Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
Capitolul 1 - Conceptul de buget al statului
1.1. Notiuni introductive....1
1.2. Aparitia si dezvoltarea bugetului statului romin.3
1.3. Definitia si importanta bugetului de stat.........11
1.4. Natura juridica a bugetului statului18
Capitolul 2 - Principiile ce stau la baza elaborarii bugetului de stat
2.1. Notiuni generale......24
2.2. Principiile ce stau la baza bugetului de stat......25
2.2.1. Principiul anualitatii bugetului de stat.........25
2.2.2. Principiul unicitatii bugetului de stat..........28
2.2.3. Principiul universalitatii bugetului de stat.....32
2.2.4. Principiul echilibrului bugetului de stat........34
2.2.5. Principiul specializarii bugetului de stat.......36
2.2.6. Principiul neafectarii veniturilor bugetare de stat...........38

Alte date

?CAPITOLUL I

CONCEPTUL DE BUGET AL STATULUI

1.1. Notiuni introductive

Formarea finantelor este rezultatul unui proces istoric indelungat si complex, care este determinat de evolutia vietii sociale, prin aparitia si dezvoltarea comunitatilor umane, aparitia proprietatii private si scindarea in clasele sociale, dezvoltarea fortelor de productie si a relatiilor bani-marfa, aparitia statului si crearea aparatului de constrangere cu scopul de a asigura conditii pentru acumularea de mijloace banesti necesare intretinerii aparatului de stat si indeplinirii functiilor sale 1.

Statul a aparut pe o anumita treapta de dezvoltare a societatii cand, datorita nivelului fortelor de productie si diviziunii sociale a muncii s-a facut simtita tot mai mult diferentierea sociala si materiala, au aparut clasele sociale, s-a modificat pozitia grupurilor sociale fata de mijloacele de productie.

Instituirea fortei publice a determinat scoaterea unui anumit numar de indivizi din procesul de productie. În plus, pentru a putea sa functioneze, aparatul de stat (forta publica) a trebuit sa consume o parte din produsul creat de populatia care desfasoara o activitate productiva. Odata cu aparitia acestei forte publice - adica a statului au aparut si primele elemente de finante: impozitele, darile, tributurile, birurile, cheltuielile statului, datoria publica etc.

În conditiile unei economii monetare slab dezvoltate, cheltuielile statului erau satisfacute numai in parte pe seama veniturilor in bani, restul fiind

acoperita in natura.

___________________________________________________________________

1 Ioan Condor - Drept financiar roman, Partea I - Evolutie, Notiuni generale, Sistemul bugetelor publice, Ed. Copyright Regia Autonoma "Monitorul Oficial", Bucuresti, 2000, p.15-38.

În toate oranduirile social-economice finantele s-au manifestat ca relatii sociale de natura economica, aparute in procesul repartitiei produsului social si mai ales a venitului national, in stransa legatura cu indeplinirea functiilor si sarcinilor statului.

În raport cu oranduirea social-politica in care s-au manifestat, finantele au avut un anumit continut de clasa determinat de conditiile economice, politice ­precum si o anumita sfera de cuprindere.

Sfera finantelor difera de la o oranduire la alta. Astfel, in sclavagism si feudalism, sfera finantelor a fost limitata de slaba dezvoltare a productiei si marfurilor si a relatiilor banesti, precum si de necesitatile relativ reduse de mijloace pentru intretinerea aparatului de constrangere. În capitalism, finantele au cunoscut o larga dezvoltare determinata de generalizarea relatiilor marfa-bani si de necesitatile sporite de resurse banesti ale statului, pentru indeplinirea functiilor si sarcinilor sale.

Sarcinile finantelor sunt aduse la indeplinire, in mare masura prin intermediul bugetului de stat, ca principal plan financiar al statului. Bugetul de stat este format din relatii financiare, prin intermediul carora au loc constituirea si repartizarea celui mai important fond banesc al societatii- fondul bugetar. Relatiile bugetare isi gasesc expresia in principalul plan financiar al statului, care poarta denumirea de buget de stat.

Cuvantul “buget” provine din vechea limba franceza, unde cuvinte ca ”bouge”, “bougette”, desemnau o punga de piele sau o punga de bani, in care erau pastrati banii destinati cheltuielilor zilnice. Termenul a fost preluat in Anglia odata cu cuceririle normande si de acolo s-a raspandit in toata lumea cu semnificatia lui financiara. Cuvantul englezesc este “budget” care desemna mapa sau servieta in care erau aduse in Parlament documentele referitoare la situatia veniturilor si cheltuielilor statului.

