Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

PLANUL LUCRARII
1. INTRODUCERE.......1
2. CAPITOLUL I
EVOLUTIA DROGURILOR SI A UTILIZARII LOR........3
1. Drogurile si magia......3
2. Antichitatea5
3. Perioada medievala si moderna......7
3. CAPITOLUL II
REGLEMENTAREA JURIDICA A COMBATERII
TRAFICULUI SI A CONSUMULUI ILICIT DE DROGURI..............11
1. Scurt istoric..............11
2. Incriminarea actuala a traficului ilicit de stupefiante in Rominia..........18
3. Elemente generale care trebuie stabilite prin anchetarea infractiunilor de trafic de stupefiante..............21
4. CAPITOLUL III
PRINCIPALELE CATEGORII DE SUBSTANTE STUPEFIANTE SI CLASIFICAREA LOR..23
1. Notiuni, definitii si concepte.........23
2. Clasificarea drogurilor 25
5. CAPITOLUL IV
TERITORII SI RUTE ALE DROGURILOR...33
1. America...33
2. Africa......38
3. Australia..39
4. Asia........40
5. Europa....45
6. CAPITOLUL V
MODURI SI SISTEME DE OPERARE FOLOSITE DE TRAFICANTII DE DROGURI48
1. Modalitati de ascundere..............48
2. Modalitati de ascundere in trafic a stupefiantelor..............51
3. Alte moduri de ascundere a stupefiantelor.......53
4. Fabricarea, transportul si distribuirea drogurilor.............54
7. CAPITOLUL VI
MODALITATI DE DEPISTARE A TRAFICANTILOR...57
1. Metode tactice..........57
2. Metode tehnico-stiintifice de depistare............57
3. Identificarea toxicomanilor..........59
8. CAPITOLUL VII
ACTE DE URMARIRE PENALA EFECTUATE iN INVESTIGAREA TRAFICULUI DE DROGURI.........60
1. Modalitati de documentare pentru inceperea urmaririi penale..............60
2. Particularitatile constatarii infractiunii flagrante..............62
3. Cercetarea la fata locului............64
4. Urmarirea penala propriu-zisa......66
5. Identificarea si ascultarea martorilor. Ascultarea toxicomanilor...........72
6. Ascultarea invinuitilor sau inculpatilor...........73
7. Faptuitorii, calitatea si contributia acestora la comiterea infractiunii.....74
9. CONCLUZII...........77
10. BIBLIOGRAFIE SELECTIVA.79
11. ANEXE.83

Alte date

?MOTTO : „Sa incepem o lupta foarte dura in ceea ce priveste traficul si consumul de droguri ! Este vorba de un risc pe care nu trebuie sa-l acceptam, acela de a transforma Romania intr-o tara unde exista trafic de droguri, intr-o tara care sa fie o tara de consum de droguri.”

Adrian Nastase, Prim-ministrul Romaniei

INTRODUCERE

Consecintele medicale, socio-economice, culturale si politice nefaste ale consumului si traficului de stupefiante potenteaza din cele mai vechi timpuri eforturile pentru stoparea acestui fenomen.

Transformarile radicale ale societatii de-a lungul istoriei sale, evolutia mijloacelor de productie si aparitia noilor tehnologii, crearea si dezvoltarea continua ale retelelor de cai de comunicatie intercontinentala, necesitand perioade de timp din ce in ce mai reduse pentru parcurgerea distantelor, au determinat extinderea „anatemei” drogurilor la nivel mondial, nici o natiune nemaiputandu-se considera aparata de efectele distructive ale stupefiantelor.

Consolidarea structurilor crimei organizate, care – functionand in mod similar unei entitati economice legale, dar in domenii ale cerintei de marfuri si servicii prohibite de catre societate prin norme juridice – trebuie sa fie competitiva pentru a se autoproteja, si-a gasit expresia in acutizarea fenomenului traficului ilicit de stupefiante, in ciuda repetatelor si a tot mai deselor incercari ale comunitatii internationale de elaborare a unor strategii eficiente de lupta in vederea prevenirii si a combaterii acestui flagel.

Internationalizarea activitatilor infractionale a provocat aparitia unor noi grupari organizate care, in loc sa lupte intre ele pentru impunerea dominatiei lor asupra unui anumit teritoriu, isi unesc fortele, urmand modelul fuzionarilor care opereaza in cadrul economiei ilicite.

