Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

Cuprins
I. INTRODUCERE
II. CONSTITUIREA PARTIDELOR POLITICE
II.1 CONCEPTUL DE PARTID POLITIC
II.2 RADACINILE ISTORICE ALE PARTIDELOR POLITICE
II.3 APARITIA SI EVOLUTIA PARTIDELOR POLITICE IN ROMANIA
II.3.1 APARITIA PARTIDELOR IN ROMANIA - PERIOADA PREMERGATOARE FORMARII LOR
II.3.2 PERIOADA 1866-1918
II.3.3 PERIOADA 1918-1940
II.3.4 PERIOADA 1940-1944
II.3.5 PERIOADA 1945-1989
II.3.6 PARTIDELE POLITICE IN ROMANIA DUPA REVOLUTIA DIN DECEMBRIE 1989
II.4 MOTIVELE CE STAU LA BAZA FORMARII PARTIDELOR POLITICE
II.5 ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA PARTIDELOR POLITICE
II.5.1 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE
II.5.2 INCETAREA ACTIVITATII PARTIDELOR POLITICE
II.6 ORGANIZATIA DE PARTID SI ELEMENTELE EI PRINCIPALE
II.6.1 CONDUCEREA
II.6.2 PROGRAMUL POLITIC
II.6.3 MIJLOACELE DE LUPTA PENTRU CUCERIREA PUTERII POLITICE
III. PARTIDELE POLITICE SI ROLUL LOR IN VIATA SOCIALA
III.1 IDEOLOGIA PARTIDELOR POLITICE IN LUMEA POLITICA CONTEMPORANA
III.1.1 NEOLIBERALISMUL
III.1.2 SOCIAL-DEMOCRATIA
III.1.3 DEMOCRATIA CRESTINA
III.2 FUNCTIILE PARTIDELOR POLITICE
III.3 STATUL, SOCIETATEA SI PARTIDELE POLITICE
IV. TIPURI DE PARTIDE SI SISTEME PARTIZANE
IV.1 TIPURI DE PARTIDE
IV.1.1 DUPA CRITERIUL COMPOZITIEI PARTIDELOR SAU A BAZEI SOCIALE
IV.1.1.1 PARTIDELE DE CADRE
IV.1.1.2 PARTIDE DE MASA
IV.1.2 DUPA CRITERIUL APARTENENTEI SI ORIENTARII MEMBRILOR CE LE COMPUN SI PLATFORMELOR LOR
IV.1.2.1 PARTIDELE CONFESIONALE
IV.1.2.2 PARTIDELE REGIONALE
IV.1.2.3 PARTIDELE NATIONALE
IV.1.2.4 PARTIDELE DE CLASA
IV.1.2.5 PARTIDELE ETNICE
IV.1.3 PARTIDE DEMOCRATICE
IV.1.4 PARTIDE LIBERALE
IV.1.5 PARTIDE CONSERVATOARE
IV.1.6 PARTIDE SOCIAL-DEMOCRATICE
IV.1.7 PARTIDE DE STANGA
IV.1.8 PARTIDE DE CENTRU
IV.1.9 PARTIDE DE DREAPTA
IV.1.10 IN FUNCTIE DE DISCIPLINA DE PARTID SI COEZIUNEA EXISTENTA INTRE STRUCTURILE INTERNE
IV.1.10.1 PARTIDELE ORGANIZATE
IV.1.10.2 PARTIDELE NEORGANIZATE
IV.1.10.3 PARTIDE UNICE
IV.1.10.4 PARTIDE UNIFICATE
IV.1.10.5 PARTIDE DOMINANTE
IV.1.10.6 PARTIDE SUPLE SI PARTIDE RIGIDE
IV.2 SISTEME DE PARTIDE
IV.2.1 SISTEMUL PARTIDULUI UNIC (MONOPARTIDISMUL)
IV.2.2 SISTEMUL BIPARTIDIST
IV.2.3 SISTEMUL MULTIPARTIDISMULUI
V. STATUTUL PARTIDELOR POLITICE IN UNELE SISTEME OCCIDENTALE
V.1 PARTIDELE POLITICE IN SISTEMUL CONSTITUTIONAL BRITANIC
V.1.1 SCURT ISTORIC
V.1.2 TRASATURILE ESENTIALE ALE SISTEMULUI BIPARTIDIST BRITANIC
V.1.3 ROLUL PARTIDELOR IN VIATA SOCIETATII BRITANICE
V.2 PARTIDELE POLITICE IN SISTEMUL CONSTITUTIONAL FRANCEZ
V.2.1 PRELIMINARII
V.2.2 STATUTUL PARTIDELOR
V.2.3 PRINCIPALELE PARTIDE
V.3 PARTIDELE IN VIATA POLITICA ITALIANA
V.3.1 PRELIMINARII
V.3.2 PRINCIPALELE PARTIDE
V.3.2.1 PARTIDUL DEMOCRAT - CRESTIN ITALIAN
V.3.2.2 PARTIDUL DEMOCRAT AL STANGII (PARTIDUL COMUNIST)
V.3.2.3 PARTIDUL SOCIALIST ITALIAN SI PARTIDUL SOCIALIST DEMOCRAT ITALIAN
V.3.3 TRASATURILE MUTIPARTIDISMULUI ITALIAN
V.4 PARTIDELE DIN SISTEMUL POLITIC NORD - AMERICAN
V.4.1 PRELIMINARII
V.4.2 SCURT ISTORIC
V.4.3 FUNCTIILE PARTIDELOR POLITICE AMERICANE
VI. CONCLUZII
VII. BIBLIOGRAFIE

