Pagina documente » Recente » Analiza performantelor bancare a unicredit tiriac bank

Despre lucrare

acces premium
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.


Cuprins

?Cuprins
INTRODUCERE 1
CAPITOLUL 1. PERFORMAN?ELE FINANCIARE ALE B?NCILOR DIN SISTEMUL BANCAR ROMÂNESC 2
1.1 . Evolutia sistemului bancar românesc 2
1.2. Sistemul bancar românesc dupa 1990 3
1.3.Rolul managementului bancar in obtinerea de performante bancare 7
1. 4. Influenta factorilor de mediu asupra performantelor financiare ale unei banci 11
CAPITOLUL II. STUDIU DE CAZ: ANALIZA PERFORMAN?ELOR BANCARE ÎN CAZUL UNICREDIT ?IRIAC S.A. 13
2. 1. Prezentarea generala a Unicredit ?iriac S.A. 13
2.2. Etape si fazele diagnosticului performantelor financiare ale bancii Unicredit ?iriac S.A. 17
2.3. Analiza – diagnostic a performantelor financiare ale bancii Unicredit ?iriac S.A. 25
2.3.1. Rentabilitatea financiara (ROE – return on equity) 25
2.3.2 Rentabilitatea economica (ROA - return on assets) 25
2.3.3. Rate de solvabilitate 26
2.3.4. Rate de crestere 30
2.3.5. Rate de lichiditate 32
2.3.6. Rate de rentabilitate 33
2.3.7. Ratele profitului 34
CAPITOLUL III. EVOLU?IA PERFORMAN?ELOR FINANCIAR – 37
BANCARE LA BANCA UNICREDIT ?IRIAC S.A. 37
3. 1. Importanta informatiei pentru managementul bancar 37
3. 1. 1. Gestiunea informatiei financiare 39
3. 1. 2. Utilizarea de catre banci a informatiei de gestiune financiara 40
3. 2. Performantele bancare si indicatorii de referinta 43
3.3. Creditarea intreprinderilor si a agentilor economici (persoane juridice) 45
3.3.1. Overdraft 46
3.3.2. Creditul plafon de scontare 47
3.3.3. Creditul capital de lucru 48
3.3.4. Credite de investitii 49
3.4. Pachete de produse financiare 50
3.4.1. Persoane fizice 51
3.4.2. Persone fizice autorizate 53
CAPITOLUL IV. PERSPECTIVE ALE PERFORMAN?ELOR BANCARE LA BANCA UNICREDIT ?IRIAC S.A. 55
CONCLUZII 59
BIBLIOGRAFIE 62
ANEXE 64

EXTRAS DIN DOCUMENT

3.4. Pachete de produse financiare {p}

3.4.1. Persoane fizice {p}

3.4.2. Persone fizice autorizate {p}

CAPITOLUL IV. PERSPECTIVE ALE PERFORMANTELOR BANCARE LA BANCA UNICREDIT TIRIAC S.A. {p}

CONCLUZII {p}

BIBLIOGRAFIE {p}

ANEXE {p}

INTRODUCERE

Într-o economie de piata sistemul bancar indeplineste functia de atragere si concentrare a economiilor societatii si de canalizare a acestora printr-un proces obiectiv si impartial de alocare a creditului catre acele eficiente investitii.

În indeplinirea acestei functii, bancile, ca verigi de baza a sistemului urmaresc modul in care debitorii utilizeaza resursele imprumutate.

Bancile asigura si faciliteaza efectuarea platilor ofera servicii de gestionarea riscului si reprezinta principalul canal de transmisie in implementarea politicii monetare.

Prin activitatea de colectare de resurse financiare concomitent cu plasarea lor pe piata, prin intermediul creditelor, a operatiunilor de scont si a altor operatiuni pe piata financiara bancile indeplinesc rolul de intermediar intre detinatorii de capitaluri si utilizatorii acestora.

În exercitarea acestei diversitati de operatii, bancile actioneaza in numele lor, pe contul lor propriu, depunatorii si imprumutatorii neavand nici o legatura de drept intre ei. Astfel, colectand depozitele, bancile au responsabilitatea gestionarii eficiente a acestora cu maxim de randament in beneficiul propriu al depunatorilor.

Sistemul bancar transformand resursele pe care mediul economic Ie pune la dispozitie, se constituie subsistem al macrosistemului economico-social. Sistemul bancar se afla intr-o continua interactiune cu mediul economic din care preia intrari sub diferite forme pe care Ie prelucreaza in vederea obtinerii iesirilor (produse si servicii bancare, informatii financiar-bancare).

Altfel spus sistemul bancar este un sistem deschis si ceea ce este specific unui astfel de sistem este faptul ca isi regleaza activitatea prin conexiune inversa capabila de autoreglare.

CAPITOLUL 1. PERFORMANTELE FINANCIARE ALE B?NCILOR DIN SISTEMUL BANCAR ROMÂNESC

1.1 . Evolutia sistemului bancar romanesc

La mijlocul secolului al ???-lea,Tarile Romane constituiau teritoriul uneia dintre cele mai pestrite circulatii monetare, fiind lipsite de moneda proprie din cauza dominatiei straine. În Moldova si Muntenia circulau peste optzeci de feluri de monede metalice de cea mai variata provenienta, uzate si avand cursuri diferite; aceste cursuri se exprimau in lei. Dar leul nu era o moneda reala, ci doar una de socoteala, de cont. Originea ei se afla in „Löwen thaler”, talerul-leu, moneda reala a Tarilor de Jos, care aveau pe una din fete realizat un leu si era utilizata de la sfarsitul secolului al ?V?-lea, iar de atunci, indeosebi prin Turcia a inceput sa se raspandeasca si in tarile noastre. În a doua jumatate a secolului ?V???-lea a inceput sa se rareasca si pana la urma a disparut complet din circulatie. [1 Basno C., Dardac N., Floricel C., Moneda, credit, banci, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1994]

Necesitatea unei banci de emsiune a fost aratata dupa adoptarea Regulamentelor Organice, apoi in timpul Revolutiei de la 1848 ( intre care si de M. Kogalniceanu si Ion Ghica ); mai mult, proclamatia revolutiei decretase chiar o banca nationala, cu fonduri nationale, fara efecte practice insa. Asemanatoare era si situatia Moldovei. Nicolae Balcescu a elaborat proiectul unei „Banci ipotecare si de scont” care sa serveasca si in calitate de trezorier al statului. În 1852, un proiect de „Banca a Moldovei” era redactat de Nicolae Sutu, iar in 1856, a fost creata „Banca Nationala a Moldovei” cu capital strain (german, englez, francez ) si intr-o mica masura romanesc. Emisa in lei, aceasta a pus in circulatie primele bilete de banca romanesti. În 1858, insa, ea a dat faliment. În 1859, I.C.Bratianu a avansat ideea unui „cantor de scont”, iar in 1861 a unei Banci Nationale, dar nu s-a ajuns la fapte.

În anul 1864, se infiinteaza prima institutie de credit romaneasca, respectiv Casa de Depuneri si Consemnatiuni, a carei activitate s-a orientat, in special, catre atragerea de resurse temporar disponibile de la populatie si plasarea acestora in titluri de stat. [2 Basno, Cezar ; Dardac, Nicolae. Moneda, credit, banci. Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica, 1999]

În 1856, A.I.Cuza a acordat unei banci engleze, denumita „Bank of Romania”, privilegiul emisiunii, dar acesta i-a fost retras dupa indepartarea domnului.

Dupa cucerirea independentei, totusi, datorita luptei lui I.C.Bratianu si Eugen Corada, a fost creata, in 1880, Banca Nationala a Romaniei, ca banca mixta, in care statul colabora cu particularii. BNR, precum si normele de organizare si functionare ale acesteia s-au constituit in baza Legii din 17 aprilie 1880.

Transilvania, aflata sub dominatie habsburgica, constituia un teritoriu al circulatiei monetare imperiale. În ceea ce priveste creditul, sub forma de case de economie, institutiile bancare au aparut cu putin inainte de 1848, la Arad, Sibiu, Timisoara, Oradea si Satu Mare. O retea bancara propriu-zisa a inceput sa se formeze insa abia dupa 1860. În acest proces, un rol important l-au avut filialele bancilor austriece. Crearea, in 1854, de catre Banca Nationala a Austriei a unei filiale la Brasov si in 1855 a alteia la Timisoara, avea ca scop finantarea intreprinderilor austriece; iar Banca Agrara de Credit din Budapesta, infiintata in 1862, de regula, acorda credite mosierilor.

Printre cele mai importante banci romanesti erau: „Banca unita pentru industrie si ipoteca” intemeiata in 1862, la Sighisoara; „Societatea de pastrare si de imprumut” din Rasinari ( 1868 ); „Banca Albina” din Sibiu (1872 ) – prima banca ardeleana cu capital privat autohton; „Banca Furnica” din Fagaras (1883 ); „Ardeleana,institut de credit si economie”, la Orastie ( 1885 );”Banca Timisana”(1885); „Banca Victoria”, la Arad ( 1887). Ca urmare, pana la sfarsitul secolului al ???-lea, burghezia romana din interiorul arcului carpatic isi crease o anumita retea de credit proprie.