Desi bugetul este cunoscut si folosit in toate statele lumii, exista totusi expresii oficiale diferite. De pilda, in Spania terminologia oficiala este “presupuesto” sau “presupuestos generales del estado”; in Italia “bilacio” sau

“progetto de bilacio”; in Germania initial s-a folosit expresia “sttashausaltsptan”insa recent limbajul oficial si de specialitate utilizeaza termenul de “budget” sau “zumbudget gohoring” sau “budgetfahr”.

În Romania, termenul de “buget” apare pentru prima oara in Regulamentele Organice. Astfel, in capitolul III din Regulamentul Organic al Moldovei, care se ocupa de finantele publice, se intalneste termenul “bindge”, dar si expresia “inchipuirea cheltuielilor anului viitor” (art. 117 Regulamentul Organic).

Înainte de aparitia Regulamentului Organic, in Tarile Romanesti nu a existat un buget in intelesul actual al cuvantului. Totusi, pot fi mentionate condicele de venituri si cheltuieli ce au aparut pentru prima oara in Moldova in timpul domniei lui Gheorghe Stefan Voda (1654) si apoi in Muntenia in timpul lui Constantin Brancoveanu (1694-1704). Aceste condici nu aveau un caracter executoriu, ele fiind simple acte de gestiune care se refereau la venituri si cheltuieli trecute.

Prima incercare de realizare a unui act financiar de tip modem apartine lui Voda Mavrocordat (in cea de a doua domnie, in anul 1712) cand a prezentat sfatului domnesc asa numitul “sama” sau “bancile visteriei”, care erau in fapt ­dari de seama cu privire la natura veniturilor si cheltuielilor tarii.

1.2. Aparitia si dezvoltarea bugetului statului roman

Dupa cum am aratat, in Romania, se poate vorbi de buget de stat, in intelesul actual al terminologiei juridice si financiare, dupa introducerea Regulamentelor Organice care folosesc pentru prima data termenul de buget.

În evolutia istorica a relatiilor politice, juridice si economico-financiare, continutul relatiilor financiare, indeosebi a relatiilor bugetare, devine din ce in ce mai complex corespunzator nivelului de dezvoltare a societatii romanesti2.

__________________________________________________________________________________________________

2 A se vedea Ioan Condor, op. cit., pag.78-80.

Astfel in baza Statutului Dezvoltator al Conventiei de la Paris, din anul 1858, ca o confirmare a Unirii Principatelor prin dubla alegere a domnitorului A.I.Cuza, a fost votata, in anul 1864, prima Constitutie romana. În aceasta lege fundamentala se vorbeste despre “bugetul cheltuielilor si al recentelor (veniturilor) pregatit in tot anul prin ingrijirea puterii executive si supus Adunarii elective”. În baza acestei prevederi constitutionale, prima noastra lege de contabilitate, din anul 1864, reglementeaza modul de elaborare, adoptare si executare a bugetului de stat. Însa, inaintea acestor importante acte juridice privitoare la bugetul de stat, mentionam Regulamentul de Finante din 29 noiembrie 1860, promulgat de domnitorul A.I.Cuza, pentru aplicarea conventiei. Regulamentul precizeaza ca: “recentele (veniturile) si cheltuielile publice ce au a se efectua pentru serviciul fiecarui exercitiu, vor fi autorizate prin legile de finante si vor forma bugetul general al statului”3.

Pregatita in timpul domniei lui A.I.Cuza, prima Constitutie Romana adoptata in anul 1866 sub Carol I, in titlul IV, intitulat “Despre finante“, reglementeaza ca “in fiecare an Adunarea Deputatilor incheie socotelile si voteaza bugetul” (art.l13 alin.l). De asemenea, in alin.2 al aceluiasi articol se arata ca “toate veniturile sau cheltuielile statului trebuiesc trecute in buget si socoteli” .

