Pagina documente » Turism, Sport » Braila - perspectiva dezvoltarii durabile

Despre lucrare

lucrare-licenta-braila-perspectiva-dezvoltarii-durabile
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-braila-perspectiva-dezvoltarii-durabile


Cuprins

CUPRINS
CAPITOLUL I
POZITIA GEOGRAFICA
I.1. Pozitia geografica a judetului Braila in cadrul tarii
I.2. Pozitia geografica a municipiului Braila m cadrul judetului
CAPITOLUL II
ISTORICUL CERCETARII LOCALITATII
CAPITOLUL III
CARACTERISTICI FIZICO-GEOGRAFICE
III. 1. Structura geologica
III. 2. Relieful
III. 3. Clima
III.4. Reteaua hidrografica
III.5. Vegetatia
III. 6. Fauna
III.7. Soluri
III.8. Rezervatii si monumente ale naturii
CAPITOLUL IV
ISTORICUL DEZVOLTARII LOCALITATII
IV.1. Scurt istoric al municipiului Braila
IV.2. Toponimie
IV.3. Etnografie si folclor
CAPITOLUL V
POPULATIA
V.1. Isoricul populatiei
V.2. Evolutia numerica a populatiei
V.3. Rata natalitati si a mortalitati
V.4. Structura national a
V.5. Structura socio-profesionala
V.6. Structura religioasa
V. 7. Strucura somajului
CAPITOLUL VI
INVATAMANT, CULTURA, SANATATE, SPORT
CAPITOLUL VII ECONOMIA
VII.1 Industria
VIL2. Agricultura
VII.3. Comertul
CAPITOLUL VIII TRANSPORTURILE
VIII. 1. Circulatia rutiera
VIII.2. Circulatia feroviara
VIII.3. Circulatia navala
CAPITOLUL IX ZONELE FUNCTIONALE
IX. 1. Zona rezidentiala
IX.2. Zona industrials
IX.3. Zona portuard-Waterfront
IX.4. Zona spatiilor verzi si de agrement
IX. 5. Zona administrativ-comerciala
CAPITOLUL X TURISMUL
CAPITOLUL XI
DOTARI TEHNICO-EDILITARE
XI. 1. Alimentarea cu apa
XI.2. Reteaua de canalizare
XI.3. Alimentarea cu energie electrica
XI.4. Telefonia
XI. 5. Alimentarea cu caldura
XI. 6 Alimentarea cu gaze naturale
CAPITOLUL XII
STARE A MEDIULUI
XII. 1. Poluarea apei
XII.2. Poluarea aerului
XII.3. Poluarea solului XII.4. Poluarea fonica XII. 5. Poluarea cu deseuri
CAPITOLUL XIII
PERSPECTIVA DEZVOLTARIIDURABILE
CAPITOLUL XIV
STATIUNEA LACU SARAT; CARACTERIZARE FIZICO GEOGRAFICA
XIV.I. Pozitia fizico-geografica
XIV.2. Relieful
XIV.3. Clima
XIV.4. Reteaua hidrografica
XIV.5. Vegetafia
X1V.6. Fauna
XIV. 7. Profilul statiunii
CAPITOLUL XV
CONCLUZII SI PROPUNERI
CAPITOLUL XVI
BIBLIOGRAFIE

EXTRAS DIN DOCUMENT

?Introducere

Am ales aceasta lucrare de licenta intitulata Ecosistem Urban-municipiul Braila, caracterizare complexa, deoarece in primul rand locuiesc in municipiul Braila si cred ca este zona pe care o cunosc cel mai bine din tara, iar in realizarea acestei lucrari am avut nevoie de anumite date si carti de specialitate cu referire la municipiul Braila, de care am dispus de la institutiile care au fost in masura sa-mi dea informatii cu referire la aceasta lucrare, si anume: Primaria municipiului Braila, o sectie a Muzeului Brailei, secjia de etnografie si folclor, Arhivele Statului, biblioteca judeteana, Cadastrul Brailei.

Orasul Braila este unul din orasele importante ale tarii, chiar daca la ora actuala nu mai dispune de o baza si de un potential economic, asa cum avea in anii anteriori revolutiei, dar si ceva timp dupa aceea.

Aceasta lucrare incearca sa scoata in evidenta potentialul uman si economic al orasului, cadrul natural favorabil, prezenta fluviului Dunarea, dar si asezarea municipiului in Campia Brailei sau Baraganul Brailei, dupa cum mai este numit, pentru o dezvoltare cat mai buna si, sa poata sa ajunga la acelasi nivel, sau chiar sa concureze cu alte orase importante ale Romaniei. Prezenta Dunarii pe teritoriul orasului a determinat o dezvoltare a portului brailean, dar si a zonei libere.

