Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
INTRODUCERE 3
CAPITOLUL I
TENDINTE iN DEZVOLTAREA COOPERATIVELOR DE CREDIT 7
1.1. CONSIDERATII GENERALE DESPRE COOPERATIE 7
1.2. APARITIA SI DEZVOLTAREA COOPERATIVELOR DE CREDIT 11
1.2.1 Definirea unitatilor cooperatiste 12
1.2.2 Clasificarea sistemelor cooperatiste 14
1.3. TENDINTE DE DEZVOLTARE A COOPERATIVELOR DE CREDIT LA NIVEL GLOBAL 15
1.3.1. Microfinantele 15
1.3.2. Casele centrale ale cooperativelor de credit 18
1.4. TENDINTE iN DEZVOLTAREA COOPERATIVELOR DE CREDIT iN ROMiNIA 20
1.4.1. Aparitia cooperativelor de credit in Rominia 20
1.4.2. Evolutia cooperatiei de credit in Rominia 22
CAPITOLUL II
REORGANIZAREA COOPERATIVEI DE CREDITJIUL TG JIU CONFORM O.U.G. NR. 97/2000 25
2.1. PREZENTAREA GENERALA A COOPERATIVEI DE CREDIT JIUL TG JIU............25
2.1.1. Aparitia si evolutia Cooperativei de Credit Jiul Tg Jiu 25
2.1.2. Organizarea si administrarea cooperativei 30
2.1.3. Produse si servicii oferite 31
2.2. REZULTATELE OBTINUTE IN URMA PROCESULUI DE AUTORIZARE 32
2.2.1. Bilantul contabil estimativ - Contul de profit si de pierderi 32
2.2.2. Performante economice 33
2.2.3. Principalele produse si servicii bancare ce au fost promovate in urma procesului de autorizare 34
CAPITOLUL III
MANAGEMENTUL ACTIVELOR SI PASIVELOR IN COOPERATIVELE DE CREDIT 36
3.1. MODALITATI DE ACORDARE A CREDITELOR MEMBRILOR COOPERATORI 36
3.1.1. Dispozitii generale 36
3.1.2. Principii si reguli generale de acordare a creditelor membrilor cooperatori 39
3.1.3. Destinatia si conditiile de acordare a creditelor. Termene de creditare. 41
3.1.3.1. Destinatia creditelor acordate membrilor cooperatori 41
3.1.3.2. Conditii generale de creditare 42
3.1.3.3. Conditii de acordare a creditelor de consum membrilor cooperatori. 43
3.1.4. Modul de acordare a creditelor membrilor cooperatori 45
3.1.5. Garantii si asigurari 49
3.1.6. Scadentarea, rescadentarea si rambursarea creditelor 51
3.1.7. Modul de inregistrare in contabilitate a operatiunilor privind acordarea de credite membrilor cooperatori. 52
3.1.8. Cerinte prudentiale si sanctiuni 59
3.2. PROPUNERI SI CONCLUZII PRIVIND ACTIVITATEA VIITOARE A COOPERATIVEI DE CREDIT JIU TG JIU 60
3.3. APLICATIE PRACTICA, PRIVIND MODUL DE ACORDARE A CREDITELOR LA COOPERATIVA DE CREDIT JIUL TG JIU. 64
BIBLIOGRAFIE 68
LISTA ANEXELOR 70

Alte date

?INTRODUCERE

MOTTO : ,, Numai prin cooperatie se pot inlatura urile care clocotesc in societatile moderne, intre bogati fara merit si saraci fara vina, cu cari se amesteca bogatii cu merit si saracii vinovati. Munca alaturi, economie impreuna, deci fratie intre oameni “.

NICOLAE IORGA

Cooperatia constituie o forma specifica de organizare a activitatii umane, care s-a manifestat si se manifesta inca si astazi in lume, in sfera productiei industriale si agricole, a creditului si consumului, a serviciilor si a altor sectoare.

