Pagina documente » Politehnica » Consideratii generale privind tehnologia asamblarii. Asamblari prin suruburi

Cuprins

lucrare-licenta-consideratii-generale-privind-tehnologia-asamblarii.-asamblari-prin-suruburi
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-consideratii-generale-privind-tehnologia-asamblarii.-asamblari-prin-suruburi


Extras din document

Cuprins
MEMORIU EXPLICATIV_________________________________3
CUPRINS ______________________________________________4
CAPITOLUL I. CONSIDERATII GENERALE PRIVIND TEHNOLOGIA ASAMBLARII. ________________________________6
I.1. Structura procesului tehnologic de asamblare_____________7
I.2. Produsulsi elementele sale ___________________________8
I.3. Clasificarea asamblurilor _____________________________9
I.3.1. Asamblarile fixe ________________________________10
I.3.2. Asamblarile mobile _____________________________10
I.4. Organizarea asamblarii _____________________________11
I.4.1. Asamblarea stationara ___________________________12
I.4.2. Asamblarea mobila ______________________________13
I.5. Determinarea numarului locurilor de munca ____________16
I.6. Organizarea atelierelor de asamblare __________________17
I.7. Organizarea locului de munca la asamblare _____________19
I.8. Elaborarea procesului tehnologic de asamblare___________19
I.8.1. Proiectarea procesului tehnologic de asamblare________20
I.8.1. Tehnologia asamblarii subansamblurilor _____________24
I.9. Metode de asamblare _______________________________26
I.10. Lanturile de dimensiuni si aplicarea lor la asamblare_____26
I.10.1. Asamblarea prin metoda interschimbabilitatii totale __28
I.10.2. Asamblarea prin metoda interschimbabilitatii partiale _28
I.10.3. Asamblarea prin metoda sortarii (selectionarii)_______29
I.10.4. Asamblarea prin metoda ajustarii__________________30
I.10.5. Asamblarea prin metoda reglarii __________________31
I.11. Pregatorea pieselor pentru asamblare _________________32
I.11.1. Retu[area_____________________________________33
I.11.2. Razuirea _____________________________________34
I.11.3. Rodareasi lepuirea_____________________________35
I.11.4. Lustruirea ____________________________________37
I.11.5. Burghierea____________________________________38
I.11.6. Alezarea______________________________________39
I.11.7. Filetarea______________________________________39
I.11.8. Spalarea pieselor in vederea asamblarii ____________39
CAPITOLUL II. TEHNOLOGIA ASAMBLARII PRIN SURUBURI _41
II.1. Notiuni generale___________________________________41
II.2. Filetul. Generalitati ________________________________43
II.3. Tipuri de filetesi simbolizarea acestora________________46
II.4. Metode de confectionare a filetului ___________________54
II.4.1. Filetarea cu filiere ______________________________54
II.4.2. Filetarea cu tarozi_______________________________58
II.5. Controlul filetelor _________________________________62
II.5.1. Calibre filetate fixe _____________________________63
II.5.2. Micrometrul pentru masurat filete__________________63
II.5.3. Sirme calibrate_________________________________64
II.5.4. Microscoape pentru masurat filete _________________65
II.5.5. Metoda umbrelor (conturului)_____________________66
II.5.6. Sablonul _____________________________________67
II.5.7. Pasmetrele ____________________________________67
II.5.8. Proiectoarele___________________________________68
II.6. Suruburi ________________________________________69
II.7. Clasificarea. Reprezentareasi cotarea prezoanelor _______71
II.8. Clasificarea. Reprezentareasi cotarea piulitelor__________72
II.9. Reprezentareasi cotareasaibelorsi cuielor spintecate ____74
II.10.Materiale pentrusuruburisi piulite. Tehnologie de fabricatie___________________________________________________75
II.11. Reprezentarea asamblarii prin filet __________________77
II.11.1. Asamblarea prinsurub,saibasi piulita_____________79
II.11.2. Asamblarea prin prezon,saibasi piulita____________79
II.11.3. Asamblarea cusurub fara piulita__________________80
II.12. Montareasi demontarea pieselor asamblate cusuruburisi piulite ____________________________________________________80
II.13. Montareasi demontarea prezoanelor _________________82
II.14. Elementesi masuri de asigurare impotriva autodesfacerii_83
II.15. Scule folosite la asamblari prinsuruburi ______________84
CAPITOLUL III. FORTE IN ASAMBLURILE CU SURUBURI SI RANDAMENTUL TRNSMISIILOR CU SURUB. ________________87
III.1. Calculul forteisi a momentului de rotire a piulitei ______87
III.2. Randamentul transmisiilor cusuruburi ________________89
III.3. Influenta frecarii dintre piulitasi suprafata de reazem __89
III.4. Forme de distrugere a asamblurilor cusuruburi solicitate axialsi calculul inaltimii piulitei________________________________90
CAPITOLUL IV. MASURI DE TEHNICA A SECURITATII MUNCII___________________________________________________94
BIBLIOGRAFIE ________________________________________96

