Pagina documente » Psihologie, Sociologie » Victimizarea femeii in Romania in perioada de tranzitie

Despre lucrare

lucrare-licenta-victimizarea-femeii-in-romania-in-perioada-de-tranzitie
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-victimizarea-femeii-in-romania-in-perioada-de-tranzitie


Cuprins

C U P R I N S
INTRODUCERE


1.

CAPITOLUL I
CAUZE SI CONDITII CE FAVORIZEAZA VIOLENTA SI VICTIMIZAREA FEMEII
1
Starea anomica - o cauza sociala generala a criminalitatii
22
Victimizarea in afara familiei - cauze si conditii;


3.
Victimizarea casnica - cauze si conditii.


2.

CAPITOLUL II

SITUATIA ROMiNIEI


1.
Victimizarea femeii in regimul comunist si in perioada de tranzitie


3.

CAPITOLUL III
FORME ALE VIOLENTEI ASUPRA FEMEII


1.
Violenta in afara familiei
2.
Violenta conjugala. Cazul Braila - oglinda a unui fenomen social.


3.
Victimizarea femeii





4.

CAPITOLUL IV

STUDIU DE CAZ
Solutii posibile pentru prevenirea si reducerea fenomenului violentei in Rominia


EXTRAS DIN DOCUMENT

?{p}

?

TEMA :

VICTIMIZAREA FEMEII ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA DE TRANZITIE

I N T R O D U C E R E

Schimbarile de natura sociala, economica si culturala survenite pe parcursul celor 10 ani de democratie au spulberat multe din sperantele romanilor, au condus la o stare de oboseala sociala si atitudine fatalista, vizibile si resimtite profund problemele sociale grave, aduse de tanzitie (problema somajului, scaderea nivelului de trai, cresterea infractionalitatii in toate formele ei etc.).

Toate aceste probleme sociale cu un impact negativ puternic asupra vietii private.

Lucrarea de fata isi propune analiza unei categorii sociale profund afectate de convulsiile tranzitiei.

Primul capitol, va trata cauzele si conditiile ce favorizeaza victimizarea femeii, existand atat cauza general anomica, cat si cauze si conditii ce produc si favorizeaza victimizarea in afara familiei, pe de o parte (cauze sociale, fizice si psihologice, conditii ce tin de rasa, loc, ora, anotimp, zona de actiune etc) si victimizarea in interiorul familiei, pe de alta parte, aceasta din urma este, repet, o chestiune de o stringenta importanta, pentru ca tine de continuumul sanatate-boala al insasi institutiei casatoriei ce asigura procrearea si pregatirea noii generatii. Voi conferi, vis-ŕ-vis de o analiza psihologica a cauzelor si conditiilor ce favorizeaza victimizarea conjugala, anumite puncte reper pentru dezvoltarea solutiilor de tratare a cuplurilor cu probleme.

Al doilea si cel mai important capitol se ocupa de dezvaluirea aspectelor specifice pe care fenomenul studiat le comporta in tara noastra. Voi face o comparatie intre victimizarea femeii in tara noastra in timpul regimului comunist si in perioada de tranzitie, scotand in evidenta aspecte legate de trucarea si trunchirea voluntara a datelor in perioadapremergatoare anului 1989, din ratiuni ideologice, dar si neputinta de a colecta date de o acuratete satisfacatoare privitoare la perioada postceausista. Avem in vedere violenta – violul in afara familie, dar cu precadere pe cea din interiuorul familiei romanesti (cazul Brailei, ce poate fi lesne extrapolat la situatia generala a Romaniei), ridicand valul de pe o realitate ingrijoratoare si propunand solutii de ansamblu. Nu voi neglija aspectul violentei impotriva persoanelor minore, problema considerata insignifianta in regimul dictatorial.

Acestea sunt obiectivele pe care intreprinderea spirituala de fata si le propune. Facand apel la surse considerate pertinente, voi depune tot efortul in constructia unei imagini cat mai reala si mai stiintifice a fenomenului victimizarii femeii in anii ce au urmat comunismului. Numai cunoasterea fara ocolisuri si fara pudoare duce la diagnosticarea si gasirea de solutii pentru diminuarea daca nu stoparea violentei de orice natura impotriva femeii.

