Pagina documente » Recente » Valorificarea deseurilor produse din vinificatie

Cuprins

acces premium
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.


Extras din document

CUPRINS
INTRODUCERE 1
CAPITOLUL 1: VALORIFICAREA DESEURILOR PRODUSE DIN VINIFICATIE 3
1.1. Valorificarea subproduselor vinicole 3
1.1.1. Procedee de valorificare a tescovinei 5
1.1.2. Valorificarea drojdiei de vin 11
1.2. Valorificarea de?eurilor din vinifica?ie 20
1.2.1. Valorificarea ciorchinilor 20
1.2.2. Valorificarea semin?elor de struguri 20
1.2.3. Valorificarea vinurilor calitativ alterate ?n ob?inerea o?etului 22
1.2.4. Valorificarea tirighiei 25
1.3. Surse de poluare in industria viticol? 26
1.3.1. Poluarea materiilor prime pentru vinifica?ie 26
1.3.2. Poluarea mediului ?n urma folosirii utilajelor de prelucrare a vinului 27
1.3.3. Epurarea apelor reziduale ?i a altor de?euri vinicole 27
CAPITOLUL 2: VALORIFICAREA TESCOVINEI. RACHIUL DE TESCOVIN? 28
2.1. Caracteristicile materiei prime ?i auxiliare 30
2.2. Recep?ia tescovinei 34
2.2.1. Modalit??i de conservare a tescovinei 34
2.3. Sp?larea tescovinei prin difuziune 36
2.4. Fermentarea tescovinei 39
2.5. Distilarea 42
2.6. Rectificarea 43
2.7. Maturarea ?i ?nvechirea rachiului de tescovin? 44
2.8. Prevenirea ?i tratarea unor defecte care pot ap?rea ?n distilate 45
CONCLUZII 47
BIBLIOGRAFIE 49

Alte date

BIBLIOGRAFIE {p}

INTRODUCERE

Din timpuri stravechi, vinul a fost integrat in existenta umana. Alaturi de paine si untdelemn, el face parte din triada saraca a hranei si a riturilor fundamentale a omenirii. Folosirea lui este transpusa in diferite scene sculptate, gravate, desenate, pictate si este mentionata inca din scrierile cele mai vechi, hieroglifa, cuneiforma etc. Vechii egipteni aduceau lui Osiris, zeul vietii de dupa viata, ofrande din care nu lipsea vinul. Arheologul Howard Carter, deschizand in 1922 mormantul lui Tuthankhamon (1333-1325 i.Ch.), a gasit 26 de amfore care continusera vin.

Se spune ca Dionysos, zeul vitei si al vinului in mitologia greaca, l-ar fi pierdut la o vanatoare pe Ampelos, cel mai bun preieten al sau. Zeii, dorind sa-l consoleze, au facu sa apara din trupul neinsufletit al lui Ampelos, vita de vie. Gustand sucul mirific al strugurilor, Dionysos a aflat in el alinarea si apropierea de un prieten disparut. Se pare ca, de atunci oamenii gasesc in vin mangaiere si uitare. Dupa numele lui Ampelos s-a dat in limba greaca numele vitei de vie, iar stiinta care studiaza speciile si soiurile acesteia s-a numit ampelografia.

Dintr-un orgoliu imperial, Octavian Augustus a cerut poetului Horatiu sa latinizeze pe Dionysos si astfel, la romani, zeul vinului si al vitei de vie a primit numele de Bacchus.

Istoria atesta ca vinul a fost asociat momentelor fericite ca si celor de cumpana ale vechilor popoare. În spatiul carpatic, geto-dacic, viticultura si producerea vinului s-au bucurat de pretuire din cele mai indepartate timpuri. În perioada cuceririi Daciei de catre romani si ulterior, viticultura si producerea vinului erau atat de dezvoltate incat, alaturi de alte bogatii, constituiau chiar o atractie pentru popoarele migratoare.

Definitia vinului este data in Lexique de la vigne et du vin, elaborat de Oficiul International al Viei si Vinului (O.I.V.), dupa care „vinul este bautura rezultata exclusiv din fermentatia completa sau partiala a strugurilor sau a mustului din struguri proaspeti”. Calitatile si rolul sau in existenta umana au generat si alte definitii, uneori cu o tenta realista sau/si metaforica, in raport cu mediul, cu prilejul si scopul pentru care a fost folosit.