Alte date

?Memoriu explicativ

Industria constructoare de ma[ini realizeaza produse de diferite complexitati compuse din multe piese, care reunite (asamblate) intr-o anumita ordine trebuie sa asigure o buna functionaresi sa raspunda parametrilor la care au fost proiectate. Lucrarile de asamblare consuma o parte insemnata (25% pana la 75%) din volumul total de munca necesar realizarii unui produs.

Asamblarile prin filet reprezinta cele mai raspandite imbinari demontabile, datorita numeroaselor avantaje pe care le prezinta: montaresi demontare u[oara, posibilitatea transmiterii unor eforturi mari, siguranta in functionare, posibilitatea realizarii filetului pe organe de asamblare separate ([uruburi, prezoane, piulite), darsi pe piesele care se asambleaza.

CAPITOLUL I.

CONSIDERATII GENERALE PRIVIND TEHNOLOGIA ASAMBLARII

Ma[inilesi instalatiile moderne sunt constructii complexesi precise, compuse din sute sau chiar mii de repere, care se imbina intre ele in mod bine determinat, astfel incat sa se asigure buna functionare a lor.

Pe de alta parte, acela[i tip de ma[ina se executa, uneori, intr-un numar foarte mare de exemplare, care trebuie sa fie identice intre ele din punct de vedere constructivsi functional.

De aceia, elementele care intra in componenta unei ma[ini trebuie sa se execute in limitele unor tolerante cu atat mai mici, cu cat ma[ina rezultata trebuie sa fie mai precisa.

Mecanismele sau ma[inile se obtin prin reunirea, pe baza celor mai indicate procedee tehnologice, a elementelor componente, prin operatii de asamblare. Avand in vedere numarul mare de elemente ce intra in componenta unei ma[inisi necesitatea de a respecta intocmai ajustajele prescrise, imbinarea trebuie sa se desfa[oare intr-o anumita succesiune a operatiilor, bine stabilita dinainte.

Asamblarea este deci operatia de reunire, intr-o anumita succesiune, a elementelor componenete ala unui sistem tehnic (ma[ina, aparate) pentru a obtine un mecanism sau o ma[ina care sa corespunda cerintelor tehnice impuse.

Activitatea de asamblare (montare) cuprinde, in afara operatiilor de imbinare a pieselorsi operatiilor de verificare a pozitiei lor relative, de reglare, de ajustare sau de sortare (selectare).

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca asamblarea diferitelor piese, subasamblarisi mecanisme pot fi diferite, in functie de destinatia acestora. A[a, de exemplu, in unele cazuri, intre elementele componente trebuie sa se asigure jocuri, pentru a permite asamblari sau dezasamblari repetate, fara deteriorarea lor; in alte cazuri insa sunt necesare ajustaje fixe, iar, uneori, este important sa se asigure etan[ietatea imbinarii pieselor.

Functionarea corespunzatoare a mecanismelorsi ma[inilor depinde nu numai de calitatea prelucrarii suprafetelor in contact, cisi de corectitudinea montarii pieselor componente.

In cazul unei asamblaremblari incorecte, pot rezulta mecanisme ce nu pot functiona, chiar daca piesele folosite sunt de calitate superioara.

O ma[ina incorect asamblare necesita un consum sporit de energie; in acela[i timp, ea nu asigura precizia de lucru prescrisasi nici calitatea pieselor fabricate.

In industria constructoare de ma[ini, lucrarile de asamblare consuma o parte insemnata (25% pana la 75%) din volumul total de munca necesar realizarii unui produs (tabelul 1).

Tabel.1

Componenta volumului total de munca necesar obtinerii diverselor produse

Nr. crt.

Denumirea produsului

Volumul total de munca 100% din care: