Despre lucrare

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Cuprins

CUPRINS
INTRODUCERE 1
CAPITOLUL I . BUGET SI TEORIA BUGETULUI 3
I.1. Notiunea de buget de stat 3
I.2. Natura juridic? a Bugetului de Stat 11
I.3. Constituirea veniturilor bugetare 13
CAPITOLUL II . BUGETUL DE STAT COMPONENTA A SISTEMULUI BUGETULUI PUBLIC NATIONAL 19
II.1. Considera?ii generale 19
II.2. Principiile bugetare fundamentale 22
CAPITOLUL III. CAPITOLUL 3. COORDONATE ALE CONTINUTULUI BUGETULUI DE STAT 27
III.1.Formarea resurselor financiare ale bugetului de stat 27
III.2.Semnificatia utilizarii resurselor bugetului de stat 29
III.3.Metode de determinare a obtiunilor bugetare 34
CAPITOLUL IV . PROCESUL BUGETAR PRIVIND BUGETUL DE STAT 43
IV.1. Pregatirea , elaborarea si avizarea proiectului de buget 43
IV.2. Prezentarea, examinarea si aprobarea ?n Parlament a proiectului bugetului de stat si a legii bugetare anuale 44
IV.3. Executia bugetului de stat 48
IV.3.1. Competentele ce privesc executia bugetului de stat 53
IV.3.2. Competentele Guvernului 54
IV.3.3. Competentele Ministerului Finantelor Publice 55
IV.3.4. Competentele ordonatorilor principali de credite de la bugetul de stat Categorii de ordonatori de credite 56
IV.3.5. Competentele compartimentelor de contabilitate ale ordonatorilor de credite bugetare 58
IV.3.6. Atributiile compartimentelor de contabilitate 59
IV.3.7. Modalitati de executie administrativa si contabila 61
IV.4. ?ncheierea executiei Bugetului de stat 62
IV.5. Aprobarea ?ncheierii executiei bugetare 63
IV.6. Controlul executiei bugetului de stat 70
CAPITOLUL V. SINTEZA EVOLUTIEI BUGETARE IN ROMANIA 71
V.1. Indicatorii bugetari sintetici 71
V.2. Analiza veniturilor bugetului de stat 73
V.3. Analiza cheltuielilor bugetului de stat 81
V.4. Deficitul bugetar 88
CONCLUZII SI PROPUNERI 90
BIBLIOGRAFIE 91

EXTRAS DIN DOCUMENT

V.2. Analiza veniturilor bugetului de stat {p}

V.3. Analiza cheltuielilor bugetului de stat {p}

V.4. Deficitul bugetar {p}

CONCLUZII SI PROPUNERI {p}

BIBLIOGRAFIE {p}

INTRODUCERE

Formarea finantelor este rezultatul unui proces istoric indelungat si complex, care este determinat de evolutia vietii sociale, prin aparitia si dezvoltarea comunitatilor umane, aparitia proprietatii private si impartirea in clase sociale, dezvoltarea fortelor de productie si a relatiilor marfa-bani, aparitia statului si crearea aparatului de constrangere cu scopul de a asigura conditii pentru acumularea de mijloace banesti necesare intretinerii aparatului de stat si indeplinirii functiilor sale.

Statul a aparut pe o anumita treapta de dezvoltate a societatii cand, datorita nivelului fortelor de productie si diviziunii sociale a muncii, s-a facut simtita tot mai mult diferentierea sociala si materiala, au aparut clasele sociale, s-a modificat pozitia grupurilor sociale fata de mijloacele de productie. Odata cu aparitia unei forte publice, statul, au aparut si primele elemente de finante: impozitele, darile, tributurile, birurile, cheltuielile statului.

În raport cu oranduirea social-politica in care s-au manifestat, finantele au avut un continut de clasa determinat de conditiile economice, politice si sociale, precum si o anumita sfera de cuprindere. Astfel, in sclavagism si feudalism, sfera finantelor a fost limitata de slaba dezvoltare a productiei de marfuri si a relatiilor banesti, precum si de necesitatile relativ reduse de mijloace pentru intretinerea aparatului de constrangere. În societatea capitalista, finantele au cunoscut o larga dezvoltare determinata de generalizarea relatiilor marfa-bani si de necesitatile sporite de resurse banesti ale statului, pentru indeplinirea functiilor si sarcinilor sale.

