Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

Cuprins
INTRODUCERE 1
CAPITOLUL 1. SISTEMUL JUST IN TIME 3
1.1. Conceptul JIT 3
1.2. Obiectivul sistemului Just in Time 8
1.3. Aplicarea eficienta a metodei Just in Time 9
CAPITOLUL 2. PREZENTAREA GENERALA A FIRMEI S.C. COMAT AUTO S.A. BUCURE?TI 13
2.1.Date de identificare 13
2.2. Scurt istoric 13
2.3.Domeniul de activitate 14
2.4.Analiza mediului intern 15
2.5. Analiza economico-financiar? a firmei 16
2.6.Pia?a ?i competi?ia 18
2.7. Analiza SWOT 24
2.8. Costurile referitoare la calitate 26
CAPITOLUL 3. UTILIZAREA METODEI JUST IN TIME ?N CADRUL FIRMEI COMAT AUTO S.A. 29
3.1.Structura de planificare a produc?iei 29
3.2. Principiul Pull Sistem ?i principiul Takt Time 31
3.2.1.Caracteristicile procesului de produc?ie conform JIT (Just in Time) 33
Dezvoltarea ?JUST-IN-TIME (JIT)? la Comat Auto S.A. 36
Tipul vechi 36
Fabrica?ie sincron? cu montajul 36
Procurare sincron? cu fabrica?ia 36
COMAT AUTO S.A. ?ast?zi? 36
3.3. Desf?urarea procesului de produc?ie la Comat Auto S.A. 37
3.4. Controlul calit??ii 40
3.5. Metode ?i tehnici moderne de management 44
CAPITOLUL 4. CONCLUZII ?I PROPUNERI 48
BIBLIOGRAFIE 59

Alte date

INTRODUCERE

Mediul de afaceri din Romania, aflat intr-o permanenta schimbare, impune o adaptare la cerintele pietei. Globalizarea pietelor inseamna cresterea concurentei pe pietele interne, fiecare firma din Romania trebuie sa constientizeze, mai devreme sau mai tarziu, ca solutia supravietuirii pe piata este efortul continuu pentru a creste competitivitatea.

Just in Time (JIT) sau „exact la momentul potrivit” este o filozofie organizationala ce se fundamenteaza pe ideea ca activitatea de productie trebuie calculata si proiectata cu mare precizie astfel incat stocurile sa fie reduse la minim. Inca din anii 1960 in gandirea manageriala a aparut o modificare de paradigma ai caror promotori au fost inginerii de la uzinele Toyota, respectiv de la a produce cat mai mult la a produce doar atat cat e nevoie. Stocurile au fost privite ca cel mai mare rau al unei companii ce produc: costuri mari de depozitare, pierderi de calitate a produselor in timpul depozitarii, riscul de a produce stocuri nevandabile, iar un stoc mare ascunde probleme de productie! Aceasta perspectiva organizationala de tip „Just in Time”, priveste calitatea din prisma activitatii operative, a procesului si mai putin din perspectiva rezultatului. Aceste organizatii isi au stocurile preponderent „pe patru roti” in drum catre clienti si nu in depozite!Succesul unei abordari de tip Just in Time este insa conditionat nu numai de matematica unei eficiente stricte a procesului de productie, de mijloace de productie usor adaptabile unei cereri diverse, arta in echilibrul cerere-oferta dar mai ales de un parteneriat permanent cu furnizorii (putini dar seriosi), mai ales pentru materia prima de stricta necesitate. Este obligatoriu ca furnizorii sa livreze produsele exact atunci cand este nevoie de ele – spre deosebire de perspectiva firmelor occidentale care considera furnizorii ca fiind adversari ce trebuie invinsi pe terenul negocierilor.Marele neajuns al abordarii Just in Time il constituie faptul ca in situatiile de exceptie in care apare o cerere mare pe piata la un moment dat de timp, acest tip de organizatii nu o pot satisface.Organizatiile cu astfel de principii, interesate cu precadere de potrivirea in timp a proceselor, formeaza oameni foarte analitici, disciplinati, rigurosi si cu un acut spirit de economie, angajament si seriozitate. Totusi chiar daca procesele de productie sunt inalt flexibilizate astfel incat sa faca fata variatiilor de cerere, nu este necesar ca si oamenii sa aiba dezvoltata aceasta calitate de a fi flexibili si inovativi, cum este ceruta in mod obligatoriu in managementul calitatii totale.

De asemenea se pot observa si unele ramuri ale ideilor dezvoltate de managementul stiintific.

CAPITOLUL 1. SISTEMUL JUST IN TIME

1.1. Conceptul JIT

Ideea sistemului Just In Time (JIT) apartine lui Kiichiro Toyota, fondatorul Toyota Motor Corporation, in anii 19301. [1 Radul?scu ?l. V., M?n?g?m?ntul producti?i – t?ori?, ?d. Print?ch, Bucur?sti, 2004, p?g. 84; ]

JIT a fost pus la punct in Japonia in anii ’70 in fabricile constructoare de automobile Toyota. Aceasta metoda este un ansamblu de tehnici cantitative de gestiune si de aici, aproape o solutie globala de organizare si chiar o filozofie.

Conceptul JIT a fost dezvoltat de japonezul Taiichi Ohno din nevoia de a furniza un sistem de producere a unui numar mic de mai multe tipuri diferite de automobile, diferit de sistemul american care producea cantitati mari din acelasi tip de produse.

JIT este o inovatie si trasaturile de baza au fost elaborate si perfectionate de Toyota. Dar in productia JIT nu e nimic unicat japonez. Ea poate fi folosita oriunde.

Conceptul JIT a fost denumit in diferite feluri: [2 Vis?n ?., Ion?scu N., M?n?g?m?ntul c?litatii – p?ntru uzul stud?ntilor, Bucur?sti, UBP, p?g. 4; ]

? ZIPS (Zero Inventar in Sistemul de Productie);

? MAN (Materiale Conform Cerintelor);

? MIPS (Inventar Minim in Sistemul de Productie);

? Productie fara stocuri; Prelucrare in flux continuu;

? Kanban; Sistemul Toyota;

? Sistemul Ohno (dupa Taiichi Ohno, vicepresedintele Toyota).

JIT este un sistem de productie care produce si livreaza doar atat cat este nevoie si doar in cantitatea necesara, conform solicitarii clientului.