Potrivit acestor dispozitii constitutionale bugetul era considerat ca fiind actul legislativ prin care se prevedeau si se aprobau veniturile si cheltuielile anuale ale statului si tuturor serviciilor publice. Exercitiul bugetar era egal cu anul financiar, adica de 12 luni si incepea la 1 aprilie si se incheia la 31 martie a anului urmator. Proiectul bugetului se elabora de Ministerul de Finante in conditiile asigurarii unui echilibru intre veniturile si cheltuielile publice.

Este interesanta procedura de elaborare a proiectului de buget. Astfel, ministerele sau administratiile publice, inainte de a-si elabora proiectele definitive de buget, aveau obligatia de a comunica Ministerului de Finante, pana cel tarziu la 1 decembrie propuneri comisiei tehnice bugetare, iar apoi comunica ___________________________________________________________________

3Mircea Minea Stefan, Dreptul finantelor publice, Ed.Accent, 1999 pag.48

hotararea luata de catre Ministerul sau Administratiile Publice. Pe baza proiectelor de bugete ale ministerelor si administratiilor publice, dupa echilibrarea si definitivarea lor, Ministerul de Finante, incluzand si bugetul sau, elabora bugetul general al statului, care era supus aprobarii Guvernului si Adunarii Deputatilor pana la 1 martie. Constitutiile Romane ce au urmat din anul 1923 (Ferdinand I) si din anul 1938 (Carol al II-lea) - au reprodus intocmai textul Constitutiei din 1866 in ceea ce priveste bugetul de stat4.

În plus, in vederea unei mai bune organizari bugetare fiecare minister elabora un buget interior de executie, prin care se repartizau. Cheltuielile bugetare nu puteau fi efectuate decat in limita stricta a creditelor deschise.

Potrivit Legii din 31 iulie 1929, ordonantarea platilor se facea pe cale ierarhica. Astfel, ministrii si ceilalti conducatori de administratii aveau dreptul de a dispune, in calitatea lor de ordonatori principali, de creditele ce li se deschideau. În continuare, ordonatorii secundari, pe baza delegatiei primite pe numele lor, emiteau mandatele de plata in limitele prevazute de ordonantele de delegatie. Platile se puteau face de catre casieriile publice numai dupa verificarea ordonantelor si mandatelor de plata.

Potrivit Legii din 14 aprilie 1933, organele locale aveau bugete proprii, aprobate de consiliul judetean sau comunal, pe baza proiectelor elaborate de catre prefect, respectiv de catre primarul comunei.

Prin Constitutia adoptata in 13 aprilie 1948, in titlul IV, art.5, se prevedea ca “votarea bugetului de stat, a incheierii exercitiilor bugetare, fixarea impozitelor si a modului lor de percepere” sunt de competenta directa a Marii Adunari Nationale a R.P.Romana.

În baza acestei importante prevederi a fost votata prima lege-cadru privitoare, in exclusivitate, la bugetul de stat si anume Legea 3/1949 asupra intocmirii si incheierii bugetului general al Romaniei. În aplicarea acestei legi a

____________________________________________________________________________________________________

4A se vedea I.Muraru, M.L.Pucheanu, Gh. Iancu, C.L.Popescu, Constitutiile Romaniei, Editura R.A. Monitorul Oficial, Bucuresti 1993.

fost adoptata H.C.M. nr.551 privind exercitarea bugetului de stat pe baza de bugete trimestriale. Prin Legea 3/1949 este reglementat “bugetul R.P.Romane”, devenit “buget de stat” si competenta acestui buget format din bugetul administratiei de stat si bugetele administrate de organele locale ale puterii de stat punandu-se bazele bugetului de stat unic, specific economiei dirijate, centralizate. Bugetul a fost definit drept “planul financiar anual al formarii fondului unic de mijloace banesti necesare indeplinirii functiilor statului si indrumarilor.”

Pe parcursul consolidarii statului centralizat, denumit si socialist a evoluat si organizarea finantelor, inclusiv a bugetului de stat si legislatiei bugetare. În acest sens se stabileste rolul bugetului de stat prin Legea finantelor nr.9/19725, el cuprinzand fondurile banesti centralizate ale statului si repartizarea acestora in concordanta cu obiectivele planului national unic pentru finantarea dezvoltarii economiei nationale, actiunilor social culturale, apararea tarii si a altor nevoi ale societatii. Din modificarea acestei legi, prin Legea nr.9/1979 rezulta ca bugetul de stat se compune din:

? Bugetul republican;

? Bugetele locale.