea circulatiei turistice

43

CAPITOLUL 5

44

PERSPECTIVELE CAMEREI DE COMERT, INDUSTRIE SI AGRICULTURA, TIMISOARA (CCIAT)

44

5.1. Principalele obiective ale CCIAT privind dezvoltarea regionala

51

5.2. infiintarea unui Birou pentru Turism

53

5.3. Parcul Tehnologic si Industrial - Timisoara

54

CONCLUZII

55

BIBLIOGRAFIE

57

ANEXE

59

Alte date

?INTRODUCERE

Serviciile de tratament si alimentatie publica, alaturi de serviciile de cazare si transport precum si de multe alte servicii, sunt o componenta esentiala a turismului.

Turismul reprezinta un fenomen caracteristic societatii, civilizatiei actuale, o componenta majora a vietii economice mondiale.

Turismul evolueaza sub incidenta procesului de dezvoltare al umanitatii, actionand ca factor important in cresterea economica.

Notiunea de turism are un caracter dinamic, largindu-si sfera de cuprindere in continuu si adaptandu-se la viata economica. Turismul are ca scop organizarea calatoriilor pentru diferite scopuri: recreere, tratament, agrement, participare la reuniuni, congrese, intalniri de afaceri, si include toate activitatile necesare satisfacerii nevoilor turistilor.

Importanta serviciului de cazare turistica. Continutul industriei hoteliere a evoluat paralel cu dezvoltarea capacitatii de cazare si implicarea in activitatea turistica a acesteia, imbogatindu-se cu noi forme si functii de protectie.

La inceput, existenta hotelurilor a fost legata de efectuarea unor deplasari in alte scopuri decat turistice. Ulterior, pe masura dezvoltarii circulatiei turistice si dezvoltarii turismului ca fenomen de masa, creste numarul locurilor de cazare.

Industria hoteliera, desi nu priveste in exclusivitate angrenarea tuturor spatiilor de cazare si servicii pentru turisti, manifesta multa receptivitate fata de nevoile acestora. Pe langa atractia exercitata de un loc turistic, amenajarile legate, in principal, de conditiile de odihna si agrement, contribuie, in mod hotarator, la prezenta turistilor in acea zona. Complexitatea serviciilor de cazare, diversitatea lor, reprezinta un factor de prestigiu, de atractivitate a produsului turistic si indirect, de crestere, a eficientei comercializarii lui.

Turismul de afaceri reprezinta un factor important al turismului in general, pentru ca, spre deosebire de turismul de recreere, turismul de afaceri asigura o periodicitate, un ciclu (anual sau trimestrial) de vizitarea a orasului.

Proiectul de fata isi propune sa analizeze factorii care influenteaza circulatia turistica, in cazul turismului de afaceri incepand cu factorii geografici, microclimatul, resursele naturale, pana la factorii economici si de natura manageriala.

1. TIMISOARA – SITUARE SI RESURSE

1.1. Conditiile naturale

Cadrul geografic

Timisoara este asezata la intretaierea paralelei 45°47’ latitudine nordica, cu meridianul 21°12’ longitudine estica, aflandu-se in sud-vestul campiei Tisei, in zona de divagare Timis – Bega, intr-unul din putinele locuri pe unde se puteau traversa intinsele mlastini formate de apele celor doua rauri, care pana acum 200 de ani acopereau in fiecare primavara, cu o panza de apa galbuie suprafata cuprinsa intre dealurile Lipovei si cele ale Silagiului.

În partea de nord-est si de nord se afla terasa dintre Giarmata-Vii si Dumbravita, cu inaltimea medie de circa 100 m. Aceasta terasa a Begai, a avut initial altitudinea de 25 – 30 m fata de albia raului, dar a suferit o miscare de subsidenta, astfel incat astazi, altitudinea ei e de circa 10 m deasupra nivelului raului. Miscarea de subsidenta e dovedita prin faptul ca cele doua straturi de loess care se gasesc sub patura de sol brun-roscat de padure se afla la nivelul luncii inundabile, iar depozitele de terasa sunt scufundate sub nivelul actual al raului.

În partea de nord – vest se intinde campia joasa a Torontalului, cu inaltime medie de 88 m, care intra in contact cu vatra orasului prin campul de la Cioreni. Pe aceasta campie se gasesc numeroase crovuri, rezultate in urma loess-ului. În partea de este se intinde lunca Begai, formata din nisipuri si argile galbene lutoase, cu o altitudine medie de 90 – 95 m. La vest, spre Sacalaz, nivelul ei coboara pana la 85 m. În jurul Sacalazului, Freidorfului si Frateliei se gasesc numeroase meandre vechi, mlastinoase, unele complet seci. De asemenea, si aici sunt frecvente crovurile.

În sud e cumpana apelor intre Bega si Timis, a caror cote scad de la 96 la 91 m in directia NE – SV. În aceasta parte apar la suprafata forme de siroire grefate pe argile cenusii si nisipuri argiloase.

Clima

Teritoriul orasului Timisoara se incadreaza in climatul continental de tranzitie, caracteristic depresiunii panonice, cu unele influente ale climatului submediteranean adriatic. El se caracterizeaza in linii mari prin diversitatea si neregularitatea proceselor atmosferice.

Temperatura medie anuala este de 10,9°C, luna cea mai calda fiind iulie (21,6°C) iar cea mai rece ianuarie (-1,2°C).

Perioadele de inghet sunt scurte, numarul zilelor cu temperatura medie sub zero fiind de 44. totusi, intervalul de timp in care se produc ingheturile este mare. În mod obisnuit, primul inghet are loc la sfarsitul lui octombrie, iar ultimul la jumatatea lui aprilie.