Alte date

?INTRODUCERE

Dintotdeauna oamenii au simti nevoia sa se asocieze. Dorinta asocierii este explicabila deoarece omul, prin structura sa bio-psiho-sociala aspira la satisfacerea trebuintelor sale.

Îndeplinirea acestor trebuinte se putea realiza, doar prin conjugarea eforturilor tuturor oamenilor existenti intr-o anumita arie geografica. Asa au aparut primele forme de asociere umana.

Dar nici o societate nu putea dainui fara o anumita ordine. Asa a aparut statul, inteles ca forma superioara de organizare a unei colectivitati umane, in care existau anumite structuri specializate separate de restul vietii sociale, fiecare avand o competenta bine delimitata.

Începand din secolul al XVIII-lea, s-a vorbit tot mai mult de “statul de drept”.

Conceptul de “stat de drept” evoca astazi, in sensul sau cel mai general, faptul ca, organele statului nu se pot sustrage in activitatea lor exigentelor dreptului.În felul acesta se asigura garantarea libertatii umane.

Pentru a exista un stat de drept nu este suficient sa se instaureze un mecanism juridic care sa garanteze respectarea legii ci este necesar ca acestei legi sa i se dea un anumit continut, inspirat de ideea promovarii drepturilor si libertatilor umane in spirit liberal si democratic cuprinzand reglementari bazate pe eficienta drepturilor si libertatilor proclamate.

Astazi, statele care se proclama “de drept” au prevazute in constitutii urmatoarele principii fundamentale: separatia puterilor, democratismul, ocrotirea formelor diversificate ale proprietatii, garantarea drepturilor si libertatilor pentru toti cetatenii, independenta justitiei, pluralismul politic, eligibilitatea reprezentantului puterii.

Dupa 1989 Romania a reintrat in randul statelor de drept, impartasind si ea principiul pluralismului politic.

Constitutia din noiembrie 1991, in art. 8, prevede: “pluralismul in societatea romaneasca este o conditie si o garantie a democratiei constitutionale”.

S-a crezut ca, societatea in care isi exprima vointa un singur partid, nu poate progresa corespunzator.Progresul este expresia concurentei cu “altul” si nu cu “sine insusi”. Existenta mai multor partide conduce (cel putin din punct de vedere ideologic) la un progres al societatii.

Partidele politice sunt considerate a fi un produs al democratiei liberale reprezentative. Chiar daca azi, ele nu pot exista in absenta unui text constitutional, initial, partidele au luat nastere in absenta unor asemenea reglementari. Ele au aparut prin asocierea mai multor persoane, care urmareau mai buna reprezentare a intereselor lor.

Accesul la putere a acestora, a facut si face posibila, indeplinirea scopurilor propuse. Motivele ce au stat si stau la baza constituirii partidelor sunt diverse; ele corespund necesitatilor psiho-economice ale membrilor sai.

Unele dintre partidele aparute, au reprezentat interesele unui grup restrans de indivizi, aceasta, in dauna interesului general. De aceea, pentru a preintampina aparitia pe viitor a unor astfel de partide politice, s-au instituit numeroase garantii juridice (legi care interzic infiintarea unor partide politice sau miscari ce contravin ordinii de drept existente in societate).

Primele partide politice dateaza din secolul al XVIII-lea, dar ele s-au fundamentat de-abia in secolul al XIX-lea. Se apreciaza in literatura de specialitate ca, partidele politice au cunoscut o evolutie continua. Aceasta evolutie este relativa, ea trebuind privita sub aspectul conditiilor social- politice existente.

Se spune ca partidul influenteaza societatea sau regimul constitutional, dar si societatea are o influenta asupra partidelor. “Partidele vin si trec”, spunea cineva. Important este insa rolul, contributia pe care o au acestea in societate.

Partidele politice ni se releva astazi ca realitati istorice incontestabile. Aparitia, definirea, motivele, scopul, rolul partidelor politice, clasificarea si integrarea lor intr-un tip sau sistem, sunt aspecte ce trebuiesc clarificate.

În analizarea partidelor politice si-au concentrat atentia o pleiada de specialisti (in sociologie, drept constitutional, etc.). Analiza care ne intereseaza, priveste fenomenul social al partidelor dar si problemele de ordin constitutional. Asupra acestor doua laturi ale analizei partidului politic merita sa meditam.

