Pagina documente » Medicina » Aspecte medico-legale psihiatrice in dizarmoniile personalitatii

Despre lucrare

lucrare-licenta-aspecte-medico-legale-psihiatrice-in-dizarmoniile-personalitatii
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-aspecte-medico-legale-psihiatrice-in-dizarmoniile-personalitatii


Cuprins

CUPRINS
CAPITOLUL I: MOTIVATIA LUCRARII 5
CAPITOLUL II: PERSONALITATEA: DEFINIRE, STRUCTURA, ORGANIZARE, TEORII 6
1. Teorii asupra personalitatii 6
2. Structura personalitatii 7
3. Organizarea personalitatii 8
4. Tipologia personalitatii 9
5. Aspecte clinico-medicale ale teoriilor asupra personalitatii 10
6. Tulburari de personalitate 11
CAPITOLUL III: EVOLUTIA CONCEPTELOR PRIVIND STRUCTURILE DE PERSONALITATE DIZARMONICE 12
CAPITOLUL IV: PSIHOPATII - ASPECTE GENERALE 16
1. Definire, frecventa 16
2. Clasificari ale psihopatiilor 18
3. Etiopatogenie 20
3. 1. Evolutia conceptiilor etiopatogenice 20
3. 2. Factori ereditari 21
3. 3. Elemente psihologice si sociologice 23
3. 4. Factori ambientali 23
3. 5. Rolul familiei 24
3. 6. Dezvoltarea particularitatilor patologice ale personalitatii dizarmonice 27
CAPITOLUL V: ASPECTE PSIHOPATOLOGICE 28
1. Puncte cheie in dezvoltarea personalitatilor dizarmonice 28
2. Aspecte clinice in psihopatii 32
3. Forme clinice 33
4. Diagnosticul pozitiv in psihopatii 39
5. Probleme de diagnostic diferential 40
6. Metode de investigare in psihopatii 41
CAPITOLUL VI: PRINCIPII DE PRATAMENT SI PROFILAXIE iN PSIHOPATII 44
1. Asistenta intraspitaliceasca 45
2. Asistenta extraspitaliceasca 47
3. Profilaxia in psihopatii 47
CAPITOLUL VII: PRINCIPII DE EXPERTIZA MEDICO-LEGALA PSIHIATRICA iN PSIHOPATII 49
1. Expertiza medico-legala psihiatrica: scopuri, dificultati 49
2. Descernamintul: definire, criterii de stabilire 50
3. Disociabilitatea si complicatiile delicventelor 52
4. Psihopatiile si delicventa 53
5. Stabilirea discernamintului asupra infractiunilor comise in cazul personalitatilor dizarmonice 57
CAPITOLUL VIII: CONTRIBUTII PERSONALE 59
CAPITOLUL IX: CONCLUZII 71
BIBLIOGRAFIE 81

EXTRAS DIN DOCUMENT

?{p}

Aspecte medico-legale psihiatrice in dizarmoniile personalitatii

{p}

?

Cap. I: Motivatia lucrarii

Lucrarea prezenta are ca scop evidentierea unor date semnificative in ceea ce priveste implicatiile medico-legale psihiatrice ale psihopatiilor, abordarea acestei teme fiind sugerata de problemele de ordin psihiatric, sociologic si medico-legal ridicate de aceste stari patologice.

Din punct de vedere psihiatric, psihopatiile, in special psihopatiile de nucleu, situate la limita dintre normalitate si boala, precum si la limita dintre decompensare nevrotica si psihotica, constituie si astazi un domeniu controversat al psihiatriei, prin manifestarile clinice complexe si problema dificila a tratamentului.

În privinta implicatiilor sociologice, psihopatii sunt persoane inadaptate social, reprezentand uneori un real pericol. De asemeni, in preventia si, ulterior, in reinsertia sociala a acestor subiecti, un rol important ii revine societatii.

Din punct de vedere medico-legal, conduita sociala, precum si comportamentul deviant, antisocial ridica probleme dificile in ceea ce priveste cercetarea penala conform Codului de Procedura Penala. Psihopatiile au pus si continua sa puna probleme in privinta stabilirii discernamantului precum si a masurilor de siguranta medicala ce se impun atat in timpul unei eventuale detentii cat si, ulterior, prin luarea in evidenta speciala si tratament in centrele de profil.

