Pagina documente » Stiinte Economice » Rolul bancilor in prevenirea si combaterea spalarii banilor

Cuprins

lucrare-licenta-rolul-bancilor-in-prevenirea-si-combaterea-spalarii-banilor
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-rolul-bancilor-in-prevenirea-si-combaterea-spalarii-banilor


Extras din document

CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1-SPALAREA BANILOR
1. Scurt istoric al spalarii banilor.
2. Reciclarea fondurilor in Romania
3. Sistemul financiar-bancar romanesc si fenomenul spalarii banilor
4. Efectele fenomenului de spalare a banilor
5. Etapele circuitului de spalare a banilor
6. Modalitati folosite in lumea contemporana pentru spalarea banilor murdari
7. Paradisurile fiscale
8. Avantajele economice oferite de paradisurile fiscale
9. Trasaturile specifice paradisurilor fiscale
10. Economia mondiala contemporana si companiile off shore
CAPITOLUL II - Aspecte teoretice si practice privind prevenirea si combaterea spalarii banilor
11. Rolul statelor in prevenirea si combaterea spalarii banilor
12. Colaborarea internationala in lupta impotriva reciclarii fondurilor
13. Recomandari ale Grupului de Actiune Financiara al G7 in domeniul prevenirii si combaterii spalarii banilor
14. Prevenirea si combaterea reciclarii fondurilor in Romania
15. Instrumentele juridice ale statului roman in lupta de prevenire si combatere a spalarii banilor
16. Cai si metode adoptate de statul roman pentru prevenirea si combaterea criminalitatii organizate, ca fenomen generator de bani murdari
17. Incriminarea penala a unor fapte de spalare de bani.
18. Cooperarea interinstitutionala din tara noastra in acest domeniu
19. Aspecte practice in domeniul combaterii spalarii banilor
20. Serviciul analiza si sinteza al Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor
21. Compartimentul de Management al Informatiilor Clasificate
22. Locul si rolul Oficiului in lupta impotriva coruptiei si al finantarii terorismului
23. Combaterea finantarii terorismului
24. Unele concluzii legate de activitatea desfasurata de Oficiu.
25. Propuneri pentru impulsionarea activitatii Oficiului
26. Activitatea desfasurata de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor

Alte date

? Introducere

Noul mileniu a adus nu doar o accentuata globalizare a pietelor lumii dar si o adancire fara precedent a interdependentelor existente intre economiile nationale. Evident, aceste procese au favorizat dezvoltarea economiei mondiale dar si a crimei organizate transnationale si terorismului. Cresterea neincetata a volumului capitalurilor obtinute in urma activitatilor specifice crimei organizate a determinat o crestere a necesitatii reciclarii acestor fonduri astfel incat s-a ajuns la situatia ingrijoratoare ca liderii lumii interlope si operatorii implicati in spalare de bani sa poata controla si influenta in unele tari ale lumii sectoare importante din economie, finante, politica si administratie. Spalarea banilor proveniti din activitati ilegale afecteaza in mod direct liberul acces la investitii, afecteaza piata muncii legale, desfacerea, consumul dar si productia propriu-zisa.

Astfel, daca in anul 1989, banii "spalati" la nivel mondial erau evaluati la circa 2% din PIB existent la nivelul planetei, potrivit unui studiu efectuat de catre Fondul Monetar International, in anul 1996, fondurile supuse reciclarii se situau la sume cuprinse intre 590 miliarde si 1,5 trilioane de dolari americani.

CAPITOLUL I – Spalarea banilor

1. Scurt istoric al spalarii banilor.

Termenul generic de “spalare a banilor” a aparut pentru prima data si a inceput sa fie folosit in 1920 cand mafiotii americani Al Capone si Bugsy Moran au deschis spalatorii in Chicago pentru a-si spala „banii murdari” proveniti din activitati ilegale si ai reintroduce in afacerile legale ca bani “onesti si curati”. In ziua de astazi, spalarea banilor nu mai este atat de simpla ca in vremea gangsterilor americani ci, este un proces economico-financiar complicat care parcurge mai multe etape si implica mai multe persoane si institutii. Potrivit legislatiei romane in vigoare (Legea nr. 239/2005 ) schimbarea sau transferul de bunuri cunoscand ca provin din savarsirea de infractiuni, in scopul ascunderii sau a disimularii originii ilicite a acestor bunuri sau in scopul de a ajuta persoana care a savarsit infractiunea din care provin bunurile sa se sustraga de la urmarire, judecata sau executarea pedepsei constituie fapta de “spalare de bani”.

Tehnicile folosite in ziua de astazi pentru spalarea de bani sunt diferite in functie de valoarea sumelor supuse operatiunilor de reciclare. Daca pentru sumele mici se folosesc de regula tehnici care nu implica “exportul de capital”, pentru reciclarea unor fonduri considerabile este obligatoriu sa se apeleze la operatori finaciar-bancari care se afla in diferite tari cu un traseu cat mai lung si cat mai complicat, care sa duca practic la imposibilitatea depistarii “traseului international” al banilor.

Spalarea banilor este un proces complicat care parcurge mai multe etape si implica mai multe persoane si institutii.

In cadrul activitatilor infractionale, numerarul este principalul mijloc de schimb. Strategiile de spalare a banilor includ tranzactii care, prin volum, sunt foarte profitabile si atractive pentru institutiile financiare legale. Spalarea banilor orienteaza banii dintr-o economie ilegala si ii plaseaza in investitii binevenite in economia legala.Cele doua elemente majore ale procesului de reciclare de fonduri sunt: ascunderea veniturilor ilicite si convertirea lor in bani, in scopul de a le ascunde provenienta.

2. Reciclarea fondurilor in Romania

Daca inainte de 1989 spalarea banilor pe teritoriul tarii noastre era imposibila, dupa aceasta data intensificarea fara precedent a activitatilor financiar-bancare au determinat o serie intreaga de efecte pozitive insa din pacate si aparitia unor fenomene negative, ca de exemplu spalarea banilor murdari. In Romania, actualmente, se spala anual circa 115 miliarde de dolari, arata un studiu recent intocmit de organizatia John Walker Crime Trends Analysis, tara noastra ocupand locul 7 intr-un clasament mondial “sui-generis”, iar conform raportului anual al ONPCSB numai in anul 2004 au fost reciclatii circa 468 de milioane de euro.

Desi de la an la an s-au realizat progrese insemnate in lupta impotriva spalarii banilor, totusi din pacate sistemul de contracarare organizat de catre operatorii angajati in reciclari de fonduri, este mai eficient si mai rapid decat agentiile statului, iar progresul tehnologic, globalizarea pietelor si internationalizarea pietelor de capital au fost speculate intotdeauna cu maximum de eficienta de catre “spalatorii de fonduri” ce au actionat pe teritoriul tarii noastre.

Reciclarea fondurilor este un proces complex prin care veniturile provenite dintr-o activitate infractionala sunt transportate, transferate, transformate sau amestecate cu fonduri legitime, in scopul de a ascunde provenienta sau dreptul de proprietate asupra profiturilor respective. Necesitatea de a recicla banii decurge din dorinta de a ascunde o activitate infractionala.