Pagina documente » Recente » Aplicarea tehnicilor motivationale la SC

Despre lucrare

acces premium
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.


Cuprins

EXTRAS DIN DOCUMENT

Fig. nr. 1 Sistemul “om - solicitari”

( Sursa: Aurel Manolescu – Managementul resurselor umane – Editura Economica, Bucuresti 2001, pag. 11)

“Omul e masura tuturor lucrurilor”, afirma filosoful grec Petoqoras, ceea ce inseamna ca omul e capabil sa interpreteze, sa modeleze si sa integreze orice procese in baza anumitor solicitari prezente sau viitoare avand ca tinta omul, care trebuie sa le faca. Esential e efortul potrivit caruia, actiunea simultana a factorilor modelator - interpret si capacitatea umana trebuie sa realizeze un echilibru permanent. Acest echilibru se reflecta prin suma conditiilor de existenta a fiecarui om.

Factorii solicitanti sunt studiati de diferite stiinte, dintre care stiinte ca medicale (anatomia, fiziologia, igiena), stiintele tehnice (organizarea productiei, tehnologia), psihologia, sociologia, economia. [2 Aurel Manolescu – Managementul resurselor umane – Editura Economica, Bucuresti 2001]

Traim intr-o societate in care schimbarile se succed cu o mare rapiditate si in care, pentru lumea afacerilor, provocarile si necesitatea obligatorie a schimbarii tin de domeniul unei activitati normale. Ori, fara de Resurse Umane, capabile de schimbare si adaptare, de creativitate si competente profesionale multiple, activitatile de orice tip sunt sortite esecului. În acest context, oamenii reprezinta o resursa vitala, prezenta si de viitor a organizatiilor care asigura supravietuirea, dezvoltarea si succesul acestora diverselor tipuri de activitate umana.

Bill Gates, presedintele fondator al cunoscutei firme “Microsoft”, declara in anul 1992” Daca 20 dintre cei mai buni oameni cu care lucrez ma parasesc, in cateva luni nu veti mai auzi de «Microsoft» ”. În acest context, fara prezenta efectiva a oamenilor care stiu ce, cand si cum trebuie facut, e pur si simplu imposibil ca organizatiile sa-si atinga obiectivele. Tocmai de aceea pe plan mondial se duce o adevarata batalie pentru atragerea creierilor, investitiile in acest sens fiind foarte rapide si absolut necesare. Primordial este capitalul intelectual, care si va determina succesul sau insuccesul unei afaceri, avand si un bun suport financiar cu siguranta.

Pozitia data este aplicata de catre managerii japonezi in procesul de organizare si dirijare cu Resursele Umane, ceea ce a si determinat pozitia si succesul atins de ei astazi in afacerile internationale. [3 Abrudan D.B., Serratore M. – Motivatia si motivarea resurselor umane pentru performanta, Editura Solness, Timisoara, 2002]

Pentru a atinge obiective de productie de nivel optim, pe piata managerii au avut nevoie nu numai de materii prime adecvate si de cele mai moderne echipamente de productie, ci si de motivarea angajatilor. Desi, din cand in cand, lucratorii devin nesatisfacuti, cei mai multi dintre angajatii firmelor sunt multumiti de munca lor si sunt motivati pentru a raspunde corect la standardele de productie ridicate (sub aspectul calitatii, al organizarii muncii, al productivitatii muncii, al salariului). Aceasta atitudine de inalt nivel motivational a lucratorilor deriva din practicile managementului companiilor, cum ar fi rotatia locurilor de munca, participarea angajatilor la luarea deciziilor, recompensarea performantelor echipelor de lucratori si o anumita filozofie asupra calitatii muncii.

Ce este motivatia? „Unui om este mult mai usor sa-i dezvolti calitatile decat sa-i inlaturi defectele”, "Cultiva-i omului calitatile, ca sa-si inunde defectele”, „ Motivatia este o parghie importanta in procesul autoreglarii individului „ (Zlate, 2000b).