Cap. II. Personalitatea:

definire, structura, organizare, teorii

1. Teorii asupra personalitatii:

Complexitatea notiunii de personalitate, precum si multiplele laturi din care aceasta prob lema poate fi abordata, face ca incercarile de a defini acest concept sa se afle abia in faza de “defrisare preliminara” (I.Nuttin).

Exista, astfel, un mare numar de divergente in aceasta privinta, dar si o serie de idei comun acceptate.

Sheldon apreciaza personalitatea ca o organizare dinamica a aspectului cognitiv, afectiv, plus organizarea psiho-filozofica si morfologica a individului.

Sivadon considera personalitatea ca o structura unitara care se dezvolta aparandu-si identitatea, creandu-si autonomia in raport cu mediul social si material in care este integrata.

Moran afirma ca personalitatea este o organizare dinamica a aspectelor intelectuale, afective, pulsionale, voluntare ale individului.

G.W.Allport introduce ideea ca personalitatea este o organizare dinamica a sistemelor psihice si individuale, ce permit si determina adaptarea la conditiile sociale in care traieste individul.

Se poate afirma, deci, ca personalitatea este un ansamblu dinamic, unitar si integrat de insusiri, procese si structuri psuhofilozofice si psiho-sociale ce diferentiaza conduita unui om in raport cu altul, asigurandu-i o adaptare originala la mediu.

Personalitatea are o dezvoltare ontogenetica; astfel: nou nascutul este un individ, dar nu o personalitate.

Golu arata ca personalitatea nu se incheaga in primii 2 – 5 ani de viata (dupa cum afirma S.Freud) ci este vorba despre o evolutie de lunga durata, cu caracter stadial.

2. Structura personalitatii.

Sivadon, ca si alti numerosi autori, considera personalitatea ca pe o totalitate organizata, dar altceva decat suma partilor.

Teoretic, personalitatea ar putea fi structurata pe trei axe:

a. Principale – ce permit descrierea, interpretarea si explicarea persoanei (25-30% din domeniul personalitatii) Ar fi cam la axe principale;

b. Secundare – cateva zeci;

c. Incidentale – sub 5% - cateva zeci de mii.

Freud structureaza personalitatea pe trei zone.

I. Sinele: - cuprinde impulsiuni biologice, primitive – partea innascuta a personalitatii (nevoi si trebuinte). Reprezinta psihicul de la nastere, ce sta la baza diferentierilor ulterioare.

II. Eul: - reprezinta partea personalitatii care stabileste legatura cu lumea in care traieste individul. Este determinat de experienta individuala si dicteaza activitati ce pot fi constiente, preconstiente, inconstiente.

III. Supraeul: - ia nastere in perioada educatiei, mai ales in perioada identificarii cu parintele de acelasi sex. Este puternic influentat de parinti si de societate.

În conceptia lui Brown, personalitatea cuprinde 3 planuri:

1. Panul inferior (soma).

2. Planul intermediar – psihism orb – constand din instincte, aparente, afecte.

3. Planul superior – psihism constient.

O parere mult mai acceptata este aceia ca personalitatea este formata din:

1. Temperament;

2. Caracter;

3. Aptitudini.

Temperamentul consta din particularitatile innascute ale personalitatii, un ansamblu de caracteristici privind intensitatea, echilibrul si mobilitatea proceselor de inhibitie si excitatie la nivelul comportamentului si al activitatii.

Caracterul cuprinde trasaturile distincte ale unei persoane ce exprima atitudinea fata de sine, modul sau de existenta si sistemul de valori.

Aptitudinile – dupa Fliérin – sunt conditia congenitala a unei modalitati de eficienta. Ele nu sunt innascute sau ereditare; pentru a provoca o aptitudine trebuie declansate anumite activitati.

Se caracterizeaza prin:

- dau o performanta superioara;

- dau precocitate superioritatii;

- dau continuitate progresului.