Ii multumesc pe aceasta cale coordonatorului meu de licenta, profesor doctor decent Gastescu Petre, care m-a ajutat in elaborarea acestei lucrari.

CAPITOLUL I

POZITIA GEOGRAFICA

I.1. Pozitia geografica a judetului Braila in cadrul tarii

Judetul Braila, situat in partea sud- estica a Romaniei, cu o suprafata de numai 4724 kmp, reprezentand 2% din suprafaja tarii, este unul din judetele mici ca extindere teritoriala. In partea de est se invecineaza cu judetele Tulcea si Constanta, in nord cu judetele Vrancea si Galati, in vest cu judetul Buzau si in sud cu judetul lalomita.

1.2. Pozitia geografica a municipiului Braila in cadrul judetului.

Situatia geografica a municipiului Braila, resedinta de judet, o face una dintre localitatile favorizate de natura din Romania.

Asezarea Brailei la malul Dunarii n-a fast rodul unei intamplari, ci a rezultat insasi din infatisarea locului. Intr-adevar, cine observa malul stang al Dunarii, in zona braileana, acela isi da seama, ca orasul nu se putea intemeia nici mai spre miazanoapte, nici spre miazazi, ci numai in locul in care il constatam azi. Asa isi incepe Constantin C. Giurescu capitolul Cadrul fizic din lucrarea Istoricul orasului Braila, dand o imagine foarte plastica modului judicios in care a fost ales amplasamentul orasului in raport cu configuratia si traseul malului stang al Dunarii.

Asezat la 13 km in amonte de varsarea Siretului in Dunare, orasul Braila ese ultimul port maritim din cate se afla pe cursul fluviului.

Situat in partea de est, nord-est a judetului pe coordonatele 45 16'17" latitudine nordica si 2758'33" longitudine estica, municipiul Braila se afla la zona de intersectie a trei provincii istorice romanesti: Tara Romaneasca, Moldova si Dobrogea. Braila este orasul cel mai important din partea de est a Campiei Baraganului, la intretaierea drumurilor nationale: D.N. 2B, D.N. 21, D.N. 22. Dintre acestea, D.N. 2B duce la Galati, oras care se gaseste la 15 km de Braila, iar D.N. 22 duce la Tulcea care se afla la circa 90 km de Braila. Fata de capitala tarii, de curbura carpatilor si de Marea Neagra, distantele nu depasesc 200 km. Braila se gaseste la 170 km. fata de Sulina si 100 km. fata de Focsani. Astfel rezulta marile posibilitati de legatura ale municipiului Braila atat pe uscat cat si pe apa cu orasele invecinate.

Asezata pe Dunarea inferioara, acolo unde ea se reuneste prin cele doua brate ale sale, Dunarea Noua si Dunarea Veche, natura a inzestrat acest loc cu daruri deosebite destinate Brailei. Este alcatuita dintr-o terasa, o platforma si un chei natural, la care se adauga malul adanc ce tine numai cat se intinde orasul.

In conditiile in care, in afara orasului Galati, nu exista orase mai mari, Braila are posibilitatea sa-si exercite influentele directe asupra unor vaste teritorii de mare importanta economica. Dunarea, de asemenea, leaga Braila in jos cu Marea Neagra, iar in susul ei cu bogata campie munteana, apoi cu Europa Centrala si recent prin construirea canalului de legatura cu fluviul Rhin, se poate afirma ca Braila are terminalul vestic in portul Rotterdam.

Localizarea geografica la stanga Dunarii, in singura zona cladita de natura dintre gura lalomitei si Siretului, capabila sa poata primi asezarea unui oras se datoreaza Piscului Brailei. Acesta este o terasa in jur de 15-20 m inaltime, in care malul abrupt este intrerupt de numeroase puncte de trecere numite vaduri.

Influenta microrelifului se resimte in aspectul arhitectural al orasului, intravilanul acestuia, care ocupa o suprafata de 2361,07 ha este orientat spre portul orasului inspre care sunt 19 cai de acces sau vaduri de care am amintit anterior. Acest lucru face ca orasul sa fie construit ca un amfiteatru urias, treapta cea mai de jos fiind Lunca Dunarii, urmand apoi terasele inferioare si medii, contrastele fiind inlaturate de planurile de sistematizare.

CAPITOLULII

ISTORICUL CERCETARII LOCALITATII

E necesar sa amintim numele oamenilor de stiinta, literatilor si artistilor care, nascuti in oras sau in preajma lui, au inceput sa se manifeste creator in acest rastimp.

