Pagina documente » Istorie, Arte, Teologie » Brasovul, centru economic, cultural si politic al spatiului romanesc, la sfarsitul secolului al XVI-l

Despre lucrare

lucrare-licenta-brasovul-centru-economic-cultural-si-politic-al-spatiului-romanesc-la-sfarsitul-secolului-al-xvi-l
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-brasovul-centru-economic-cultural-si-politic-al-spatiului-romanesc-la-sfarsitul-secolului-al-xvi-l


Cuprins

Cuprins
I. BRASOVUL - CENTRU ECONOMIC, CULTURAL SI POLITIC AL SPATIULUI ROMANESC, LA SFARSITUL SECOLULUI AL XVI-LEA
I.1 ASEZAREA GEOGRAFICA
I.2 DEZVOLTAREA ECONOMICA SI LEGATURILE COMERCIALE CU TARA ROMANEASCA SI MOLDOVA
I.3 CULTURA BRASOVEANA - FACTOR DE DEZVOLTARE A SPIRITUALITATII INTREGULUI SPATIU ROMANESC
I.4 LEGATURILE POLITICE ALE BRASOVULUI CU TARA ROMANEASCA
II. MIHAI VITEAZUL - PRIMUL DOMNITOR UNIFICATOR DE TARA (1593 - 1601)
II.1 TINERETEA SI CALEA SPRE DOMNIE
II.2 RAPORTURILE DOMNITORULUI CU TARA
II.3 LUPTA ANTIOTOMANA
II.4 CAMPANIA DIN TRANSILVANIA. BRASOV - ETAPA IMPORTANTA PE DRUMUL CATRE MAREA VICTORIE DE LA SELIMBAR
II.5 DE LA ALBA IULIA LA SUCEAVA, ANII 1599 - 1601
II.5.1 MOMENTUL ALBA IULIA. UNIREA TRANSILVANIEI
II.5.2 PRIMA DIETA DE LA ALBA IULIA (20 - 28 NOIEMBRIE 1599)
II.5.3 DIETA DE LA BRASOV
II.5.4 UNIREA MOLDOVEI
II.5.5 A DOUA DIETA DE LA ALBA IULIA
II.5.6 UNIREA IN PERICOL
II.5.7 MOARTEA LUI MIHAI VITEAZUL
II.6 INSEMNATATEA ISTORICA A DOMNIEI SI PERSONALITATII LUI MIHAI VITEAZUL
III. METODOLOGIA CERCETARII
III.1 TIPUL DE CERCETARE
III.2 IPOTEZA SI OBIECTIVELE CERCETARII
III.3 METODE DE INVESTIGARE
III.4 ESANTIONUL EXPERIMENTAL SI CEL MARTOR
III.5 ETAPELE CERCETARII
III.5.1 ETAPA CONSTATATIVA
III.5.2 ETAPA APLICARII PRACTICE
III.5.3 ETAPA FINALA
III.6 ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

EXTRAS DIN DOCUMENT

?Capitolul I – Brasovul - centru economic, cultural si politic al spatiului

romanesc, la sfarsitul secolului al XVI-lea

?

CAPITOLUL I

Brasovul – centru economic, cultural si politic al spatiului romanesc, la sfarsitul secolului al XVI-lea

1.1. Asezarea geografica

Cu o pozitie centrala in centrul tarii, teritoriul judetului Brasov este cuprins intre 450 latitudine nordica si 240 longitudine estica; pe latitudine se extinde pe 88,6 km (extremitatea sudica este situata in masivul Leaota, iar cea nordica in dealurile Homoroadelor), iar longitudinal pe 112,6 km (extremitatea vestica se afla in lunca Oltului, imediat in aval de Ucea de Jos, iar cea estica in Muntii Tatarului).

Judetul Brasov se invecineaza cu alte 8 judete: Arges (la sud-vest pe o distanta de 72 km), Dambovita (la sud pe o distanta de 15 km), Prahova (la sud-est pe o distanta de 73 km), Buzau (in extremitatea estica pe o distanta de 2 km), Covasna (la est pe o distanta de 144km), Harghita (la nord pe o distanta de 35 km), Mures (nord-vest pe o distanta de 28 km) si Sibiu (la vest pe o distanta de 88 km). Limita sudica a judetului spre Arges, Dambovita, Prahova si Buzau se suprapune pe culmi muntoase (Muntii Fagarasului, Muntii Piatra Craiului, Muntii Leaota, Muntii Bucegi, Muntii Baiului, Muntii Ciucasului si Muntii Tatarului) intrerupte de trecatori montane (Bran, Predeal, Predelus, Bratocea, Tabla Butii) care faciliteaza comunicatiile cu judetele limitrofe din Muntenia.

