Pagina documente » Medicina » Apendicita. Forme clinice dupa evolutie

Despre lucrare

lucrare-licenta-apendicita.-forme-clinice-dupa-evolutie
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-apendicita.-forme-clinice-dupa-evolutie


Cuprins

CUPRINS
1. Definitie 4
2.Etiopatogenie 5
3.Anatomie patologica 6
4.Simptomatologie 8
5.Forme clinice 12
A : Forme clinice dupa evolutie 12
B : Forme clinice dupa sediu 13
C : Forme clinice dupa virsta 14
6. Diagnostic diferential 16
7.Tratamentul 16
8.Anestezia 18
9. Studiu de caz 20
A : Cazul nr. 1 20
B : Cazul nr. 2 35
C : Cazul nr. 3 49
10. Fise tehnice 63
11. Bibloiografie 114

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

I. Definitie

Apendicita acuta este o afectiune chirurgicala caracterizata prin inflamatia apendicelui ilio-cecal. Ea reprezinta una din cele mai frecvente cauze de suferinta abdominala, poate avea o evoltie acuta sau cronica.

Anatomie si fiziologie

Apendicele este un tub cilindric, lung pana la 9 cm, ce se aseaza din fundul sau de pe fata mediana a colonului.Baza sa se afla la locul de confluenta a celor trei temii musculare de pe cec si la 2 cm de valvula ileo-cecala; are o forma sinuoasa de cele mai multe ori cu o portiune scurta, vodiculara, fizata de cec si o portiune lunga, flotanta, care este mobila. De la locul de implantare in cec a apendicelui poenesc cele trei temi musculare ( anterioara libera poterolaterala si poeteromediana aderente ). Este situat in fosa iliaca dreapta, dar in legatura cu anomaliile de dezvoltare embriologica a cecului mai poate fi gasit in:

- pozitie inalta – cec orizontal in pozitie sublupatica, apendicele venind in raport cu vezica biliara;

- in stanga – situs inversus;

- pozitie joasa – lombara, iliaca pelvina.

Orificiul apendicular este situat la 1,5-2 cm sub valvula ileocecala. Forma este infundibulara sau circulara. Mucoasa descrie la locul de implantare o cuta proeminenta:valvula lui Gerlach.

Structura apendicelui se caracterizeaza prin existenta a patru tunici:

- tunica musculara alcatuita din perineul cecoapendicular;

- tunica musculara alcatuita din fibre longitudinale;

- stratul submucos;

- tunica mucoasa ceprezinta un numar mare de foliculi limfatici, fapt pentru care acesta a fost denumit tousila abdominala.

II. Etiopatologie

Apendicita acuta poate surveni la oeice varsta, insa fresventa cea mai mare este intre 10-30 ani, motiv pentru care a fost denumia si „ boala tineretii”. În aparitia apendicitei acute elementul patogenic determinat este cel infectios care gaseste conditii favorizante prin:

- situatia anatomica a apendicelui care constituie un fund de sac cu continut bacterain, ce se poate exacurba prin transformarea intr-o cavitate inchisa prin obstructie ( copoliti, corpuri strine in special, samburi mici de fructe );

- constipatie cronica;

- parazitare ( oxiuri, ascarizi, tenie );

- infectii generale ( gripa, angine pneumococice);

Agentul infectios nu este un germen specific, cel mai frecvent se gaseste colibacilul singur sau in asociere cu alti germeni-streptococ, pneumococ sau anaerobi (cacilul funduliformis ). Patrunderea microbilor se poate face local prin efractia micoasei apendiculare sau pe cale hematogena in cazul unor boli infectioase.

III. Anatomia patologica

Aspectul anatomico-patologic al apendicitei acute este variat si depinde pe de o parte de circulatia microbilor, iar pe de alta parte de reactivitatea organismului, astfel putem avea:

a) Apendicita acuta catarala in care apendicele este congestionat, hiperemiat cu desen vascular accentuat, mezoul evidentiat si mucoaa ingrosta cu pete echimotice.

b) Apendicita acuta flegmonoasa in care apendicele este marit de volum, cu aspect de „ limba de clopot”, cu luciul seroasei disparut, cu false membrane, mezoapendicele este infiltrat, friabil, cu adenopatie, iar in lumenul apendicelui gasim puroi si microabcese perietale; in cavitatea peritomala gasim un lichid seros, tulbure, cu false membrane.

c) Apendicita acuta gangrenoasa in care apendicele are culoarea neagra-verzuie, cu aspect de „ frunza vesteda”, peetele flasc poate prezenta una sau mai multe perforatii; mezoapendicele este edematiat, friabil, vasele apendiculare trombozate; in cavitatea abdominala lichid tulbure, fetid si infectios.

d) Plastromul apendicular se caracterizeaza prin aglutinarede ause si marele epiplon in jurul apendicelui, care are aspect flegmonos, pentru a bloca aspectul inflamator, Este o peritonita plastica. Plastromul se poate resorbi sau abceda, deschizandu-se in peritoneu, intr-un organ cavitar sau la perete.

e) Perforatia apendiculara reprezinta o forma evolutiva a apendicitei flegmonoase, dar mai ales a celei gangrenoase. Perforatia poate fi punctiforma sau din contra, atat de mare incat amputeaza segmentul distal al apendicelui . În jur se gaseste o inflamatie de tip inflamator, reactie fibrinoasa si o cantitate variabila de puroi in fosa iliaca dreapta si in fundul de sac Douglas

IV. Simptomatologia

a) Semne subiective

Durerea incepe insidios, surd, in fosa iliaca dreapta si s intensifica din ce in ce mai mult. În stadiu avansat al apendicitei acute, durerea poate fi foarte puternca si permanenta. De obicei durerea in apendicita acuta este semnalizata de bolnav ca venind din partea medie a fosei iliace drepte, dar atunci cand apendiceleeste situat retroceal, durerea poate veni din profunzimea fosei, simtindu-se mai violenta in spate decat in fata.În acest din urma caz, ea se accentueaza cand bolnavul misca membrul inferior drept si contracta muschiul proas-iliac.Daca apendicele are o alta pozitie intrabdominala ( nu este situat in fosa iliaca-deapta ), fara indoiala ca duerea este semnalizata de bolnav ea venind din acea zona, dar acestea sunt cazuri exceptionale. Ele fac foarte dificil diagnosticul diferential cu alte boli. De foarte multe ori, durerea iradiaza din fosa iliaca dreapta in epigastru, deoarece exista o conexiune nervoasa intre aceste zone ( aceasta conexiune se evidentiaza adeseori si in timpul apendicectomiei, mai ales in cea facuta cu anestezie locala ).