Notiunea « motivatie » este cel mai adesea utilizata in explicarea comportamentului oamenilor. Succesele unui sportiv se spune ca sunt datorate motivarii sale ridicate, in timp ce un student care evita munca (sub forma efortului intelectual si al atitudinii participative la actul de transfer si aprofundare de cunostinte si informatii), se spune ca nu este motivat (sau ca este motivat sa nu munceasca in lipsa unei motivatii pozitive, se dezvolta, fara prea mare efort, o motivatie negativa).

Motivatia este un proces intern, individual, introspectiv care energizeaza, directioneaza si sustine un anume comportament. Motivatia este o "forta" personala care determina un anume comportament si, atunci cand ne referim, spre exemplu, la metoda de rotatie a locurilor de munca pentru motivarea angajatilor, intelegem necesitatea acestei forte interioare. Moralul unui angajat se refera la atitudinea fata de munca, fata de superiori si fata de organizatia din care face parte. Moralul ridicat - ca atitudine pozitiva in raporturile de munca, este rezultatul principal al satisfacerii necesitatilor prin locul de munca, sau ca rezultat al locului de munca. O necesitate care ar putea fi satisfacuta prin locul de munca este recunoastea rolului important si contributia avuta intr-o organizatie (satisfactia prin munca). O alta necesitate satisfacuta, - ca rezultat al locului de munca, este securitatea financiara. Un moral ridicat conduce la dedicare cvasi-totala si la loialitate in favoarea organizatiei, la care se adauga dorinta de a lucra cat mai bine. Un moral scazut poate conduce la absenteism, dezinteres fata de munca, rata scazuta a productivitatii si, ca rezultat, angajatii parasesc compania pentru a cauta locuri de munca in alte firme, in speranta ca vor afla acolo mai multa satisfactie prin motivatie.

Motivatia, moralul si satisfacerea (implinirea) nevoilor angajatilor se intrepatrund si impreuna cu productivitatea sunt subiectele cel mai mult studiate. [4 M. Zlate - Coaching-ul – un tip eficient de interventie organizationala, Revista de psihologie vol.1,nr.2, Editura Polirom, Iasi 2001]

Motivarea consta in corelarea necesitatilor, aspiratiilor si intereselor personalului din cadrul firmei cu realizarea obiectivelor si exercitarea sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor atribuite. [5 Viorel Corenescu - Management general, editura Actami, Bucuresti 2000]

Motivatiile determina acele elemente – formale sau informare, de natura economica sau moral-spirituala, pe care proprietarii si managerii le administreaza salariatilor firmei, satisfacandu-le anumite necesitati individuale si de grup, pentru a-i determina ca, prin atitudinile, eforturile, deciziile, actiunile si comportamentele lor sa contribuie la desfasurarea de nivel al activitatilor si indeplinirea obiectivelor firmei.

1.2.Motivatia personalului in cadrul organizatiei

Motivatia personalului in cadrul organizatiei este parte a motivatiei globale, si deci nu poate fi tratata fara a tine cont de personalitate in intregul ei.Aceasta inseamna ca salariatul trebuie acceptat ca individ si nu ca simpla “resursa umana”.Motivatia se naste din ceea ce este mai profund in personalitatea umana si de aceea nu poate fi redusa la o simpla dorinta.Motivatia in intregul ei isi are izvorul in axa dorinte-aspiratii.

Se impune aici definirea termenului de “organizatie”.Termenul de organizatie include companiile, institutiile, intreprinderile, etc. indiferent de natura lor.De-a lungul vietii fiecarui individ, acesta este inclus sau este in contact cu diferite organizatii sociale,economice, sau mai simplu spus, organizatii umane.In cadrul acestora fiecare dintre indivizi interactioneaza cu alti indivizi, cu numeroase obiective.

“O organizatie este o unitate sociala proiectata deliberat sa indeplineasca un obiectiv sau citeva obiective specifice.O organizatie reprezinta un sistem deschis compus din trei elemente fundamentale: intrari, comunicatii/procesare si iesiri.Intrarile (materia prima) reprezinta importurile din mediul extern.In organizatie produsele intrate sunt prelucrate, transformate ,modificate.Iesirea consta in exportarea in mediul extern a produsului finit.In tot acest sistem, la toate nivelurile ne confruntam cu indivizi izolati sau colectivitati umane care sunt ingredientele fundamentale ale tuturor organizatiilor.”