Pe intervalul limitei estice, sensul depresionar la Brasovului intre Teliu si Lunca Calnicului, apoi Valea Oltului intre Lunca Calnicului si Augustin ofera o larga deschidere spre judetul Covasna.

Comunicatiile cu judetul Harghita sunt canalizate de vaile Homorodului Mic si Homorodului Mare, in timp ce judetul Mures bariera naturala deluroasa a interfluviului major dintre bazinele hidrografice ale Oltului si Muresului este traversata de un tunel de cale ferata si de serpentinele unei sosele nationale modernizate.

Sub aspect fizico-geografic judetul Brasov se afla la jonctiunea a trei unitati naturale: Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali si Podisul Transilvaniei, de unde rezulta o pronuntata complexitate si diversitate in trasaturile geologice si geomorfologice. Centrul de gravitate al ansamblului de elemente geografice cuprinse in spatiul teritorial al judetului Brasov il reprezinta aria depresionara a Tarii Barsei care, beneficiind de conditii favorabile pentru habitatul uman si totodata proximitatea mai multul trecatori transcarpatice, este cunoscuta inca din evul mediu ca loc de intersectie al unor importante drumuri comerciale care legau Transilvania de Muntenia si Moldova.

Avantajul pozitional al Tarii Barsei a primit noi valente in anii socialismului prin construirea unei grupari urbane cu peste 420.000 de locuitori (incluzand orasul Brasov si inca cinci orase din imprejurimi – Sacele, Predeal, Rasnov, Zarnesti si Codlea).

Nu trebuie uitate imprejurimile Brasovului care, candva au fost valoroase centre industriale, economice si culturale: Fagaras (situat la aproximativ 67 km distanta de orasul Brasov), Codlea (situat la aproximativ 15 km nord – vest de Brasov), Predeal (situat la limita de sud a judetului Brasov catre judetul Prahova), Rasnov (situat la circa 12 km sud – vest de Brasov), Rupea (singurul oras din zona de nord a judetului Brasov), Sacele (situat in partea de sud – est a judetului, in depresiunea Barsei), orasul Victoria (situat in extremitatea sud – vestica a judetului Brasov, in depresiunea de la poalele muntilor Fagaras), Zarnesti (situat in sud – vestul Tarii Barsei).

Sub aspect morfostructural relieful teritoriului Brasov se incadreaza in intregime in zona de orogen carpatic format prin cutarea stratelor sedimentare mezozoice si neozoice din geosinclinalul alpino-carpatic, impreuna cu fundamentul cristalin mai vechi. Acest ansamblu morfostructural este diferentiat in trei categorii de unitati: munti, depresiuni si dealuri. Acestea sunt deosebite intre ele atat prin caracteristicile geologice si geomorfologice si de ale celorlalte componente ale complexului fizico-geografic cat si prin caracteristicile social-geografice. În total relieful muntos ocupa circa 40% din suprafata judetului iar cel depresionar si deluros circa 60%.

Din punct de vedere al climei se poate afirma ca judetul Brasov se incadreaza in climatul temperat (din punct de vedere zonal) iar in climatul continental vest-european, de nuanta oceanica (din punct de vedere regional).

Trasaturile generale ale climei zonale si regionale sunt puternic modificate de conditiile fizico-geografice locale.

În alcatuirea resurselor de apa ale judetului intra apele subterane si apele de suprafata. Dispozitia retelei hidrografice este convergenta, toate raurile care izvorasc din munti curg spre depresiuni unde sunt colectate de raul Olt; de-a lungul acestui rau s-au conturat cateva arii de convergenta „piete de adunare a apelor” [1 Judetele Patriei “Brasov monografie”, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1981, pag. 9], cum sunt cele de la Lunca Calnicului, Feldioara, Homorod si Fagaras.

