Pagina documente » Stiinte Economice » Turismul montan in Romania

Despre lucrare

lucrare-licenta-turismul-montan-in-romania
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-turismul-montan-in-romania


Cuprins

CUPRINS
INTRODUCERE ......3
CAPITOLUL I: EXPERIENTA INTERNATIONALA iN VALORIFICAREA ZONELOR MONTANE .........6
1.1. Strategii de dezvoltare montana pe plan international ...8
1.2. Dezvoltarea retelelor de cabane in unele tari europene ..............14
1.2.1. Austria 14
1.2.2. Italia ...16
1.2.3. Elvetia 16
1.2.4. Cehia ..19
1.3. Impactul amenajarilor turistice montane asupra mediului .........21
CAPITOLUL II: TURISMUL MONTAN iN ROMiNIA ..............25
2.1. Potentialul turistic montan ..............25
2.1.1. Potentialul turistic montan natural ..28
2.1.2. Potentialul turistic montan antropic 33
2.1.3. Forme de turism ..35
2.2. Echipamente turistice ........35
2.2.1. Infrastructura generala ...35
2.2.2. Echipamente de cazare ...36
2.2.3. Echipamente de alimentatie ...........41
2.2.4. Dotarile pentru agrement 42
2.3. Reteaua de cabane montane si refugii turistice din Rominia 48
2.4. Circulatia turistica in zona montana a Rominiei .....55
2.5. Protectia mediului montan rominesc .........58
CAPITOLUL III: OFERTA TURISMULUI MONTAN iN JUDETUL BISTRITA - NASAUD ..62
3.1. Potentialul turistic montan in judetul Bistrita - Nasaud ..............62
3.2. Forme de turism ce pot fi promovate in zona montana Bistriteana ..........70
3.3. Echipamente de cazare ......73
CAPITOLUL IV: PROPUNERI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI MONTAN iN JUDETUL BISTRITA - NASAUD .....76
4.1. Dezvoltarea de parcuri turistice de renume international ...........76
4.2. Studiu de fezabilitate privind construirea Caminului Sportiv; Sala de
Pregatire si Baza nautica ..77
4.3. Sustinerea dezvoltarii turismului si legaturile economice interzonale ....92
4.4. Derularea de studii de impact in vederea intensificarii potentialului agro-turistic din judet crearea si dezvoltarea retelelor judetene de agroturism si integrarea acestora in retelele regionale, nationale si internationale .....95
CONCLUZII .........100
BIBLIOGRAFIE ..102
ANEXA NR. 1 ......103

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

INTRODUCERE

Turismul montan s-a nascut in secolul IX, odata cu dezvoltarea civilizatiei industriale. Mult timp, el a fost rezervat unei elite, dar adoptarea legilor sociale (ex. concediul de odihna obligatoriu) si cresterea veniturilor l-au transformat intr-un fenomen de masa.

Aceasta explozie a coincis cu dezvoltarea planificarii si amenajarii teritoriului in lume. Guvernele incep sa se preocupe de dezvoltarea teritoriului, renuntand sa mai lase aceasta doar pe seama particularilor. Astazi sunt putine tari care nu au un plan national si care nu au transpus, in domeniul turismului, conceptul de amenajare si planificare a teritoriului.

Turismul este un fenomen complex a carui desfasurare genereaza o multime de interdependente in viata fiecarei tari. Dimensiunile si amploarea lui influenteaza tarile lumii atat la nivel politic, social, cultural, cat mai ales la nivel economic. Prin intermediul turismului, factor de progres, se intensifica schimbul de valori culturale dintre natiuni, se determina o imbunatatire tehnologica a echipamentelor destinate scopurilor turistice, se realizeaza o valorificare superioara a potentialului turistic al diferitelor tari ale lumii, ceea ce determina o amplificare a dezvoltarii economice (prin dezvoltarea agriculturii si diferitelor ramuri ale industriei). Efectele turismului pot fi atat directe – cresterea PIB, echilibrarea balantei de plati, dezvoltarea economico-sociala a diferitelor regiuni, dar si indirecte – prin stimularea dezvoltarii celorlalte ramuri economice – transporturi, constructii, telecomunicatii, s.a.m.d.

Conceptul de dezvoltare a unei zone turistice are semnificatii diferite in functie de nivelul si conditiile de viata ale oamenilor din diferite tari si in functie de nivelul lor de dezvoltare nationala.

Trebuie, de asemenea, verificat daca dezvoltarea turistica nu risca sa perturbe conditiile ecologice, economice, sociale ale regiunii turistice. Fragilitatea resurselor naturale impune aprecierea tendintelor de evolutie ale turismului.