Activitatea de munca se desfasoara intr-un cadru mai mult sau mai putin organizat.In linii generale se poate spune [6 Ioana Codoban, Ioana David,Horia Pitariu s.a-Psihologia muncii-Ed.ASCR,Cluj-Napoca,2003] in societatile aflate pe un anumit nivel de industrializare, a veni intr-un contact direct sau indirect cu una sau mai multe organizatii este pentru orice persoana un fapt cotidian.In organizatii sunt sute sau chiar zeci de mii de oameni care presteaza diferite activitati mai mult sau mai putin complexe.Orice unitate economica, de cercetare sau educationala este un sistem organizat al carui obiectiv consta in realizarea unor sarcini specifice.In componenta lor intra compartimente, sectii, servicii, sectoare de productie in care isi desfasoara activitatea specialisti, functionari, muncitori, etc.Acestia reprezinta “elementele” organizatiei, participand impreuna la indeplinirea obiectivului comun de realizare a sarcinilor formulate sau mai précis a obiectivelor imediate si indepartate ale organizatiei respective.

Pentru a se ajunge la o buna gestionare a motivatiilor intr-o organizatie este important in primul rand sa fie cunoscute si analizate astfel incat sa exprime schimbarile organizationale ce pot sa dinamizeze procesul motivational. [7 Gerald A. Cole, - Management. Teorie si practica, editura Stiinta, Bucuresti 2004]

In general, se considera ca evident faptul ca individul cauta o activitate care sa-l motiveze din punctul de vedere al realizarii profesionale.Insa aceasta nu este o lege universal-valabila.Sunt multi indivizi motivati de alte activitati, dar nu si de munca pe care o desfasoara in cadrul organizatiei.Sunt oameni care nu gasesc nimic interesant in munca pe care o desfasoara, ei muncind dintr-o simpla necesitate existentiala.Aceasta nu inseamna ca ei nu sunt sau nu pot fi motivati pentru o alta activitate pe care o desfasoara in afara organizatiei.

Chiar daca motivatia muncii (desfasurate in cadrul organizatiei) nu ii garanteaza individului succesul si fericirea, ea se constituie intr-un real avantaj pentru viata individului.Si aceasta deoarece, adeseori munca este activitatea cea mai acaparatoare, ea necesitand in primul rand timp si inchegarea de relatii sociale.In acest caz timpul constituie elemental cheie.Individul are interesul, de obicei, sa isi valorifice cit mai bine timpul.Daca timpul petrecut la munca este un timp neinvestit motivational, atunci acest timp este o pierdere pentru individ.Rezulta ca motivatia pentru munca desfasurata constituie un real avantaj pentru viata individului, dar nu este o necesitate absoluta. [8 Chisu V.A. – Manualul specialistului in resurse umane, Casa de editura Irecson, Bucuresti, 2000]

Avantajul motivatiei pentru activitatea desfasurata trimite la alte avantaje.Rezultatul unei motivatii este intotdeauna actiunea, iar placerea actiunii constituie un avantaj in sine.Este vorba despre o actiune la care individul adera,o recunoaste, in care se simte responsabil si autonom, in coerenta cu aspiratiile sale.Nu este vorba de orice fel de actiune , ci de o actiune ce confera sens si recunoastere.Totodata individul motivat de activitatea pe care o desfasoara in cadrul organizatiei obtine o dubla recunostere: recunoasterea in fata propriei constiinte( imaginea de sine) si o recunoastere de catre altii, ce poate fi reala sau imaginara.

Problema sensului este cu siguranta complexa.Este vorba despre un sentiment vital dar difuz si rar exprimat.Legaturile dintre motivatie si sens sunt deosebit de complexe.Daca rolul individului in organizatie este deposedat de sens, nu se poate astepta ca respectivul individ sa fie motivat pentru activitatea desfasurata.Or, acest sens trebuie conferit mai ales de organizatie.Deposedarea de sens a activitatii are drept consecinte demotivarea, demobilizarea, absenteismul.