1.2. Sistemul bancar romanesc dupa 1990

Reforma sistemului bancar a inceput ,de facto, in decembrie 1990, prin organizarea acestuia in doua niveluri. [3 Basno, Cezar; Dardac, Nicolae. Operatiuni bancare : instrumente si tehnici de plata. Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica, 1996] Un pas important l-a constituit infiintarea Bancii Comerciale Romane si preluarea de catre aceasta a operatiunilor comerciale ale Bancii Nationale.

Prin legile activitatii bancare, Legea nr. 33/1991 si legea nr.58/1998 precum si prin legile privind statutul BNR: Legea nr.34/1991 si Legea 101/1998 s-a creat cadrul institutional si juridic pentru dezvoltarea sistemului bancar romanesc. Aceste legi au consfintit, de jure, crearea unui nou sistem bancar orientat spre piata. Noul cadru juridic a incurajat dezvoltarea bancilor cu capital privat si a permis intrarea libera pe piata bancara autohtona a institutiilor financiare straine. Bancile au fost autorizate sa opereze in calitate de banci comerciale de tip universal, putand efectua o gama larga de operatiuni bancare pe intreg teritoriul tarii in conditiile respectarii normelor prudentiale emise de banca centrala, in calitatea sa de supraveghere bancara.

Reformarea sistemului bancar romanesc poate fi structurat in trei etape:

1.Perioada 1991-1996 reprezinta prima etapa a reformei bancare prin care s-a realizat evolutia sistemului bancar in doua directii: dezvoltarea noilor functii ale bancii centrale ( politica monetara, valutara, de reglementare,autorizare, supraveghere, sistem de plati ) si infiintarea de banci comerciale.

2.Perioada 1997-2000 reprezinta a doua etapa a reformei bancare prin care s-a urmarit stabilitatea monedei nationale in vederea stabilitatii preturilor. În prima parte a anului 1998, legislatia bancara a fost substantial modernizata prin adoptarea de catre forul legislativ a trei noi legi: Legea bancara nr.58/1998, Legea nr.101/1998 privind statutul BNR si Legea Falimentului bancar ( Legea nr.83/1998 ).

3.Perioada 2001-2004 reprezinta a treia etapa care a condus la finalizarea alinierii cadrului legislativ in domeniul institutiilor de credit la prevederile directivelor UE si la principiile de baza ale Comitetului de la Basel privind o supraveghere bancara eficienta.

La data de 31 iunie 2001, sistemul bancar romanesc cuprindea un numar de 41 de banci, din care 33 erau banci persoane juridice romane organizate ca societati pe actiuni si 8 erau sucursale ale unor banci straine. Numarul de banci, dupa ce a atins un varf de 45 in anul 1998, a scazut usor in perioada urmatoare din cauza unui numar de factori cum ar fi lichidarea unor banci insolvabile si fuziunea unor entitati bancare.

În anul 2010, sistemul bancar cuprindea 40 de institutii de credit, avand urmatoarele caracteristici:

-39 de banci (2 cu capital majoritar de stat, 3 cu capital majoritar romanesc, 26 cu capital majoritar strain, 8 sucursale ale unor banci straine),

-o casa centrala a cooperativelor de credit (Creditcoop), - totalul activelor bancare era de peste 51 de miliarde euro, -peste 60% din activele bancare erau concentrate in primele 5 banci din sistem -indicatorul de solvabilitate al sistemului era de 17,8%, -actionariatul era reprezentat in majoritate de entitati straine.

Pe piata romaneasca opereaza de asemenea institutii financiare nebancare, precum fonduri de asistenta mutuala, case de amanet, societati de leasing financiar, societati de credite pentru persoane fizice, societati de micro-finantare, societati de credit ipotecar, societati care ofera operatiuni de factoring, societati specializate in finantarea tranzactiilor comerciale, si altele.

Sistemul bancar din Romania cuprinde un numar de 40 de institutii de credit, dupa cum urmeaza: [4 Nitulescu, Gabriel. Ghidul financiar bancar al Romaniei. Bucuresti: House of Guides, 2010]

Tabel nr. 1.1

Numar de banci

1. Banci cu capital majoritar de stat

2