Pagina documente » Recente » Imbogatirea si activizarea limbajului prin activitati scolare

Despre lucrare

acces premium
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.


Cuprins

?Cuprins
Introducere 1
Capitolul 1. Limbajul elevilor din ciclul primar 2
1.1.Limbajul-component? esential? a limbii române 2
I.2.Locul ciclului primar in configuratia intelectuala a copilului 8
I.3.Rolul clasei a II-a in asigurarea abilitatilor de comunicare ale scolarului mic 14
Capitolul 2.Terapia tulburarilor de limbaj 19
2.1. Fundamentarea psihologica a limbajului 19
2.2. Tipuri de deficiente de limbaj cel mai frecvent intâlnite la elevii din invatamântul primar 22
2.3. Modalitati actuale de recuperare in activizarea limbajului 38
2.4.Familia si logopedul - implicatiile lor in remedierea tulburarilor de limbaj 44
3.1.Obiectivele si ipotezele cercetării 48
3.2.Lotul de subiectii 49
3.3.Metode de lucru 52
3.4.Analiza si interpretarea rezultatelor 52
3.5.Concluzii generale 66
Concluzii 69
Bibliografie 71

EXTRAS DIN DOCUMENT

Introducere

Asa cum am mai aratat, este binecunoscut rolul extraordinar pe care il are limbajul in evolutia si dezvoltarea psihica a fiintei umane, astfel ca, orice dereglare la nivelul acestuia, determina dereglari la nivelul diferitelor functii si procese psihologice, indeosebi la nivelul proceselor de cunoastere.

Problema influentei tulburarilor de limbaj asupra randamentului scolar, este o preocupare mai veche.

Într-adevar unii dintre acesti copii obtin rezultate slabe la mai toate disciplinele din invatamantul special, indeosebi la limba romana si matematica, si intr-adevar una dintre cauzele importante ale acestei stari de fapt o constituie tulburarile de limbaj.

Precedentul fiind creat, mi-am continuat activitatea de cercetare, centrandu-mi atentia asupra randamentului scolar in general, (la limba romana in special), cat si in planul afectiv-comportamental al copiilor cu tulburari de limbaj.

Lucrarea de fata, respectiv “Imbogatirea si activizarea limbajului prin activitati scolare” are drept scop evidentierea relatiei dintre limbaj si intelect: masura in care tulburarile de limbaj influenteaza activitatea de invatare, ca si consecintele pe care le au rezultatele scazute, esecurile acestei activitati asupra comportamentului si activitatii, si implicit asupra adaptarii scolare si sociale.

Constatarile la care am ajuns mi-au fost utile in alegerea metodelor, procedeelor si mijloacelor adecvate activitatilor corectiv-recuperatorii.

Logopedul, ca orice lucrator ce se daruie muncii sale, trebuie sa fie permanent un cautator de mai bine.Ceea ce a reusit sa faca nu trebuie sa reprezinte pentru el decat un modest pas inainte, spre mai eficient. Informatia la zi in specialitate trebuie sa fie deviza, ceea ce inseamna implicit, permanenta improspatare a instrumentelor cu care lucreaza.

Capitolul 1. Limbajul elevilor din ciclul primar

1.1.Limbajul-component? esential? a limbii romane

Limbajul este o activitate psihica prin care, cu ajutorul limbii, se realizeaza comunicarea interumana si gandirea verbal-notionala.

Spre deosebire de limba, care este un dat obiectiv ce se constituie in cursul filogenezei independent de existenta individului singular, limbajul are un profund caracter individual si subiectiv; el reprezinta modul particular de insusire si utilizare a unei limbi de catre o persoana anume.

Din punct de vedere functional, limbajul implica doua dimensiuni:

? latura activa, implicata in emiterea de semnale catre alte persoane;

? latura pasiva, responsabila de receptarea si decodificarea semnalelor emise de altii.

În cazul limbajului oral, dimensiunea activa este vorbirea, iar cea pasiva ascultarea; la nivelul limbajului scris, latura activa este scrierea, iar cea pasiva este citirea. Doar impreuna cele doua laturi constituie un intreg functional si util actului comunicarii.

Sub aspect neuro-fiziologic, limbajul predupune doua categorii de mecanisme:

? mecanisme centrale situate la nivel cortical, responsabile de dimensiunile de continut ale comunicarii (stabilirea ideilor ce urmeaza a fi transmise, interpretarea mesajelor receptate etc.);( Preda, V. (1991). Atentia. În Radu, I. (coord.), Introducere in psihologia contemporana, Cluj-Napoca, Editura Sincron)

? mecanisme periferice, responsabile de aspectele executive, legate de forma pe care o imbraca un mesaj.

Daca restrangem nivelul de analiza doar asupra limbajului oral, mecanismele periferice specifice rezida in urmatoarele componente:

1) componenta energetica: aparatul respirator si sistemul muscular aferent acestuia (diafragma si muschii intercostali);

2) componenta generatoare: laringele;

3) componenta articulatorie si de rezonanta: buzele, dintii, limba, palatul dur, valul palatin, cavitatea bucala si cea nazala per ansamblu.

Astfel, fluxul emisiilor sonore are la baza aerul expirat cu ajutorul plamanilor si a musculaturii aferente (componenta energetica) trece prin laringe determinand vibratia acestuia. În acest mod se produce un sunet brut, ce poate fi modulat doar in materie de inaltime si intensitate, insa fara a fi purtatorul unor mesaje specifice (componenta generatoare). Laringele este cel care da timbrul vocii specific fiecarei persoane. Urmatorul segment care intra in uz este cel articulator, in care, cu aportul limbii, al buzelor si dintilor (componenta articulatorie), sunetul brut capata forme specifice, distincte si inteligibile, articulate in silabe si cuvinte cu sens. În fine, sunetul odata obtinut rezoneaza in cavitatea bucala, respectiv cea nazala (componenta de rezonanta). Orice deficienta sau functionare defectuoasa la nivelul unuia dintre mecanismele periferice enumerate isi pune amprenta asupra calitatii si claritatii emisiilor orale, afectand implicit caracterul inteligibil al celor spuse. Drept dovada, lipsa incisivilor superiori, malformatiile de la nivelul buzelor sau al palatului dur (cazul copiilor ce se nasc cu cheiloschizis / buza de iepure), momentele in care salivam abundent, am stat mult in frig si nu putem sa ne miscam buzele firesc sau avem nasul infundat de la o raceala sunt toate situatii in care nu reusim sa articulam cuvintele in mod corect.( Ribot, T. (1924/2000). Atentia si patologia ei (editie in limba romana, traducere de Leonard Gavriliu), Bucuresti, Ed. Iri;) În cadrul activitatii umane, limbajul indeplineste mai multe functii, dintre care cele mai importante sunt functia de comunicare, functia cognitiva, functia emotional-expresiva, functia imperativ-persuasiva si functia ludica.

Functia de comunicare

Functia de comunicare desemneaza rolul primordial al limbajului, de a servi ca mijloc de transmitere si receptie a informatiilor. În cea mai restransa perspectiva, actul comunicarii implica in mod obligatoriu urmatoarele elemente:

? emitatorul (E)

? receptorul (R)

? repertoriul emitatorului (RE)

? repertoriul receptorului (RR)

? un sistem de coduri

? canalul de comunicare

? feedback

Oferta anului

Reducere 2020