Se poate afirma ca sensul muncii se concretizeaza prin recompensele pecuniare.Insa comportamentul motivat nu poate fi explicat in intregimea sa ca avand la baza doar recompensele materiale.Cercetarile facute pe tema asteptarilor fata de munca au aratat ca exista aspiratii ce rivalizeaza cu motivatia pecuniara:o munca ce constituie o provocare,o munca ce ofera satisfactii, implicare.Sensul cautat ar putea fi gasit daca organizatia integreaza expectantele salaritilor luand in considerare sistemul motivational global al acestora.

Organizatia va trebui sa adapteze recompensele la ceea ce isi doresc angajatii, aceasta daca se doresc angajati motivati. [9 Georgeta Panisoara , - Managementul resurselor umane, ghid practic, editura Polirom, Bucuresti 2004]

Din punctul de vedere al organizatiei se doreste in primul rand angajati implicati in activitatea pe care o depun.Paradoxal, la cele mai multe interviuri de angajare se solicita ca indivizii sa fie motivati, cand motivatie in sine nu exista-ea nefiind o trasatura de caracter-,ea avand nevoie de o situatie specifica pentru a aparea.

Care este rolul motivatiei intr-o organizatie?Intr-o organizatie, conducatorii trebuie sa cunoasca ce determina comportamentul oamenilor, telul si personalitatea lor.Foarte important este ca managerul sa aiba in vedere felul in care oamenii din organizatie se comporta realmente si nu felul in care ar dori el sa se comporte.

Motivarea cu success a salariatilor se bazeaza mai mult pe o filozofie manageriala decit pe aplicarea unei tehnici date.Un bun conducator creeaza un climat in care salariatii pot aplica ei insisi vointa de a creste performantele.

Tipuri de motivatie la nivelul institutiilor [10 Moldovan-Scholz-Managementul resurselor umane,Bucuresti,Ed.Economica,2000]:

? Motivatia economica-ea apare in urma actiunii unor stimuli materiali(diferite forme de salariu, sporuri, premii in bani);

? Motivatia profesionala-are la baza munca desfasurata si conditiile ei(continutul muncii, conditiile muncii, finalitatea muncii);munca devine un mijloc prin care se asigura satisfacerea unor trebuinte,ea devenind un scop in sine;

? Motivatia psihosociala-este determinata de interactiunea membrilor grupului de munca (structura grupului, marimea acestuia, scopul grupului) si se refera la faptul ca pe de o parte munca favorizeaza realizarea contactelor sociale, iar pe de alta, prin apartenenta la grupul de munca , oamenilor le este satisfacuta nevoia de cooperare si afiliere, de securitate, stima si statut social;

Motivatia personalului in organizatiile private

Managerii considera ca motivatia este in centrul atentiei lor si solicita salariati motivati.Aceasta cerere nu este noua, dar in schimb a devenit unanima.Intreprinderea este atenta la problemele factorului uman, in general, si ale motivatiei, in special, nu atat din dorinta de crea “o lume mai buna”ci pentru ca este constransa [11 Druta F.-Motivatia economica,Ed.Economica,Bucuresti,1999,pag.17].Economia a intrat in era diversitatii, ceea ce face ca timpul produsului unic care satisfacea sau nu exigentele clientului sa fi disparut.Consumatorul de altadata nu punea problema alegerii in conditiile in care cererea era superioara produsului disponibil pe piata.Fiind stapanul pietei, producatorul era interesat sa produca in cantitate suficienta si la costuri satisfacatoare.Omul era o simpla rotita a acestui mecanism, caruia trebuia sa i se supuna.In aceasta situatie nu putea fi vorba de motivatie.