Contextul geopolitic si social al Romaniei, aflata la rascrucea principalelor rute de trafic de droguri intre Orient si vestul Europei (pe „ruta balcanica” Turcia – Bulgaria – Romania – Europa Occidentala, prelungire a „caii africane’’ Egipt – Iran si Irak – Turcia; pe „ruta baltica” Letonia, Estonia si Lituania – Romania si Polonia – Germania; pe ‚,drumul asiatic’’ China – Rusia – Ucraina – Republica Moldova – Romania; pe ,,calea Americii de Sud’’ de unde vine cocaina pe cale maritima, prin Mediterana, si pe cale aeriana, prin aeroportul Otopeni), este marcat de dificultatile inerente perioadei de tranzitie prelungita intre sistemul economiei de stat centralizate si crearea mecanismelor specifice economiei de piata.

Izolarea timp de multi ani, prin constrangeri politice si economice, a Romaniei, una dintre rarele zone de pe mapamond care nu prezinta in cultura ei traditionala modele de comportament care sa includa consumul de droguri, criza economica si larga deschidere a frontierelor statale ce faciliteaza tranzitul in continua crestere al persoanelor, marfurilor si serviciilor pe teritoriul statului roman sunt factori ce favorizeaza traficul si consumul de stupefiante in tara noastra.

Situatia actuala a cresterii in progresie geometrica de la an la an a numarului consumatorilor si a cantitatilor de droguri confiscate tinde sa se transforme intr-un fenomen social spre al carui control trebuie sa se indrepte toate actiunile organizatiilor guvernamentale si neguvernamentale specializate, precum si rezultatele cooperarii cu institutiile si organismele Uniunii Europene si ale Organizatiei Natiunilor Unite.

CAPITOLUL I

EVOLUTIA DROGURILOR SI A UTILIZ?RII LOR

1. Drogurile si magia

Posibilitatea limitata a intelegerii universului, ca urmare a nivelului redus de cunostinte, si dificultatile rezolvarii pragmatice a problemelor stringente legate de transformarea si stapanirea mediului ostil in care trebuia sa isi desfasoare existenta au determinat umanitatea sa recurga la o reprezentare subiectiva a realitatii, populata imaginar de fiinte fabuloase, spirite bune si rele, forte supranaturale, intamplari fantastice, miracole, farmece, vraji, semne prevestitoare si numere fatidice.

Fortele supranaturale invocate in cadrul ritualurilor magice de catre vraci, vrajitori si samani, care foloseau pentru aceste ceremonii substante cunoscute initial doar de ei, au permis, pe langa transmiterea nealterata a informatiilor utile, si sacralizarea si idolatrizarea unor obiecte sau animale.

Atestata ca practica religioasa in Siberia, Asia centrala, cele doua Americi, Indonezia, Oceania si – nu in ultimul rand – in spatiul carpato–danubiano–pontic, initierea de tip samanic implica parcurgerea mai multor etape: dezintegrarea corpului, regenerarea viscerala, moartea si invierea – vazuta ca o calatorie pe taramul celor morti, urmata uneori de inaltarea sufletului la cer.

Experientele extatice ale samanilor necesitau gesturile rituale preparatorii ale imbracarii costumului specific si ale cantatului la un anumit instrument, de obicei toba, si aveau ca scop patrunderea in lumea celesta a zeitatilor, cautarea si readucerea in corp a sufletului bolnavului ratacit sau capturat de demoni, precum si calauzirea spiritului celui decedat spre lumea mortilor.

Maladiile erau considerate a avea doar cauze magice: patrunderea unui agent extern (demon, vraja) in organismul ce a intrat in contact cu o zona nefasta sau care a atins un obiect impur ori de o alta structura decat cea a corpului uman, interventia destinului astral si stricarea armoniei prin actiunea fortelor „necorespondente”, care pot fi expulzate prin mijloace pur magice, cu ajutorul unor substante incarcate cu latente benigne, deci „corespondente”.

Odata cu devenirea sa ca fiinta rationala, incercand sa gaseasca solutiile intelegerii lumii inconjuratoare, omul a inceput sa cunoasca proprietatile si efectele curative, farmaco-dinamice si toxice ale drogurilor extrase din diferite plante si minerale.