Incepem prin a aminti pe Gheorghe Munteanu-Murgoci, geologul care , pe langa importantele sale lucrari in legatura cu zona petroliera, a studiat si compozitia geologica a sulului Brailei.

Stefan C. Hepites, fiul lui Constantin Hepites care a deschis in 1833 farmacie in Braila, s-a distins in domeniul meteorologiei, infiintand mai intai o statie meteorologica in orasul natal.

Trandafir G. Djuvara, ajuns ministru plenipotentiar si membru in Comisia Europeana a Dunarii, a publicat studii cu privire la valorificarea Dunarii pe teritoriul municipiului Braila.

Agronomul C Sandu-Aldea, nascut la Tichilesti, s-a relevat mai ales prin nuvele inspirate din viata locuitorilor braileni si ai Baraganului in general.

Constantin C. Giurescu, in lucrarea Istoricul orasului Braila, face o descriere a Brailei de la infiintarea lui si pana in prezent, in cei 630 ani de la atestarea documentara.

CAPITOLUL III

CARACTERISTICI FIZICO-GEOGRAFICE

III.1. Structura geologica

Evolutia paleogeografica a unitatii de relief.

Activitatea proceselor de subsidenta este manifestata de la sfarsitul pliocenului pana in prezent. Campul Brailei este dispus ca unitate geomorfologica la limita a doua tinuturi diferentiate structural: Horstul dobrogean si Campia Romana. Acestea sunt separate printr-o insemnata linie de fractura, care a coincis cu ridicarea platformei dobrogene. O cercetare a stratigrafiei fundamentului pe o linie de profil studiata de geologi si anume: Brailla-Martacesti-Romanu-Mihail Kogalniceanu- Racovita, constata urmatoarea succesiune: formatiunile precambriene, sisturi verzi si cele paleozoice se afunda tot mai accentual de la est spre vest. Plecand de la malul dobrogean al Dunarii, unde sunt intalnite la suprafata, straturile aminlite ajung la Martacesti situat la 12 km. vest de Braila, la 1500 m, iar sub albia Buzaului la 3500 m. Aceste formaliuni sunl suprapuse de straturi neogene si anume: tortonian cu marne calcaroase, nisipuri si calcare, sarmatian la circa 3000 m cu marne, nisipuri si gresii, meotian la 2400 m cu nisipuri, dacian la 1500 m, cu nisipuri, marne si argile si cuaternar la aproximativ 400 m grosime, cu argile, nisipuri, pietrisuri si depozite loessoide.

Fara a enumera intregul complex al depozitelor loessoide, fluviatile si eoliene care alcatuiesc primul orizont de la suprafata, putem spune ca primele au in Braila grosimi de 10-20 m. In afara de aceste depozite, cuternarul mai este

reprezentat si prin stratele de Candesti consituite din nisipuri si pietrisuri cu intercalatii argiloase, stratele de Fratesti cu nisipuri si pietrisuri, un complex marnos, nisipurile de Mostistea, nisipuri argiloase, care contin printre alte fosile si resturi de Mammuthus primigenius,

III.2. Relieful

Cat vezi cu ochii e numai camp. Ici, colo, un sat, pata albastruie in zarea indepartata, pune hotar sesului care pare fara sfarsit. Incolo nimic. Campia e goala, luminoasa si fara umbra, doar movilele si cumpenele puturilor imprastiate pe tot intinsul ei, ii intrerup uniformitatea.

In ciuda faptului ca este dominat de campie, relieful judetului Braila este divers si interesant. Doar un ochi neatent ar putea trece peste intinsa Campie a Baraganului, fara sa observe numeroasele forme ce se insinueaza in relief: mici movile, adancituri care pastreaza apa, dune de nisip, largi confluente ale raurilor, meandre, ostroave, grinduri. Ele confera acestor inuturi unicitate si un farmec aparte.

Fluviul Dunarea si raurile care strabat teritoriul judetului nostru au cea mai mare importanta in desfasurarea reliefului. In primul rand, Dunarea, intrucat valea fluviului impune, in teritoriu, doua unitati deosebite: campia in partea vestica si Balta Brailei, in partea de est; apoi raurile, pentru ca ele delimiteaza subunitati in cadrul campiei si pentru ca in lungul lor se formeaza lunci.

I. Zona de campie

Teritoriul situat la vest de Dunare reprezinta cea mai mare parte din intinderea judetului. Pe aceasta intindere, relieful de campie este, in general, neted, intrerupt de movile, vai si lacuri. Raurile care delimiteaza aceasta zona sunt Siretui, Buzaul si Calmatuiul.