Astazi, oferta s-a diversificat, iar consumatorul nu mai este la dispozitia producatorului.Nivelul sau de exigenta a crescut.El isi cauta furnizorul cel mai acceptabil, la preturi scazute, cu serviciile cele mai performante.Aceasta calitate a serviciilor, atu esential al competitiei economice, impune implicarea fiecarui salariat, iar din aceasta perspectiva toti salariatii trebuie sa fie in stare de alerta.Este inutil sa investesti in cercetarea de varf, daca cererea clientului nu este inregistrata in mod corespunzator.Dincolo de gesturile tehnice facute de intreprindere, relatiile umane fac parte din calitatea sau non-calitatea unui produs.Schimburile intre servicii, intre unitati, participa din plin la performanta intreprinderii.In conditiile in care clientul a devenit rege, el alege produsele si serviciile cele mai performante.Aceasta exigenta de calitate impune implicarea factorului uman sub multiplele sale aspecte.Intreprinderea are nevoie nu numai de salariati “ocupati”, ci mai ales “preocupati”.

Pentru fabricarea noilor produse, simpla aditionare a inteligentelor individuale nu este inca suficienta.Este necesar ca intreprinderea sa se sprijine pe inteligenta colectiva, care, produs al interactiunilor dintre inteligentele individuale, se dovedeste superioara prin sinteza lor.Organizarea intreprinderii este tot atat de importanta ca si forta tehnologica, agresivitatea comerciala sau puterea financiara.Prosperitatea unei intreprinderi nu se mai bazeaza pe personalitati iesite din comun, cu idei de geniu, ci pe modalitatea in care este organizata complementaritatea oamenilor. [12 Georgeta Panisoara ,- Managementul resurselor umane, ghid practic editura Polirom, Bucuresti 2004]

La caracterul divers si sofisticat al productiei se adauga ritmul extrem de accelerat al vremurilor in care traim, ce conduce si in domeniul economic la o cursa contracronometru.Timpul devine un element esential in decizia de cumparare luata de client.Pentru a castiga pietele, intreprinderile nu trebuie doar sa fie mai bune; ele trebuie sa fie inaintea altora, eliminand timpul neproductiv ca si pe oricare alt factor de inertie.Diversitatea, complexitatea, accelerarea sunt coordonate ale productiei moderne.

La toate acestea se adauga concurenta, cu legile ei foarte severe.Daca in urma cu cateva decenii ea era oarecum localizata si angaja intreprinderi ce aveau aproximativ aceeasi viziune asupra lumii, acelasi nivel de viata, acelasi raport cu timpul, astazi, competitorii au conceptii divergente si nu se conformeaza intotdeauna acelorasi legi.Lumea de astazi devine tot mai mult o piata unica, unde cei mai puternici isi impun legea.In fata acestei situatii, intreprinderilor li se ofera doua strategii: fie retrogradeaza reducand costurile si strivind masa salariatilor, fie accelereaza dezvoltand inteligenta individuala si colectiva.A incetini atunci cand totul in jur se desfasoara intr-un ritm accelerat este in afara oricarei logici.Cu alte cuvinte, nu ramane decat o singura strategie de succes: aceea a stimularii creativitatii.Sistem din ce in ce mai complex, intreprinderile nu mai au capacitatea de a-si prevedea cu certitudine viitorul.Intr-o lume nesigura se impune o permanenta stare de veghe.Pentru a capta vibratiile pietei, pentru a percepe asteptarile clientilor, salariatii trebuie sa fie motivati pentru viitorul intreprinderii si al propriului loc de munca.

Cunoasterea motivatiei constituie un domeniu vast de cercetare a psihologiei umane, stiinta care incearca sa elucideze si cauzele interioare care determina o anumita conduita.Cel mai adesea, punctul de vedere psihologic leaga motivatia personalului de trebuintele si nevoile umane.Desi cercetarile in domeniu sunt uneori contradictorii, este cert ca nevoile active provoaca o tensiune interioara pe care individul incearca sa o depaseasca.Nevoia care detine cel mai inalt nivel de nesatisfacere va exercita si cea mai mare presiune pentru a fi satisfacuta.Pe aceste considerente au aparut primele teorii asupra relatiilor si resurselor umane, teorii care au urmarit aspectele motivationale in cadrul organizatiilor si modul in care acestea determina satisfacia in munca.

1.3.Principalele teorii de continut ale motivatiei