Astfel, Pasteur, in Traite des maladies du vin scria in 1866 ca „vinul este cea mai sanatoasa si mai igienica dintre bauturi” si avea dreptate pentru ca traia intr-o epoca in care apa potabila, adesea contaminata, era cauza multor boli infectioase de origine hidrica. Dupa altii, „vinul poate fi considerat ca o expresie fidela a acordului perfect dintre generozitatea naturii si inteligentei omului”. El „este o bautura infailibila pentru testarea inteligentei, a intelepciunii, a facultatii volitive”.

Obtinerea unui vin bun consta intr-o serie de calitati foarte importante. Strugurii trebuiesc sa fie sanatosi, bine maturati, deoarece stabilitatea vinului este asigurata prin intermediul unor corectii si adaugarea de substante conservante in anumite doze.

Folosirea excesiva a pesticidelor, ingrasamintelor cu azot, a erbicidelor dauneza foarte mult mediului inconjurator si productia de struguri. Pesticidele sunt foarte folosite, mai ales in S.U.A unde cantitatile depasesc 230.000 de tone de pesticide pe an.

Poluarea din industria viticola se poate realiza in primul rand la obtinerea materiei prime pentru vinificatie atunci cand folosim pesticide si alte substante pentru o buna crestere a strugurilor dar si dupa colectarea acestora apar surse de poluare fiind adaugate la prepararea,ingrijirea si conditionarea vinului.

CAPITOLUL 1: VALORIFICAREA DESEURILOR PRODUSE DIN VINIFICATIE

In urma procesului de obtinere vinului rezulta deseuri si produse secundare. Sunt deosebit importante masurile ecologice de protectie a mediului, mai ales eficienta economica obtinuta prin intermediul valorificarii subproduselor.

Pentru a putea identifica subprodusele si deseurile in cadrul vinului trebuie sa stabilim limitele fazelor tehnologice (Csorba, Luiela – Magdalena, 2006).

Tehnologia vinului reprezinta un process destul de costisitor deoarece se foloseste doar 70% din materia prima, 30% fiind pierderile. Aceste pierderi sunt numite “deseuri”, cifra anuala fiind foarte mare: 200.000 tone.

Atat cultivarea viei, cat si obtinerea vinului si comercializarea acestuia sunt cunoscute de om inca din cele mai vechi timpuri si reprezinta indeletnicirea marii majoritati.

În ceea ce priveste industria vinului, rezulta anumite reziduri vinicole, cum ar fi: tescovina obtinuta prin presarea strugurilor, ciorchinii ce sunt separati inainte de operatia de presare, tirighia si borhotul rezultat in urma distilarii vinului.

1.1. Valorificarea subproduselor vinicole

Valorificarea subproduselor vinicole depinde de anumiti factori. Astfel, in urma procesului de destilare a tescovinei rezulta alcoolul etilic care are mai multe intrebuintari, atat in industria vinului cat si in cadrul altor industrii. Atat in industria chimica, farmaceutica si alimentara sunt utilizati tartratii si acidul tartric. Datorita calitatii nutritionale uleiului de seminte se utilizeaza in industria chimica, iar cel rafinat in cadrul industriei alimentare. În industria vinului, in ceea ce priveste conditionarea vinului, se foloseste enotaninul extras din seminte, in schimb la colorarea produselor alimentare acide se foloseste enocolorantul alimentar, avand o vasta utilizre in cadrul industriei alimentare. În urma extractiei uleiului si a taninului rezulta srotul, care este intrebuintat furajelor pentru animale.

În functie de cererea si oferta pe piata, pe plan mondial, remarcam urmatoarele(Adriana Dabija, 2002, P. 51):

- recuperarea alcoolului etilic, in paralel cu ameliorarea productiei rachiului de tescovina, cunoscand o crestere importanta in majoritatea tarilor;

- extragerea uleiului din seminte valorificat ca ulei alimentar, in schimb destul de costisitoare;

- utilizarea drojdiilor si a semintelor ca sursa proteica, singura problema fiind deficitul acestora;

- obtinerea enocolorantului alimentar, restrictii avand colorantii rosii, sintetici.

Din industria vinului rezulta o serie de subproduse, cum ar fi (Adriana Dabija, 2002):