Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

Cuprins
Capitolul 1
EVOLUTII SI MUTATII iN ECONOMIA STATELOR LATINO AMERICANE: REALIZARI SI INSUFICIENTE LA SFiRSIT DE SECOL SI iNCEPUT DE MILENIU
1.1 CRIZA DATORIEI EXTERNE SI INTEGRAREA REGIONALA
1.2 INTEGRAREA ECONOMICA iN AMERICA LATINA DUPA CRIZA DATORIEI EXTERNE; REGIONALISM DESCHIS SI GLOBALIZARE
Capitolul 2
COORDONATE DEFINITORII PRIVIND PROCESUL DE INTEGRARE iN AMERICA LATINA
2.1 INTEGRAREA ECONOMICA LATINO AMERICANA iNAINTEA IZBUCNIRII CRIZEI DATORIEI EXTERNE
2.2 ASOCIATIA LATINO AMERICANA A LIBERULUI SCHIMB -ALALC
2.3 PIATA COMUNA DIN AMERICA CENTRALA - PCAC
2.4 PACTUL ANDIN
2.3.1. Piata Comuna din America Centrala (PCAC) si Pactul Andin.
2.5 PIATA COMUNA A CONULUI DE SUD (MERCOSUR)
Capitolul 3
BRAZILIA SI ROLUL JUCAT DE ACEASTA iN ECONOMIA REGIUNII LATINO-AMERICANE

Alte date

?

Capitolul 1

EVOLUTII SI MUTATII ÎN ECONOMIA STATELOR LATINO AMERICANE: REALIZ?RI SI INSUFICIENTE LA SFÂRSIT DE SECOL SI ÎNCEPUT DE MILENIU

1.1 CRIZA DATORIEI EXTERNE SI INTEGRAREA REGIONAL?

Modelul de integrare regionala latino - americana a avut o serie de determinanti comuni tuturor schemelor experimentate. Destinat sa promoveze industrializarea, acesta a fost un model intensiv in importuri in care aproape toate mijloacele de productie si o mare parte din inputuri puteau fi procurate numai din surse terte in raport cu zona latino - americana. Avand exporturile de produse manufacturate subminate datorita neglijarii unei politici coerente de promovare a lor, a rezultat o balanta comerciala cronic deficitara pe axa relatiilor cu tertii; numai in 1980, deficitul comercial al regiunii era de 40,9 miliarde USD, nevoia de finantare a importurilor de produse manufacturate necesare proceselor de industrializare a determinat sustinerea masiva a exportului de produse de baza. Modelul de integrare sugerat de CEPAL nu a inlaturat dependenta de produsele de baza, argumentul principal la momentul lansarii schemelor integrative regionale. Chiar si in cazul existentei unor surse alternative de finantare a economiilor, nu se putea spera ca, pe termen scurt, pot fi atenuate dificultatile cu care se confruntau balantele de plati asociate cu exportul prioritar al unor produse de baza.

Sursa alternativa care a inceput sa se foloseasca la finele anilor ‘60 au fost imprumuturile externe.

Ca rezultat a doua provocari concomitente, imprumuturile sindicalizate si ratele flexibile ale dobanzilor aferente, bancile straine. indeosebi cele nord - americane, au inceput sa acorde o atentie tot mai mare unei regiuni care fusese multa vreme neglijata. Pentru debitori, cu precadere guvernele si companiile de stat, noile tipuri de imprumuturi aveau o serie de avantaje aparente - conditionalitatea redusa si un grad ridicat de liber­tate in ceea ce priveste utilizarea banilor.

Împrumuturile bancare acordate Americii Latine au sporit rapid Ia inceputul anilor ‘70. permitandu-se finantarea unor modeste deficite, la acel moment, ale conturilor curente. De asemenea, primul si al doilea soc petrolier au alimentat cu petrodolari o piata financiara internationala tot mai dinamica, avida sa recicleze aceste fonduri pe piata eurodevizelor spre, America Latina. Aceste noi surse de devize nu numai ca au generat un flux net de capital catre regiunea latino - americana, dar au generat si un transfer pozitiv de resurse pentru ca intrarea neta de capital a depasit usor, o anumita perioada, iesirile de capital sub forma de dobanzi si profituri repatriate [1 World Economic Forum, The Global Competitiveness Report 1996 and 1999 (Geneva, WEF).].

În 1981, ultimul an „normal” inainte de izbucnirea crizei datoriei externe, transferul net de resurse ajunsese la 10,4 miliarde dolari, echi­valentul a 2% din PNB-ul regional (tabelul 1).

Tabelul 1. Balanta de plati a tarilor latino - americane intre 1980 – 1985 (miliarde USD)

EXPLICATIE

1980

1981

1982

1983

1984

1985

INTR?Rl NETE DE CAPITAL

29,7

37,6

20,2

2,9

10,0

2,5

PL?TI NETE SUB FORM? DE DOBÂNZI SI PROFITURI REPATRIATE

18,1

27,2

38,8

34,4

36,7

35,3

TRANSFERURI DE RESURSE (1-2)

+11,6

+10,4

-18,6

-31,5

-26,7

-32,8

EXPORTURI DE BUNURI

91,4

98,6

89,5

89,9

100,2

94,3