Sarcinile finantelor sunt duse la indeplinire, in mare masura, prin intermediul bugetului de stat, ca principal plan financiar al statului. Bugetul de stat este format din relatii financiare, prin intermediul carora au loc constituirea si repartizarea celui mai important fond banesc al societatii – fondul bugetar. Relatiile bugetare isi gasesc expresia in principalul plan financiar al statului, care poarta denumirea de buget de stat.

CAPITOLUL I . BUGET SI TEORIA BUGETULUI

I.1. Notiunea de buget de stat

Instituirea sistemelor bugetare este rezultatul eforturilor depuse, in mod deosebit de burghezia aflata in ascensiune, pentru a se realiza o anumita ordine in domeniul finantelor publice. Parlamentele au fost chemate periodic pentru a se pronunta in legatura cu volumul si destinatia resurselor financiare ale statului, resurse care au fost inscrise intr-un document numit bugetul de stat [1 M?rc?l Drac??, Tudor Ciur?zu “Bug?t si Tr?zor?ri? Publica” ?d. Univ?rsit?ri? Cr?iov?, 2003].

O definire mai exacta a bugetului de stat o face legiuitorul prin Legea bugetului de stat care se aproba anual:„ Prin legea bugetului de stat sunt autorizate fluxurile financiare publice de formare a veniturilor si de repartizare a cheltuielilor pe destinatii si ordonatori principali de credite, in conformitate cu obiectivele de dezvoltare economico-sociala a tarii si ale politicii financiare specifice anului 2006 [2 L?g?? 379/15 d?c?mbri? 2005 bug?tului d? st?t.]”.

Bugetul de stat nu este numai un document, aprobat prin lege, de planificare si canalizare a resurselor financiare anuale ale statului spre destinatii conforme cu programul de guvernare al puterii politice. El este si un reper important al semnalizarii gradului in care statul se implica in economie si in viata sociala, al capabilitatii economiei nationale de a contribui la constituirea resurselor financiare, pe cale de autoritate, la dispozitia statului, precum si al modului in care acesta intelege sa le gestioneze. [3 Cristin? On?t. Dr?ptul fin?nt?lor public?, ?dit. Lumin? L?x, Bucur?sti, 2005;

]

La nivelul statului, bugetul este un cont al acestuia care arata cat de mult cheltuieste guvernul si cum sunt finantate cheltuielile sale publice. Dar bugetul de stat nu este numai un instrument contabil si financiar, el este in acelasi timp un act juridic si unul politic, deoarece este in mod esential un act de autorizare, precum si o transpunere financiara a unei viziuni politice.

Buget document previzional, instrument de politica macroeconomica, balanta speciala in care sunt cuprinse veniturile si cheltuielile probabile ale statului ce se vor realiza in anul viitor, in acelasi timp, bugetul de stat este o categorie economica ce exprima ansamblul relatiilor social-economice banesti care se folosesc in procesul incasarii veniturilor si al efectuarii cheltuielilor, in vederea indeplinirii functiilor si prerogativelor statului.

Bugetul de stat constituie componenta centrala a sistemului financiar-bancar, care cuprinde o parte a relatiilor social-economice banesti, prin mijlocirea carora se constituie si se administreaza principalul fond banesc al statului.

Notiunea de „buget [4 Gh?orgh? D. Bistric??nu, L?xicon d? fin?nt?-banci-?sigur?ri, ?d. ?conomica, Bucur?sti, 2001, p. 240.]" provine de la latinescul „bulga", care inseamna un sac sau o punga de bani. Acest cuvant luat de la gali a dat in limba franceza veche expresiile „bouge" sau „bougette", avand acelasi inteles, in limba franceza moderna „pochette" inseamna punga de bani. Mai tarziu, in Marea Britanic, aceasta notiune dobandeste o semnificatie financiara prin faptul ca actele ce alcatuiesc proiectul veniturilor si cheltuielilor statului erau prezentate Camerei Comunelor intr-o punga de piele, care reprezenta in mod simbolic tezaurul. Deschiderea acestei pungi, atunci cand se facea expunerea proiectului, se numea deschidere a „bugetului". Pentru prima oara un astfel de document a fost intocmit in Marea Britanic, la inceputul secolului al XlII-lea, si anume in anul 1215.