Desi radacinile ei sunt infipte adanc in secolele civilizatiei umane la aproape toate popoarele lumii, in sens modern, cooperatia ca sistem a aparut in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, in Europa Occidentala, cuprinzand cu timpul state de pe toate continentele.

Cooperativa de credit este o institutie de credit constituita ca o asociatie autonoma de persoane fizice, unite voluntar in scopul indeplinirii nevoilor si aspiratiilor lor comune de ordin economic, social si cultural, a carei activitate se desfasoara , cu precadere, pe principiul intrajutorarii membrilor cooperatori.

Fara prezenta cooperativelor de credit peste tot in lume, nu se stie cum ar fi aratat lumea azi. Absenta cooperativelor de credit si a organizatiilor similare, tin oamenii in saracie , fara alternative pentru serviciile financiare.

Microcreditele acordate de cooperativele de credit, permit oamenilor si familiilor lor sa-si poarte de grija din punct de vedere financiar si sa devina parte a economiei.

Anii 2000, 2001, au fost unii dintre cei mai buni ani pentru economia globala si acest lucru va continua si in anii urmatori. Noi traim acum intr-un mediu economic competitiv. Pentru ca procesul inflational s-a schimbat , s-a schimbat si flexibilitatea preturilor. Ciclurile economice au devenit mai scurte , iar preturile produselor si serviciilor nu pot fi schimbate la intamplare, iar uneori firmele i-si limiteaza costurile de productie doar pentru a ramane competitive. De asemenea , in anii care vor urma fuziunile si achizitiile vor continua la nivel global , nu numai in domeniul serviciilor financiare , dar si in alte ramuri , pentru unele companii asemenea solutii vor fi pentru depasirea momentelor critice , pentru intrarea pe alte piete , dar si pentru fructificarea avantajelor oferite de nivelul multinational. Cooperativele de credit vor trebui sa faca fata acestor provocari, prin oferta unor servicii si produse de un inalt nivel calitativ, dezvoltarea unor noi relatii de afaceri, implementarea efectiva a controlului si analiza resurselor, pentru a satisface cerintele clientilor.

Datorita libertatii comertului, economia mondiala se preconizeaza ca va produce in urmatorii 25 de ani cat in ultimii 2500 de ani. Proprietatea privata este un factor important in realizarea acestui obiectiv. Cooperativele de credit, ca institutii in proprietatea membrilor cooperatori, au avantajul de a putea satisface nevoile financiare ale persoanelor fizice si ale sectorului privat. Cele patru provocari ale viitorului cooperativelor de credit sunt:

a) satisfacerea nevoilor clientilor;

b) axarea pe afaceri si valori;

c) asigurarea unei guvernari capabile si dinamice a cooperativelor de credit;

d) implicarea tinerei generatii in miscarea cooperatista;

Cooperativele de credit trebuie sa faca fata schimbarii atitudinii clientilor lor, pe masura ce acestia pot apela la tot mai multe servicii datorita Internetului. Acesta deschide clientilor apetit pentru noi servicii si pentru cresterea vitezei de oferire a acestor servicii. Cooperativele de credit vor trebui sa-si puna cei mai buni oameni la telefoane pentru ca numarul de telefoane va creste in stransa legatura cu adaptarea la comertul electronic. Se preconizeaza ca in urmatorii 3 ani , datorita dezvoltarii puternice a telefoniei mobile si a comunicatiilor , se va trece de la comert electronic la o noua etapa numita comert mobil. Cooperativele de credit trebuie sa se adapteze la toate aceste schimbari tehnologice sau vor disparea.

