Pagina documente » Informatica, Matematica » Implementarea si simularea topologiei retelei XYZ cu programul Comnet III

Cuprins

lucrare-licenta-implementarea-si-simularea-topologiei-retelei-xyz-cu-programul-comnet-iii
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-implementarea-si-simularea-topologiei-retelei-xyz-cu-programul-comnet-iii


Extras din document

Cuprins
I. INTRODUCERE
I.1 PROBLEMATICA DEZVOLTARII
I.2 APLICABILITATE
I.3 ABORDARE GENERALA
I.4 TIPURI DE RETELE
I.5 ALEGEREA NIVELULUI CORECT DE DETALIERE
I.6 CELE MAI UZUALE APLICATII
II. NOTIUNI GENERALE DESPRE RETELELE DE CALCULATOARE
II.1 AVANTAJE ALE RETELELOR DE CALCULATOARE
II.2 APLICATII UTILIZATE IN RETELE
II.3 CLASIFICAREA RETELELOR DE CALCULATOARE
II.3.1 ELEMENTE HARDWARE COMPONENTE ALE UNEI LAN
II.3.2 ARHITECTURI DE RETELE LOCALE
II.3.3 STRUCTURA RETELELOR LOCALE DE CALCULATOARE
II.3.4 SECURITATEA RETELEI
II.4 ELEMENTE DE INTERNET
III. OBIECTIVE ALE PROIECTARII RETELELOR
III.1 PRECIZIA
III.2 LIVRAREA LA TIMP A DATELOR
III.3 VOLUMUL DATELOR
III.4 PRIORITATEA DATELOR
III.5 PRODUCTIVITATEA TRANSFERULUI DE INFORMATII
III.6 ACCESIBILITATEA RETELEI
III.7 SECURITATE
III.8 VITEZA DE TRANSFER A BITILOR DE INFORMATIE TRIB
III.8.1 BITII CARE NU CONTIN INFORMATIE, TRIMISI IMPREUNA CU BITII DE DATE
III.8.2 BITII CARE NU CONTIN INFORMATIE DIN CADRUL FLUXULUI DE MESAJE
III.8.3 MESAJELE CARE NU CONTIN INFORMATII NECESARE IN ADMINISTRAREA PROTOCOLULUI DE LEGATURA
III.8.4 INTARZIEREA DATORATA ACTIVARII PURTATOAREI MODEMULUI
III.8.5 INTARZIEREA DE PROPAGARE PROPRIE MODEMULUI
III.8.6 INTARZIEREA DE PROPAGARE PROPRIE CIRCUITULUI
III.8.7 ALTE INTARZIERI DE PROPAGARE DATORATE SALVARII DATELOR IN BUFFER-E
III.8.8 CALCULUL TIMPULUI DE RASPUNS SI ALTE INTARZIERI DE INTERBLOCARE
III.8.9 RATA DE ERORI
IV. PREZENTARE GENERALA A MENIURILOR SI MODULUI DE OPERARE CU PROGRAMUL COMNET III
IV.1 ASPECTE GENERALE
IV.2 PANOUL DE COMANDA
IV.2.1 MENIURILE SCRISE
IV.2.2 MENIUL DE OPERARE CU FISIERELE
IV.2.3 MENIUL DE OPERARE CU MODELUL DE SIMULAT
IV.2.4 MENIUL DE SELECTARE A CULORILOR ELEMENTELOR
V. DESCRIEREA APLICATIILOR SI ELEMNTELOR TIPICE PROGRAMULUI COMNET III
V.1 GENERALITATI
V.2 CONSTRUIREA TOPOLOGIEI RETELEI
V.2.1 NODURI
V.2.2 LEGATURI (LINKS)
V.2.3 SUBRETELE
V.2.4 RETELE DE TRANZIT
V.2.5 NORI WAN
V.2.6 ARCE SI PORTURI
V.3 ADAUGAREA TRAFICULUI SI INCARCARII RETELEI
V.3.1 PROGRAMAREA (TEMPORIZAREA) SURSELOR
V.3.2 APLICATII
V.4 DEFINIREA ALGORITMILOR DE RUTARE SI A PROTOCOALELOR DE TRANSPORT
V.4.1 ALGORITMI DE RUTARE
V.4.2 PROTOCOALE DE TRANSPORT
V.5 SETAREA PARAMETRILOR SIMULARII
V.6 GENERAREA RAPOARTELOR STATISTICE
V.7 DISTRIBUTII STATISTICE DEFINITE DE UTILIZATOR
V.8 BIBLIOTECI DE OBIECTE
V.9 FISIERELE MODELULUI
VI. PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA MODULUI DE CONSTRUCTIE A MODELELOR SUB PROGRAMUL COMNET III
VI.1 INTRODUCERE
VI.2 ELEMENTE DE CONSTRUCTIE A UNUI MODEL
VI.2.1 CONSTRUCTIA NODURILOR
VI.2.2 SETARI ALE NODURILOR
VI.2.3 CONSTRUCTIA ELEMENTELOR DE CONEXIUNE
VI.2.4 SETAREA TRAFICULUI
VI.2.5 SIMULAREA
VII. IMPLEMENTAREA SI SIMULAREA TOPOLOGIE RETELEI SALAJ - ATM, CU AJUTORUL PROGRAMULUI COMNET III
VII.1 INTRODUCERE
VII.2 TOPOLOGIA RETELEI SALAJ - ATM
VII.2.1 INTRANETUL DIN CAMINUL SALAJ
VII.2.2 LINIA TELEFONICA DINTRE CAMINUL SALAJ SI ATM
VII.2.3 INTRANETUL DIN LOCALUL ATM
VII.3 TRAFICUL IN RETEAUA SALAJ-ATM
VII.3.1 RUTE ALE TRAFICULUI IN RETEA
VII.4 SIMULAREA RETELEI SALAJ ATM
VII.4.1 VERIFICAREA MODELULUI DE SIMULAT
VII.4.2 SETARI GENERALE
VII.4.3 SELECTAREA PARAMETRILOR DE URMARIT
VII.5 SIMULAREA
VII.5.1 SIMULAREA PE MODEL GRAFIC
VII.5.2 SIMULAREA PE MODELUL FISIERULUI TEXT
VIII. CONCLUZII
IX. BIBLIOGRAFIE

Alte date

?

CAPITOLUL 1

Introducere

1.1 Problematica dezvoltarii

Cum foarte bine se poate observa din viata de zi cu zi si nu numai, traim astazi intr-o era a informaticii si a calculatoarelor. Ceea ce este si mai usor de remarcat este faptul ca cele mai multe calculatoare sunt folosite interconectate, in retele locale si de arie larga si internet, ceea ce confera informaticii un rol determinant in asigurarea legaturilor stiintifice, de afaceri, bancare sau de natura umana intre persoane si institutii. Calculatoarele au devenit terminale ideale, inteligente, care tind sa ia locul terminalelor clasice de comunicare (teleimprimatoare, telefon, telefax, videotelefon etc.), in retele de comunicatii de tip Intranet, Extranet sau INTERNET. Pentru a realiza o retea de calculatoare cat mai fiabila si mai eficienta pentru transmiterea in timp real a informatiilor si mentinerea integritatii acestora, in prezent este implicit necesara experimentarea virtuala a parametrilor fizici existenti cu ajutorul unor programe soft de simulare. Cu ajutorul statisticilor si parametrilor rezultati in urma simularilor facute cu aceste programe, inginerul de sistem poate mult mai usor realiza iar apoi ajusta modelul fizic al retelei de calculatore.

Tema acestei lucrari reprezinta realizarea unei simulari a unui transfer de date pe o topologie de retea de calculatoare data, simulare realizata cu ajutorul programului COMENT III . Acest program este dedicat simularii si testarii oricaror configuratii si tipuri de retele de comunicatii, cu atat mai mult retelele de calculatoare interconectate ce actualmente se suprapun peste retele telefonice, radio, radioreleu, IR, etc. Trebuie remarcat totusi faptul ca retelele de calculatoare sunt singurele care pot ingloba toate serviciile si facilitatile de comunicatie care pot fi simulate si testate cu ajutorul programului Coment III.

1.2 Aplicabilitate

COMNET III poate fi folosit atat pentru modelarea unor retele de tip WAN cat si retele de tip LAN. Modelele pot integra simultan si ambele tipuri. COMNET III poate asigura modelarea detaliata a logicii nodului de retea. Computerele unui nod, subsistemele sale de intrare iesire, bazele de date si aplicatiile care ruleaza pe computere pot fi toate modelate.

Folosind simularea prin metoda evenimentelor discrete, COMNET III furnizeaza cu acuratete rezultate realiste. Alternativa la modelarea bazata pe evenimente discrete, este folosirea metodelor matematice traditionale de analiza care nu pot face fata efectelor variatiei aleatoare. Ipotezele simplificatoare cerute de metodele analitice ignora efectele asteptarii, independentei evenimentelor si variatiei aleatoare in analiza retelelor complexe de comunicatii.

Abordarea modelarii retelelor folosita de COMNET III este proiectata pentru a cuprinde o varietate larga de topologii de retea si algoritmi de rutare si anume:

? LAN, WAN si sisteme intermediare (internetworking systems)

? Retele cu comutare de circuite, pachete si mesaje

? Trafic orientat pe conexiune si trafic fara conexiune

? Algoritmi statici, adaptivi si definiti de utilizator

O facilitate importanta a COMNET III este posibilitatea de a abstractiza portiuni din modelul unei retele si de a le trata ca pe componente modulare. Aceasta facilitate deriva din natura orientata pe obiecte a COMNET III. Aceasta facilitate permite de asemenea construirea unei biblioteci de dispozitive de retea ce pot fi "conectate" si schimbate dupa plac.

1.3. Abordare generala

COMNET III este proiectat cu acuratete pentru a estima caracteristicile de performanta ale retelelor de computere si comunicatii. Estimarea inseamna ca reteaua in studiu este descrisa printr-o serie de date pe care programul le proceseaza si le ofera ca rezultat. COMNET III executa apoi o simulare dinamica a retelei construind astfel o reprezentare a retelei si ruteaza traficul simulat. Rapoartele sunt generate pentru performantele masurate ale diferitelor elemente ale modelului precum si ale caracteristicilor de ansamblu ale retelei si sunt prezentate ca estimari ale performantelor retelei.

Datele folosite la descrierea retelei sunt introduse cu ajutorul unei interfete grafice cu utilizatorul si descriu:

? Topologia retelei: noduri, centre de computere, conectivitate, etc.

? Încarcarea retelei plasata in retea. Aceasta include aplicatii care ruleaza pe sistemele terminale si traficul ce trebuie furnizat in retea. Frecventa si marimea diferitelor sarcini si operatii pot fi descrise statistic.

? Protocoalele si regulile de programare a aplicatiilor si de rutare a traficului.

Rapoartele generate sunt o estimare a performantelor asteptate pentru reteaua reala. Acuratetea lor depinde de datele introduse pentru descrierea retelei. Una din intrebarile majore este "Care este acuratetea datelor?" si implicit "Care este acuratetea estimarii performantelor?".

Un alt factor care determina acuratetea rezultatelor este durata simularii modelului. Aceasta de termina cate evenimente aleatoare sunt folosite pentru a determina traficul generat statistic.

Avand durata simularii stabilita, acuratetea rezultatelor este de obicei intr-un interval de incredere.

COMNET III poate rula copii multiple, independente ale aceleiasi simulari si poate genera deviatii medii, maxime, minime si standard precum si grafice si histograme ale performantelor sistemului.

Odata ce este elaborat un model care estimeaza cu acuratete performantele retelei reale ce trebuie studiate, pot fi incercate apoi tot felul de scenarii de tipul "Ce-ar fi daca…" aceasta implicand orice modificare (adaugare, eliminare sau schimbare) de elemente in cadrul topologiei initiale pentru a face o noua simulare si a putea beneficia de o comparatie intre modele.

1.4. Tipuri de retele

O retea este interpretata ca o interconectare arbitrara a dispozitivelor de calcul si comunicatii pentru voce, date, video sau alte tipuri de trafic in retea. Aceste dispozitive pot include terminale, statii de lucru, servere, adaptoare de interfata, medii de conectare (de. ex. cablu torsadat), repetoare, punti, gateway-uri, rutere, procesoare, hub-uri, comutatoare de pachete, legaturi de satelit, linii inchiriate si multe altele.

Scopul COMNET III este de a furniza capacitatea de a include in simulare orice echipament de retea. Interfata cu utilizatorul asigura o interconectare flexibila pentru a putea descrie componentele retelei. COMNET III nu furnizeaza o lista cu toate echipamentele posibile construite si folosite in retele, ceea ce ar fi pe cat de imposibil pe atat de absurd. Foloseste mai degraba blocuri generice ce pot fi parametrizate pentru a reprezenta dispozitivele ce se doresc a fi modelate. De exemplu, daca se doreste un server de tiparire, pentru care nu se gaseste un obiect specific insa poate fi reprezentat cu ajutorul Nodului de Comunicatii ce poate fi folosit pentru prelucrarea sarcinilor de tiparire.

O retea de calcul este un sistem ca o retea locala sau un centru de computere. Exista o populatie de utilizatori conectata la ea care cer rularea de aplicatii fie local pe statiile de lucru, fie distant pe un server fie pe un calculator central (mainframe).

O retea de telecomunicatii este in general un sistem purtator sau de transport precum o retea "backbone" sau o retea de servicii publice, de exemplu un sistem X.25. poate fi privata sau poate transporta traficul unei terte parti ca in reteaua publica de telecomunicatii sau poate fi un sistem comercial. Ca si in cazul unui sistem de calcul, sunt conectati utilizatori la retea, dar din punctul de vedere al operatorului de retea se stie foarte putin despre sistemele terminale care sunt servite. De exemplu un furnizor de X.25 nu stie ca folosesti un computer personal sau o statie de lucru sau ce aplicatie software folosesti pentru a trimite mesaje prin retea si nici ce va face receptorul cu mesajele primite. Ceea ce furnizorul de servicii vede este o simpla cerere de trafic de la o sursa la o destinatie. El vrea sa satisfaca aceasta cerere cat mai rapid si cat mai eficient cu putinta. În aceasta categorie intra WAN si MAN.

1.5. Alegerea nivelului corect de detaliere

Oricare ar fi tipul de retea modelat, trebuie ales nivelul de detaliere necesar pentru a raspunde la problemele supuse studiului. Uneori este folosit termenul de granularitate a modelului. Acest aspect al modelarii trebuie gandit cu atentie deoarece are o mare influenta asupra gradului de succes al simularii.

O lipsa a detaliilor poate duce la omiterea unor aspecte importante ale comportarii sistemului. Prea multe detalii si poti sfarsi cu un model mult mai mare decat este necesar si care necesita un timp mult prea mare pentru efectuarea unui experiment.