Pagina documente » Stiinte Economice » Turismul romanesc in perioada de dupa Revolutia din 1989

Despre lucrare

lucrare-licenta-turismul-romanesc-in-perioada-de-dupa-revolutia-din-1989
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-turismul-romanesc-in-perioada-de-dupa-revolutia-din-1989


Cuprins

Cuprins
INTRODUCERE
CAPITOLUL I
EVOLUTIA TURISMULUI ROMiNESC
iN PERIOADA DE DUPA REVOLUTIA DIN 1989
1. CRIZA DEZVOLTARII ECONOMICE SI DEPASIREA EI
1.1. Situatia economico - sociala a Rominiei la sfirsitul anului 1989.
Privire de ansamblu asupra deceniului IX
1.2. Tranzitia la economia de piata si principalele evolutii macroeconomice in perioada 1990-2002
2. STRATEGIA NATIONALA DE DEZVOLTARE ECONOMICA A ROMiNIEI PE TERMEN MEDIU
2.1. Estimarile scenariului restructurant pentru perioada 2001-2004
2.2. Asocierea Rominiei la Uniunea Europeana si perspectivele aderarii
2.3. Planul de masuri prioritare in anul 2003 pentru integrare europeana
CAPITOLUL IV
TURISMUL INTERNATIONAL, FACTOR STRATEGIC DE BAZA iN NOUA CONFIGURATIE A UNIUNII EUROPENE
1. PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA TURISMULUI MONDIAL
1.1. Parametrii turistici internationali ai perioadei 2000-2002 si perspectivele in 2003
1.1.1. Parametrii turistici internationali ai perioadei 2000 si 2001
1.1.2. Evolutia turismului international in 2002
1.1.3. Perspectivele turismului international in 2003
1.2. Importanta Tratatului de la Maastricht in dezvoltarea turismului
1.3. De la proto-calatorie la turismul international modern
1.4. Turismul international, rod inerent al dezvoltarii economice
in perioada de dupa al doilea razboi mondial
1.5. Evolutia turismului international la inceputul mileniului trei si previziuni
pina la sfirsitul anului 2003
2. AVANTAJELE ELECTRONICII iN SLUJBA INDUSTRIEI TURISTICE
CAPITOLUL V
2. AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI - PREMISA
A INTEGRARII ROMiNIEI iN UNIUNEA EUROPEANA SI A DEZVOLTARII ECONOMICO-SOCIALE ECHILIBRATE
2.1. Amenajarea turistica - notiuni generale
2.2. Metodologia amenajarii turistice
2.3. Etapele procesului de amenajare turistica
2.4. Strategii de amenajare turistica a statiunilor balneoclimaterice
2.5. Managementul agroturistic rominesc
CAPITOLUL VI
EVOLUTIA TURISMULUI iN JUDETUL TIMIS
iN PERIOADA POSTBELICA
(studiu de caz)
1. POTENTIALUL TURISTIC AL REGIUNII V VESTICE A ROMiNIEI
1.1. Privire de ansamblu asupra Regiunii V Vestice
1.1.1. Resurse morfologice
1.1.2. Scurt istoric
1.2. Modalitati de valorificare a ofertei Regiunii V Vestice
1.2.1. Principalele zone generatoare de turism
1.2.2. Regiunea V Vestica in context european si national
2. ANALIZA POTENTIALULUI TURISTIC AL PERIMETRULUI TIMIS
2.1. Schita socio-economica a judetului Timis
2.1.1. Privire de ansamblu asupra geografiei timisene
2.1.2. Scurt istoric
2.1.3. Judetul Timis in context regional si national
2.1.4. Directii strategice de dezvoltare a regiunii Timisoara
2.1.4.1. Prezentarea succinta a rolului ADETIM2 in dezvoltarea economica a regiunii Timisoara
2.1.4.2. Tendinte generate de oportunitati sau de riscuri pentru regiunea Timisoara
2.1.4.3. Proiecte de viitor - sansele regiunii Timisoara de a atinge standarde socio-economice europene
2.1.4.3.1. PROIECT CANAL BEGA - Redeschiderea navigatiei prin reabilitarea, ecologizarea canalului Bega si amenajarea portului Timisoara
2.1.4.3.2. PROIECT SURDUC - Reabilitarea zonei Surduc, integrarea acesteia in circuitul turistic si lucrari de infrastructura
2.1.4.3.3. PROIECT - CENTURA DE OCOLIRE A TIMISOAREI -
Soseaua de centura a municipiului Timisoara, Sectorul DN6 (Timisoara-Cenad) spre Ungaria si DN59 (Timisoara - Moravita) spre Belgrad
2.1.4.3.4. PROIECTUL PARC TEHNOLOGIC TIMISOARA - CENTRU REGIONAL DE CONFERINTE
3. JUDETUL TIMIS - PARTE INTEGRANTA A EUROREGIUNII DUNARE-CRIS-MURES-TISA (DKMT)
4. EVOLUTIA SI PERSPECTIVELE TURISMULUI TIMISEAN
4.1. Cererea turistica
4.2. Oferta turistica
4.3. Promovarea implementarii si dezvoltarii in Timisoara
a unei retele eficiente de servicii turistice
4.4. Rezultatele asteptate in urma implementarii Strategiei de Dezvoltare Economica si Sociala a regiunii Timisoara, pe perioada 2003-2007
5. CENTRUL DE AGREMENT SI TRATAMENT
BALNEAR BUZIAS
CONCLUZII

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

INTRODUCERE

Obiectul tezei de doctorat il reprezinta tratarea intr-o viziune economica a unor aspecte teoretice si practice privind posibilitatile Romaniei de aderare si integrare europeana prin turism

Turismul national si cel international constituie, in perspectiva abordarii prezente, o sansa reala in relansarea durabila a cresterii economice, a dezvoltarii economiei de piata in Romania si de realizare a programului integrarii in Uniunea Europeana.

Marketingul promotional si turistic international, privatizarea, dezvoltarea sectorului de servicii ca o componenta de baza a economiei de piata, alcatuiesc nucleul lucrarii in jurul caruia se tes capitole referitoare la evolutia, strategiile si tehnicile specifice de aderare.

Un loc prioritar in compozitia tezei il ocupa studiul dezvoltarii turistice in regiunea de vest a tarii, regiune care depaseste granitele traditionale cunoscute pana nu demult si doreste sa se constituie intr-o alcatuire multiregionala cu coparticipare economica, sociala si culturala, la nivel transnational.

Am incercat sa afirm faptul ca intr-o Europa a devenirii, tendintele noastre de integrare au sanse sporite atunci cand barierele de ordin frontalier sunt depasite, avand in vedere faptul ca regiunea nou creata, Dunare-Cris-Mures-Tisa (DKMT) Timis, este singura din tara care include in componenta sa si regiuni din Ungaria, tara care in 2004 va fi admisa in Uniunea Europeana.

Am insistat asupra modalitatilor specifice de actiune manageriala si promotionala, asupra factorilor de turism din aceasta regiune dorind sa evidentiez ca in conditii favorabile, Euroregiunea de Vest ar putea deveni pentru restul tarii un model de dezvoltare turistica si de integrare europeana.

Capitolul intai al lucrarii face o radiografie a situatiei economico-sociale a Romaniei in perioada postrevolutionara, accentuandu-se in mod deosebit trasaturile specifice tranzitiei spre o economie de piata si actiunea factorilor economici in turism.

Capitolul doi se ocupa de „economia de servicii” si influenta ei in evolutia turismului romanesc si de normele si strategiile aplicate in politica de dezvoltare turistica a Romaniei.

Capitolul al treilea face o prezentare de ansamblu a turismului european si a reglementarilor juridice unitare care actioneaza in cadrul europietei turistice, insistandu-se asupra studiului de caz cu referire la Spania. De asemenea, tot in acest capitol vor fi amintite si perspectivele dezvoltarii europietei.

În capitolul al patrulea m-am referit la posibilitatile dezvoltarii turismului in tarile Uniunii Europene, analizand evolutia europietei intre anii 1990 si 2000, precum si perspectivele inceputului de mileniu trei. Au mai fost prezentate aspecte de baza ale turismului international in aceasta perioada, posibilitati, tehnici si strategii de dezvoltare reiesite in urma Tratatului de la Maastricht.

Mentionez ca am acordat un loc aparte tendintelor de manifestare a promovarii turismului prin mijloacele moderne de comunicare, insistand asupra e-turismului.

Capitolul al cincilea se ocupa de prezentarea generala si teoretica a pietei turistice internationale si romanesti, precum si de amenajarea turistica a teritoriului, premisa a integrarii Romaniei in Uniunea Europeana. Un rol aparte il ocupa spatiul acordat statiunilor balneoclimaterice si agroturistice.

În ultimul capitol se prezinta judetul Timis din punct de vedere istoric, al resurselor morfologice si antropice, modalitati de valorificare a potentialului turistic dintr-o zona apartinatoare a Euroregiunii de Vest. Am insistat asupra analizarii centrului balneoclimateric Buzias din punct de vedere turistic ca si din cel al perspectivelor de dezvoltare pana in 2004, precum si a includerii statiunii in circuitul interregional, national si european prin promovarea marketingului de calitate.

Ca o consecinta a restructurarii turismului nostru intern si international, optiunea integrarii in Uniunea Europeana reprezinta singura posibilitate viabila pentru cunoasterea mai buna a potentialului turistic romanesc si includerea lui in circuitul international.

CAPITOLUL I

EVOLUTIA TURISMULUI ROMÂNESC

ÎN PERIOADA DE DUP? REVOLUTIA DIN 1989

1. CRIZA DEZVOLT?RII ECONOMICE SI DEP?SIREA EI

1.1. Situatia economico - sociala a Romaniei la sfarsitul anului 1989.

Privire de ansamblu asupra deceniului IX

Trecerea in perspectiva la economia de piata reala reprezinta pentru Romania calea fara alternativa a relansarii activitatii economice eficiente si competitive pe plan international si a imbunatatirii standardului de viata al populatiei. Din lipsa mecanismelor si parghiilor specifice economiei de piata concurentiale, in socialism, agentii economici au fost lipsiti de libertatea de actiune si de rentabilizarea activitatii economice.

Înca din decembrie 1989, problema de baza a tarii noastre a fost alegerea tipului de economie de piata asimilabil specificului Romaniei. În acest sens, optiunea pentru tipul european de economie de piata isi are radacinile si ratiunile firesti in relatiile economice traditionale cu tarile europene si in elementele economice comune cu acestea, adaugandu-se interesul pentru politicile economice de protectie sociala, proprii tarilor din nordul Europei ca si dorinta Romaniei de a exista si de a se manifesta ca subiect al relatiilor economice internationale intr-o Europa unita si prospera.

Circumscrierea coordonatelor actuale si de perspectiva ale evolutiei economice romanesti in contextul european si mondial porneste de la cerinta prezentarii situatiei economico-sociale a tarii la finele anului 1989 axata in principal pe urmatoarele repere:

a) Specificul de functionare a mecanismului economic centralizat de comanda si control

Acesta era determinat de monopolul si dominatia proprietatii socialiste de stat si cooperatiste in toate ramurile economiei nationale. Monopolul a conferit caracteristica de baza a functionarii sistemului economic de ansamblu, care in esenta a fost conducerea centralizata, unica si de comanda, prin planul national al intregii activitati economico-sociale.

În aceste conditii principalele efecte s-au concretizat in :

- limitarea autonomiei manageriale a agentilor economici la derularea activitatilor comerciale si tehnico-productive legate de circuitul strict repartizat si supravegheat centralizat al resurselor in verigile de baza;

- piata constituia un element docil si marginalizat al sistemului economic, limitandu-se la derularea actelor de vanzare-cumparare, in cadrul consumului productiv (intreprinderi) si neproductiv (populatie);

- parghiile economice si financiare precum pretul, dobanda, creditul, salariile, etc. erau stabilite si conduse centralizat prin planul unic, fara a reflecta raporturi reale intre cerere si oferta, nici pe piata interna, nici pe cea externa; in respectivele conditii concurenta si competitivitatea nu-si aveau locul si nu jucau rolul de regulator al pietei;

- resursele economice erau majoritar alocate centralizat, lipsind agentii economici de autonomia orientarii si deciziei rationale proprii;

- relatiile economice internationale ale Romaniei se derulau in baza planului national unic, frustrand agentii economici de confruntarea directa cu pietele internationale;