Una dintre cele mai mari provocari pentru cooperativele de credit in viitor, va fi conducerea lor. Conducatorul cooperativei de credit de maine va fi lider puternic profesional, datorita puterii lui de a anticipa viitorul in acest domeniu. Calitatile necesare unui lider sunt: cinste, anticipare, inspiratie, competenta si, nu in ultimul rand, sa fie bine intentionat. De asemenea cooperativele de credit trebuie sa atraga tanara generatie. Daca nu se reuseste acest lucru , vor pierde aceasta generatie si potentialii membrii, care se vor indrepta spre alte institutii financiare.

Cooperativele de credit trebuie sa se implice in activitatile tinerilor, oferind stimulente pentru economisire, burse scolare si furnizand educatie pentru tanara generatie. Dar, atragerea tinerilor nu se opreste aici, odata ce au fost atrasi, cooperativele de credit trebuie sa dezvolte strategii pentru a-i face sa ramana.

Cresterea competitiei pe piata financiara si fenomenul de globalizare, genereaza noi provocari pentru cooperativele de credit. Pentru a le face fata, ele trebuie sa-si imbunatateasca serviciile si sa reduca costurile. La nivel mondial, se estimeaza ca cooperativele de credit vor avea nevoie de fuziuni, si aliante pentru a face fata fenomenului de globalizare si in acelasi timp pentru a-si mentine furnizarea serviciilor unice. În prezent, piata financiara este guvernata de trei factori:

a. competitie;

b. companiile devin tot mai mari

c. tehnologie;

În prezent, companiile multinationale combina resursele nationale si internationale pentru a obtine cele mai bune produse si servicii de pe piata, la un cost minim. Piata a promovat competitia si dezvoltarea rapida a noilor tehnologii , ceea ce a dus la reducerea costurilor , dand posibilitatea chiar si cooperativelor de credit mici sa detina cote specializate din piata. Pentru a deveni mai eficiente , cooperativele de credit trebuie sa se uneasca unele cu altele pentru a face fata efortului investitional. Daca in urma cu 40 de ani in SUA existau 22.000 de cooperative de credit , in prezent exista numai 10.700 . Cooperativele de credit si asociatiile lor fuzioneaza pentru a oferi servicii mai bune si mai ieftine clientilor lor. Statisticile institutului „Filene Research Institute„ arata ca in ultimii 8 ani in SUA 7.000 de cooperative de credit au fost implicate in fuziuni , iar in 80 % din cazuri , membrilor le-au fost oferite servicii mult mai bune.

Acestea se pot oferi pe baza urmatoarelor premize:

a) Clientii sunt cel mai bine serviti atunci cand li se da oportunitatea sa creasca si sa se dezvolte si nu atunci cand sunt constransi sa improvizeze;

b) Clientii au nevoie de o varietate de servicii financiare in decursul vietii lor;

c) Oferind servicii pentru toata lumea, cooperativele de credit pot oferi servicii pentru oamenii saraci mult mai mult decat atunci cand ar lucra numai cu acestia;

d) Profitul generat de cooperativele de credit este un furnizor de fonduri care poate fi investit in credite pentru productia agricola, case, microintreprinderi si mici afaceri;

e) Categoriile de credite oferite de cooperativele de credit sunt date de nevoile membrilor lor si ofera posibilitati de dezvoltare pentru acestia.

CAPITOLUL I

TENDINTE ÎN DEZVOLTAREA COOPERATIVELOR DE CREDIT

1.1. CONSIDERATII GENERALE DESPRE COOPERATIE

Fiind un fenomen de o deosebita amploare si complexitate, si in acelasi timp dispunand de un potential uman si material valoros, activitatea cooperatista are importante valente sociale care o individualizeaza in peisajul societatii contemporane, in primul rand prin doctrina sa, in al doilea rand prin activitatea curenta pe care o desfasoara si nu in ultimul rand, prin faptul ca stimuleaza elementul participativ al individului la viata economica, la cea sociala, precum si la activitatile din sfera perfectionarii.

Pentru ca explicatia sa fie cat mai cuprinzatoare si veridica, specialistii au raspuns acestei intrebari prin patru argumente constituite intr-un sistem, si anume