Una dintre cele mai frecvent folosite plante in obtinerea drogurilor si indisolubil legata de practicarea ritualurilor specifice magiei este matraguna (Atropa belladonna), planta erbacee medicinala, otravitoare, din familia solanaceelor, inalta de 0.5–1.5 m, cu flori brune-violete si cu fructe bace negre, lucioase, continand alcaloizi (atropina, hiosciamina, scopolamina) al caror extract are, in doze mici, o actiune antispastica, sedativa (provocand o stare letargica sau somnul cand este aplicat pe rana si diminuand circulatia sanguina) sau, in doze mari, un efect cardioaccelerator, cu stari de delir si spasme ce pot culmina cu decesul. Acelasi extract picurat in ochi provoaca dublarea imaginilor.

Popular denumita si Doamna padurii, Împarateasa ierburilor, floarea padurii, cireasa lupului, iarba padurii, matraguna creste in Romania in padurile intunecate ale muntilor si infloreste in lunile de vara.

Mircea Eliade afirma, in capitolul VII al lucrarii „De la Zalmoxis la Gengis-Han”, ca, in Romania, cultul matragunei propovaduieste virtutile magice ale acestei plante a carei radacina influenteaza nemijlocit fortele vitale ale naturii si cursul evenimentelor majore ale vietii umane: maritisul fetelor, fecunditatea in casnicie, cantitatea de lapte a vacilor, norocul in dragoste, in cariera si in afaceri, pedepsirea adversarilor (puterile magice ale matragunei puteau fi intoarse impotriva dusmanilor, imbolnavindu-i sau facandu-i sa innebuneasca, ori impotriva unei fete pentru ca aceasta sa nu mai fie chemata la joc de flacaii satului). Ritualul culesului matragunei implica o serie de gesturi si precautiuni magice: sunt obligatorii puritatea sexuala, curatenia, departarea si tacerea (paduri unde nu se aud cantatul cocosului sau latratul cainelui), solitudinea si secretul (sa nu intalnesti pe nimeni pe drum si nimeni sa nu cunoasca intentia de a culege planta). Planta trebuie culeasa pe luna plina, cu dintii si nu cu mana, si doar dupa ce va fi platita cu sare, vin, paine, zahar, etc. Nerespectarea acestor conditii atrage intoarcerea puterilor ei magice impotriva celui ce a cules-o, dovedindu-i renumele de „iarba a vietii si a mortii”.

Alte plante folosite in paralel cu matraguna pentru extragerea drogurilor in cadrul ritualurilor samanice erau :

- Cucuta (Conium Maculatum) – planta erbacee otravitoare din familia umbeliferelor din care se extrag alcaloizi folositi in medicina; era folosita la prepararea bauturilor narcotice si a celor cu efect letal.

- Cucuta-de-apa (Cicuta Virosa) – planta erbacee perena, foarte otravitoare, din familia umbeliferelor.

- Mandragora (Mandragoras) - planta erbacee din familia solanaceelor; fiertura din radacinile ei provoaca apatie, somnolenta, halucinatii.

- Maselarita (Hyoscyamus Niger) – planta medicinala toxica din familia solanaceelor, din care se extrage atropina; picurata in mancare sau in bautura provoaca furii ingrozitoare, stari vecine cu nebunia, ras sardonic.

- Laptele-cainelui (laptele-cucului sau alior) – planta din genul Euphorbia, continand in organele vegetative un suc laptos, caustic si otravitor, folosit la obtinerea prin fierbere a unor otravuri cu efect lent, decesul nelasand urme de otravire.

- Galbenelele (Ranunculus Polyanthemos) – planta erbacee perena din familia ranunculaceelor; ingerarea fierturii duce la stari asemanatoare nebuniei, ras demential si frecvent la moarte.

- Laurul (Ilex Aquifolium) – specie atlantica de arbust din ale carui frunze se obtine o pudra care, amestecata in vin sau aplicata in cataplasme pe rana, provoaca in functie de doza folosita delir, letargie, euforie sau somn.

- Ciumafaia (Datura Stramonium) – planta medicinala foarte toxica, din familia solanaceelor.

Astazi, principiile active ale plantelor prelucrate in mod traditional si folosite inca de la inceputurile omenirii in scop terapeutic ori in ritualuri magice, in ceremoniile religioase sau doar pentru starea de satisfactie organica indusa pot fi obtinute prin sinteza chimica si cu efecte mult mai puternice si mai periculoase decat cele ale plantelor din care au fost extrase sau pornind de la care a fost realizat un compus chimic.