Analiza partidului politic, ca fenomen social, cuprinde o serie de probleme esentiale cum ar fi: definirea partidului politic; care sunt tipurile de manifestare; cum se afirma si se mentin; factorii care influenteaza aparitia si evolutia acestora; care sunt mijloacele de infaptuire a scopurilor partidului politic. Privite in totalitatea lor, se va observa ca, intre aceste chestiuni exista o stransa legatura, ele formand impreuna, sistemul partidului politic.

Din perspectiva dreptului constitutional, partidele politice sunt analizate sub aspectul constitutionalitatii si legalitatii lor. Se cuvine, asadar, sa aruncam o privire in lumea partidelor politice, analiza acestora fiind destul de interesanta.

CAPITOLUL I

CONSTITUIREA PARTIDELOR POLITICE

1.Conceptul de partid politic

În societatea moderna partidele politice s-au impus ca realitati incontestabile. Procesul aparitiei lor trebuie privit in stransa corelatie cu aparitia si dezvoltarea parlamentarismului, deci cu ideea de reprezentare in viata publica. În ansamblul institutiilor unei societati cele mai apropiate pot fi considerate statul si partidele politice care, desigur, nu trebuiesc confundate.

“Statul exprima colectivitatea in timp ce partidele exprima ideologiile si interesele grupurilor sociale care coexista in cadrul natiunii.” (dupa Dimitri Georges Lavroff, “Les partis politiques en Afrique Noire” – Presse Universitaires de France, Paris, 1970, pag.101).

Evolutia partidelor politice de la aparitia lor si pana in prezent poate fi considerata spectaculoasa. Avand ca punct de plecare considerarea partidelor ca reprezentand grupuri, clase, ideologii, ea a ajuns uneori pana la aprecierea ca partidele intruchipeaza statul, natiunea.

La inceput simpla denumire a unei tendinte, vocabula “partid” exprima repede o noua realitate, un grup social foarte particular pe care dreptul constitutional il ignora dar care este mediatorul necesar intre poporul elector si guvernantii alesi (Francois Borella, “Les partés politiques dans l’Europe des Neuf du Seul”, Paris, 1979. p.9).

Astazi, partidele politice au patruns in constitutie. O constitutie noua ce se adopta si care nu ar cuprinde reglementari privind partidele politice ar putea fi lesne pusa sub semnul intrebarii. În explicarea partidelor politice se impune mai intai clasificarea si rolul in cadrul asociatiilor. Dar, asociatii se pot infiinta nu numai in exercitiul acestei libertati. Putem constata cel putin doua mari categorii de asociatii:

a) cele create in baza dreptului de asociere, ca drept fundamental cetatenesc;

b) cele create pe temeiuri contractuale (societati, fundatii, regii, asociatii economice) sau in exercitarea libertatii comertului (art. 134 alin. 2 lit. “a” din Constitutie).

Asa vazute lucrurile vom observa ca partidele se incadreaza in prima categorie de asociatii iar acest lucru nu este lipsit de semnificatii juridice (Marcel Prelot, Jean Boulois, in “Institutions politiques et droit constitutionnel”, Dalloz, Paris, 1990, p.80), lor aplicanduli-se prioritar regimul juridic constitutional.

Stabilirea conceptului de partid politic este necesara pentru explicarea, interpretarea si desigur aplicarea unor prevederi constitutionale si legale.

Constitutia utilizeaza notiunea de partide politice in art. 8 (2), art. 37 (3), in art. 72 (3) lit. “b”, in art. 134 lit. “i”, partide in art. 37 (2), in art. 84 (1), in art. 102 (1), sindicate in art. 9, in art. 72 (3) lit. “b”, alte forme de asociere in art. 87 (1); organizatii in art. 37 (2), in art. 52 (2), asociatii in art. 37 (4); configuratie politica in art. 61 (5). Asemenea notiuni sunt intalnite si in legi 1.

În legile noastre electorale se vorbeste de “partidele si formatiunile politice”, de aceea se impune a se lamuri aceste notiuni. Ceea ce trebuie subliniat in primul rand este ca, cele doua notiuni au incontestabil o trasatura comuna. Ea consta in faptul ca, ambele desemneaza anumite grupari umane constituite in vederea asigurarii, participarii lor la exercitarea puterii de stat

prin intermediul promovarii propriilor candidati la alegerile pentru organele reprezentative din structura acesteia. Notiunea de “formatiune politica” se deosebeste insa de cea de “partide politice” prin doua trasaturi principale. În primul rand, o formatiune politica nu incepe sa devina un partid politic decat in momentul in care este exclusa posibilitatea ca sustinatorii ei sa apartina ca membri ai altei grupari politice. În al doilea rand, in comparatie cu simplele formatiuni politice, in sanul partidelor politice este instalata o disciplina mai stricta, bazata in principal pe calitatea de membru, pe obligatia de a plati o cotizatie si de a se conforma in linii generale platforma-program stabilita in comun. O formatiune politica poate exista insa chiar daca aceste conditii nu sunt intrunite.