Numarul zilelor cu temperaturi maxime de peste 30°C, este in medie de 42, frecventa lor fiind in iulie si august, dar perioada de extindere tine din mai pana in septembrie, extremele fiind in aprilie si octombrie.

Presiunea atmosferica medie este de 759mmHg, prezentand o amplitudine anuala de 6,3 mmHg.

Vanturile cele mai frecvente sunt cele din est, avand o frecventa maxima din septembrie pana in ianuarie. Ele aduc mase de aer mai rece dinspre muntii si podisul Transilvaniei, producand scaderea temperaturii. O a doua perioada cu frecventa mare o au in luna mai cand produc ingheturi.

Vanturile dinspre nord au intensitati maxime din martie pana in iulie. Din iunie pana in august predomina vanturile dinspre nord-vest care sunt prelungirea musonului atlantic de vara. Vanturile au o frecventa destul de mare si in perioada februarie – aprilie, ca urmare a activitatii intense a ciclonilor dinamici de deasupra Atlanticul de Nord. În aprilie – mai, o frecventa mare o au vanturile dinspre sud ca urmare a extindere anticiclonului Azorelor, spre peninsula Balcanica.

Ca intensitate, vanturile au atins uneori gradul 10 pe scara Beaufort, smulgand si rupand arborii, dezvelind casele, azvarlind vehiculele de pe sosea. Furtuni cu caracter ciclonar vin intotdeauna dinspre vest – sud vest.

Fiind sub influenta activitatii de aer maritim dinspre nord si nord vest, Timisoara primeste o cantitate de precipitatii mai mare decat orasele din Campia Romana, media anuala fiind egala cu media pe tara.

Regimul precipitatiilor se caracterizeaza printr-o maxima de vara, luna iunie fiind cea mai ploioasa, si o maxima secundara in luna octombrie. Lunile cele mai sarace in precipitatii sunt ianuarie si februarie. Precipitatiile cad neregulat. În aceleasi luni au cazut cantitati foarte diferite, unele depasind media cu peste 300%, altele scazand sub 15% din cantitatea medie de precipitatii.

Primaverile sunt scurte, verile lungi si calduroase si ploioase. Lungimea toamnei este variabila, si in general, este mai calda decat in restul tarii.

Hidrografia

Principalul curs de apa este Bega, care izvoraste din muntii Poiana Ruscai, are o lungime de 224 km si se varsa in Tisa.

De la Faget este canalizata – canalul a fost construit in perioada 1728 – 1780 – iar de la Timisoara pana la varsare, pe o lungime de 115 km, este navigabila. Canalul Bega prezinta o mare importanta economica pentru economica pentru Timisoara, prin el facandu-se legatura cu Dunarea, cu Europa Centrala, cu Europa Occidentala. Pe canal pot circula slepuri de 600 – 700 de tone.

Pe teritoriul orasului Timisoara se gasesc cateva lacuri. Ele sunt formate in locul vechilor meandre sau in zonele de tasare.

Panza freatica la Timisoara se gaseste la o adancime ce variaza intre 0,5 si 4 m, avand un gust putin placut. Sondajele facute in partea de sud au dat de 9 panze acvifere, iar cele facute in nord – est de cartierul Cetate, au intalnit 4 panze acvifere. Fantani de mare adancime au fost forate pentru consumul obisnuit. O astfel de fantana este arteziana cu apa bicarbonata, magnezica, si calcica, usor radioactiva din Piata Unirii. Temperatura apei este de 24,5°C, iar adancimea de forare de 412 m.

Tot la mare adancime a fost forat si izvorul de langa Parcul Copiilor, in 1965, cu ape termale, puternic mineralizata, folosita pentru tratamente balneare.

Vegetatia si fauna

Timisoara se afla in zona padurilor de stejar, care au fost insa distruse in decursul veacurilor, pentru a obtine lemnul necesar construirii cetatii si caselor, cat si pentru obtinerea de terenuri cultivabile. Stejarii batrani din parcurile Timisoarei sunt dovezi ale existentei padurilor pe vatra orasului. Varsta unora dintre acesti arbori depaseste 250 de ani. Cu exceptia zonei impadurite din partea de nord-est (Padurea Verde), teritoriul orasului se incadreaza in silvostepa antropogena a Campiei Banatene.

Structura floristica a silvostepei banatene se recunoaste prin speciile lemnoase, ca: stejarul, stejarul pufos, paducelul, porumbarul si printr-un strat ierbos.

În lunca larga si destul de reavana a raurilor Timis si Bega sunt pajisti mezofile si paduri cu structura caracteristica, din care nu lipsesc stejarul, cerul, frasinul, artarul, etc. Numeroasele brate moarte ale Begai si Timisului sunt ocupate de o vegetatie lacustra, iar pe oglinda micilor lacuri din jurul si interiorul Timisoarei apar asociatii de nufar alb, nufar galben, trestie, papura, buzdugan de balta, mana de apa, rogoz si altele.

Holdele manoase din jurul timisoarei cuprind aproape in intregime sesul banatean. Aici intalnim culturi de cereale, floarea-soarelui, trifoi, plante tehnice, etc.

Orasul se mandreste cu o bogata vegetatie ce impodobeste parcurile si gradinile publice, strazile si bulevardurile. Parcurile si gradinile publice ocupa o suprafata de peste 100 ha, ceea ce justifica denumirea de „oras si florilor”.