CAPITOLUL I

CAUZE SI CONDITII CE FAVORIZEAZ? VIOLENTA SI VICTIMIZAREA FEMEII

În stiinta, prin cauza se intelege un fenomen care, in mod obiectiv si necesar, precede si genereaza un alt fenomen. Fenomenul care precede si genereaza sau determina un alt fenomen este fenomenul – cauza, iar fenomenul care urmeaza si este determinat este fenomenul – efect, sau fenomenul urmare sau fenomenul rezultat. De exemplu, boala care provoaca moartea unei persoane; fenomenul boala este fenomenul cauza, iar fenomenul moarte este fenomenul efect. Vorbind de cauza si efect, este vorba intotdeauna de un raport, de o relatie – temporal si spatial – intre doua fenomene, fenomenul cauza si fenomenul efect. De aici si expresia de raport de cauza si efect sau raport de cauzalitate sau simplu cauzalitate, in care sunt implicate cele doua fenomene. Raportul cauzal nu se reduce totdeauna la doua fenomene – exemplul de mai sus – in multe cazuri intrand in joc mai multe cauze si producandu-se mai multe efecte. Relatia cauzala este mai obiectiva si necesara, in sensul ca o cauza sau mai multe genereaza un efect sau mai multe si aceasta se petrece in realitate si peste constiinta celui care constata.

Stiinta intelege prin cauza un fenomen care genereaza un alt fenomen. Cauza, in acest sens, se deosebeste de conditie, care inseamna un fenomen care ajuta, care favorizeaza producerea unui alt fenomen. Procurarea unei arme, cu care criminalul comite fapta de omor, este o actiune conditie sau actiunea de imobilizare a victimei in scopul violului este o actiune conditie. Specificul conditiei, deci, consta in aceea ca este un fenomen care nu determina un alt fenomen, ci numai ajuta la producerea lui. Unii autori adauga ca conditia consta intr-un fel de sansa, de ocazie, care contribuie la producerea unui fenomen. Actiunea conditiei ajuta actiunea cauzei. Cauzele si conditiile actioneaza impreuna, dar au contributii diferite.

În materie de cauze ale fenomenelor sociale, indeosebi a cauzelor crimei (precum violul si violenta ), se face distinctia intre mai multe feluri de cauze si anume: a) cauze generale, care se refera la cauzele mai multor feluri de crime, cauze legate de persoana criminalului si cauze referitoare la mediu; b) cauze speciale, care se refera la un singur sector; c) cauze partiale, care privesc un segment dintr-un lant de cauze; d) cauze obiective, legate de aspecte materiale (saracia familiei determina certuri, conflicte ce duc deseori la violenta, careia, de obicei, ii cad prada femeile), cauzele subiective care privesc aspecte psihice ale crimei; e) cauze principale, cele care au un rol mai mare in comiterea crimei; g) cauze determinante, care joaca un rol primordial in comiterea unei crime (de exemplu, dorinta de razbunare pe iubita infidela determina violul acesteia); h) cauze declansatoare, cele care provoaca trecerea la crima (de exemplu, o cearta, un conflict ivit subit intr-un cuplu duce la agresarea fizica a femeii de catre barbat); i) cauze ereditare si cauze de dezvoltare: primele, dupa cum arata numele, apartin ereditatii (de exemplu, debilitatea mintala sau o predispozitie psihotica duce la comiterea unu delict sexual), secundele sunt cauze care apartin conditiilor de dezvoltare a criminalului, cauze datorate mediului si educatiei (de exemplu, un individ ce a fost crescut si educat intr-o familie dezorganizata, cu probleme de moralitate, in care agresiunea fizica si sexuala erau ceva frecvent si “normal”, va avea o mai mare predispozitie la infaptuirea acestui gen de delicte decat un individ educat intr-un mediu familial sanatos).

În cercetarea cauzelor (sau a factorilor) crimei, se urmeaza o anumita schema si anume: cauze fizice, prin care se inteleg cauzele anatomo-morfologice (sau corporale) si cauzele fiziologice, precum si cauzele endocrine (endocrinologice), cauze psihice - cu tot sistemul acestora (aspecte emotiv – active – tendinte, mobiluri), aspecte cognitive sau de cunoastere (memorie, inteligenta, gandire) si cauze sociale sau conditii sociale.

Seeling da o mare atentie acestui ultim aspect al cauzelor crimei. El sustine ca factorii sau cauzele crimei sunt in numar de trei, si anume: cauze ereditare, cauze de dezvoltare si cauze de mediu. El mai sustine ca schema cauzelor crimei este: “de o parte, ambianta din momentul comiterii crimei (o multitudine de circumstante existente), de alta parte, personalitatea criminalului asa cum a devenit pornind de la dispozitiile innascute sub influenta constanta a ambiantei de dezvoltare, care acum reactioneaza la ambianta din momentul de savarsire a crimei”.

I.1. Starea anomica - o cauza sociala generala a criminalitatii