În Franta, cuvantul buget s-a incetatenit insa inainte de anul 1789, dar in legislatie el a fost folosit intaia oara in legea din aprilie 1866, intitulata „Loi relative au buget de l'Etat". La timpul respectiv, unii economisti foloseau expresia „balanta nevoilor si veniturilor statului". Sub aspect juridic, reprezentanti de seama ai stiintei finantelor din Franta au dat diferite definitii bugetului statului. Astfel, Paul Leroy Braulieu (1877) arata ca „bugetul este o lista de prevedere a veniturilor si a cheltuielilor pe o perioada determinata; un tablou evaluativ si comparativ al veniturilor de realizat, al cheltuielilor de efectuat".

La randul sau, Gaston Jeze (1910) sublinia ca „a intocmi bugetul inseamna a enumera, a evalua si a compara periodic, cu anticipatie si pentru o perioada de timp viitoare, cheltuielile de efectuat si veniturile de incasat".

Mai tarziu, marele economist Adoiph Wagner (1919) a argumentat ca „bugetul sau lista (statul) de prevederi este o expunere in cifre, intr-o ordine determinata, de obicei mai mult sau mai putin sistematica, avand (continand) intrarile si iesirile (veniturile si cheltuielile) probabile, in moneda sau in valori monetare, care se vor produce in gestiunea economica a unui corp public pentru o perioada urmatoare (un an), apoi el arata dupa aceste date cum sumele se echilibreaza".

Regulamentul Organic al Romaniei cuprinde la capitolul „finante" expresia „inchipuirea cheltuielilor anului viitor" si cuvantul „biudje" [5 Gh?orgh? D. Bistric??nu, L?xicon d? fin?nt?-banci-?sigur?ri, ?d. ?conomica, Bucur?sti, 2001, p. 243]. in conditiile existentei productiei de marfuri, realizarea actiunilor social-culturale, dezvoltarea economiei nationale, apararea nationala si a ordinii publice, intretinerea si functionarea organelor statului reclama constituirea si folosirea unor resurse bugetare.

Constituirea si gestionarea fondului bugetar [6 Cristin? On?t. Dr?ptul fin?nt?lor public?, ?dit, Univ?rsitatii Lucin? Bl?g?, Sibiu, 2007

] antreneaza o serie de fluxuri banesti de la agentii economici si persoanele fizice, sub urmatoarele forme: impozite si taxe, venituri din exploatarea si inchirierea unor bunuri ale statului, de la institutiile publice, imprumuturi interne si externe contractate de stat sau chiar emisiune de moneda, folosite pentru finantarea unor obiective sau pentru acoperirea deficitului bugetar etc. Din bugetul de stat se realizeaza si numeroase fluxuri banesti in sens invers, catre diversi beneficiari sub urmatoarele forme: finantarea unor obiective de investitii cu caracter economic, social, cultural, administrativ, de aparare nationala etc.; se aloca resurse banesti pentru functionarea institutiilor de invatamant de toate gradele, cultura, arta, pentru ocrotirea sanatatii populatiei, pentru asistenta sociala; se fac transferuri de resurse banesti (alocatii pentru copii, burse, ajutoare si alte indemnizatii), pentru cei lipsiti de surse de venituri (elevi, studenti, copii orfani, handicapati, abandonati si bolnavi cronici, batrani, vaduve, invalizi s.a.); se acorda, temporar, unele fonduri bancilor pentru acordarea de imprumuturi agentilor economici si populatiei. De la bugetul de stat se acorda subventii companiilor nationale, regiilor autonome si societatilor comerciale cu capital de stat pentru finantarea unor obiective de investitii de mare valoare sau de importanta nationala (in industria energetica, extractiva, transporturi, telecomunicatii, industria de armament etc.), in cazurile in care unitatile respective sunt nerentabile sau au rentabilitate redusa si nu-si pot procura fondurile proprii si nici pe cele de imprumut de pe piata, ca urmare a imposibilitatii rambursarii lor la scadenta.