De acea, efectele turismului nu au numai un sens pozitiv. Printr-o circulatie turistica necontrolata se poate ajunge la distrugerea diferitelor zone datorita poluarii mediului natural - eroziuni ale solului, aruncarea de deseuri in munti, defrisari exagerate ale padurilor pentru amenajari turistice, braconajul, distrugerea unor specii rare de flori – in unele cazuri nefiind posibila regenerarea. De aceea, este absolut necesar ca dezvoltarea turismului sa se faca in stricta legatura cu asigurarea unei dezvoltari durabile a mediului. În acest scop este necesara atat existenta unor arii naturale protejate in regiunile montane, dar si o educare a populatiei tarilor lumii in vederea pastrarii mediului, corelate cu o politica corespunzatoare a guvernelor nationale.

Cresterea turismului a obligat guvernele sa aiba o viziune de perspectiva asupra amenajarii turistice. De aceea amenajarile trebuie sa cuprinda studii ample ale teritoriului si sa priveasca toate tipurile de echipamente. Întrucat amenajarea acopera forme de o mare diversitate, este necesar ca aceasta sa se integreze intr-un sistem de obiective economice, sociale si spatiale.

Analiza amenajarilor turistice nu poate reda clar efectele globale ale circulatiei turistice din diferite zone. De aceea, este necesara o viziune de ansamblu a tuturor actiunilor de amenajare care sa surprinda toate aspectele implicate intr-o astfel de activitate.

Turismul romanesc are posibilitati largi de dezvoltare dispunand de resurse – atat naturale cat si antropice – deosebit de valoroase in acest sens. Varietatea peisagistica, numeroasele realizari ale poporului roman pe linii culturale, arhitecturale, etnografice si folclorice, au dat posibilitatea realizarii unor programe turistice foarte atractive pentru turistii romani, dar si pentru cei straini.

Posibilitatile de practicare a turismului in tara noastra se pot largi printr-o imbunatatire a calitatii serviciilor oferite si a dotarilor necesare oferirii unor servicii de agrement diverse. În multe din statiunile montane ale Romaniei, cu toate ca resursele naturale sunt extrem de atractive atat prin originalitate cat si prin diversitate, circulatia turistica nu atinge cote prea mari. Acest lucru impune conceperea si punerea in practica a programelor de reamenajare a dotarilor (baza materiala de cazare, alimentatie, agrement), dar si realizarea unor amenajari care sa permita o valorificare optima a zonelor respective.

Pentru valorificarea acestui potential turistic montan a fost construita in perioada 1928 – 1990, o retea de cabane care asigura pe traseele turistice montane principale, serviciile de cazare, masa si securitatea turistilor.

O retea de poteci, marcate / nemarcate permit accesul la aceste cabane, inclusiv la cele amplasate in zone izolate si la altitudine mare.

În ariile montane cu o circulatie turistica mare s-au construit teleferice, atat pentru facilitarea accesului cat si pentru practicarea sporturilor de iarna.

Turismul montan bistritean detine un potential de mare complexitate, in care se inscriu cu precadere, diversitatea si pitorescul peisajelor alpine, formele de relief carstic, glaciare, domeniul schiabil - prezenta lucrare dorind sa reliefeze aceste atractii turistice de mare valoare pentru turismul montan, inclusiv, cel de la cabane, precum si propunerea unor masuri pentru dezvoltarea acestei activitati in zona montana a judetului Bistrita – Nasaud.

CAPITOLUL I

EXPERIENTA INTERNATIONAL? ÎN VALORIFICAREA

ZONELOR MONTANE

Dintre toate zonele geografice care se preteaza amenajarilor – in special turistice, mediul montan este, fara indoiala, cel mai exigent si cel mai vulnerabil. Dificultatile specifice intalnite scot in evidenta mai intai conditiile climaterice si topografice specifice acestei zone.

Dincolo de manifestarile spectaculoase caracteristice spatiului montan – ploi torentiale, avalanse, alunecari de teren, saturarea si degradarea ireversibila a siturilor printr-o urbanizare excesiva, exista un echilibru bio-geografic: versanti si vai, pasuni alpine si paduri, resurse hidrografice si peisaje [1 G. Cazes, R. Lanquar, Y. Raynouard, op. cit., pag. 72].

In amenajarea zonelor montane, datorita specificitatilor acestora, se identifica mai multe solutii care inglobeaza atat experienta din acest domeniu, cat si particularitatile si prioritatile din fiecare zona. Aceste solutii de amenajare au ca baza de diferentiere elementele naturale, pe de o parte, iar pe de alta parte posibilitatile de acces [2 Rodica Minciu, op. cit., pag. 104 ] :

? in raport cu conditiile naturale, localitatile urmaresc valorificarea la parametrii superiori ai resurselor existente;