Din punct de vedere al florei se poate spune ca este caracteristica zonelor de deal si munte. Sub aspect floristic in aceasta zona se realizeaza o interferenta accentuata a elementelor eurasiatice. Pe culmile inalte ale Bucegilor si Pietrii Craiului se intalnesc numeroase specii de flori: garofita Pietrii Craiului (Dianthus callizonus), obsiga barsana (Bromus barcensis), macul de munte (Papaver pyrenaicum), crucea voinicului (Hepatica transsilvanica). Pe versantii Dealului Cetatii (Tampei) se intalnesc: zambila salbatica (Hyacinthella leucophaea), colilia (Stipa pulcherrima), migdalul pitic (Prunus tenella).

Vegetatia actuala reprezinta aspectele vegetatiei naturale, se poate aprecia ca aproape intreg teritoriul judetului a fost acoperit in trecut de paduri.

Fauna este foarte variata datorita biotipurilor intalnite din Valea Oltului pana pe crestele montane. Apele de munte si de ses sunt populate de diferite specii de pesti (pastrav, lipan, mreana). Cea mai reprezentativa este fauna mamiferelor, cunoscuta prin trofeele deosebit de valoroase; capra neagra (Rupicapra rupicapra), cerbul (Cervus elaphus), ursul (Ursus arctos), rasul (Linx linx) constituie o podoaba de pret a cadrului natural brasovean.

Datorita bogatiei florei si faunei judetul Brasov se bucura de multitudinea de rezervatii, care datorita valorii lor, au fost puse sub ocrotire. Printre rezervatiile cu valoare fundamentala se numara:

- rezervatia Poiana Narciselor, din Dumbrava Vadului situata la poalele Muntilor Fagaras in apropierea localitatii Sercaia; rezervatia se caracterizeaza prin abundenta narciselor (narcicus stellaris);

- Complexul de mlastini eutrofe din Tara Barsei (Prejmer – Harman – Stupini – Dumbravita) caracterizat prin pajisti de coada iepurelui de mlastina (sesleria uliginosa), fanete cu caracter mezohigrofil (junco molivietum);

- Rezervatiile cu ochiuri de vegetatie stepica situate pe versantii Tampei si ai Dealului Lempes; se caracterizeaza prin pajisti de rogoz pitic (carex humilis);

- Rezervatia de creasta a Pietrei Craiului care detine primul loc printre masivele carpatice; rezervatia face parte din Parcul national Tara Barsei;

- Rezervatia Padurea Bogatii caracterizata prin fagete, gorunete si carpinete.

Printre speciile de animale ocrotite se numara: acvila de munte (aquila crysaetos), sorecarul comun (buteo buteo), cocosul de munte (tetrao urogalus), capra neagra (rupicapra rupicapra).

Ocrotirea mediului inconjurator reprezinta un interes major in ceea ce priveste judetul Brasov – unul dintre cele mai frumoase orase peisagistice din tara.

*

Situat in inima tarii, a vetrei de geneza si continuitate a poporului roman, teritoriul judetului Brasov are o istorie multimilenara, inscriindu-se intr-un cadru geo-morfologic si climatic care a oferit dintotdeauna conditii din cele mai prielnice pentru locuire, hrana si aparare.

O serie de descoperiri din epoca veche a pietrei sunt deosebit de importante deoarece ilustreaza progresul fortelor de productie si transformarile bio-culturale. Sunt de relevat in acest sens bogatia uneltelor din piatra si os descoperite in asezarile de la Rupea s Crizbav sau in pesterile Gura Cheii (Rasnov).

Pana nu demult s-a considerat ca documentul din anul 1252 constituie prima mentiune a Brasovului medieval. Într-una din copiile notitei din Echternach (Luxemburg), vorbindu-se despre invazia tatarilor in Tara Barsei, este amintita devastarea unei „civitas”. În noua istoriografie romaneasca se precizeaza ca in anul 1241, pe langa alte cetati, a fost ocupat si Brasovul.

În Catalogus Ninivensis editat de cercetatorul Norbert Backmund intalnim cea mai veche referire cu privire la Brasov: „Claustra Sororum…in Hungaria assignata est paternitas. Diocesis Cumanie Corona”. De aici rezulta ca Brasovul este mentionat documentar prima data sub numele de Corona in 1234 iar a doua oara Barasu „cetate de piatra” in 1252. De-a lungul timpului orasul a primit si alte denumiri: Brasu (1271), Braso (1288), Brasov (1294), Corona (1341).

Brasovul ridicat la inceputul secolului al XIII-lea, are la baza trei nuclee: Schei (asezare semiagrara, cea mai veche atestare documentara in 1288), Brasovechi (asezarea saseasca), Cetatea (asezarea saseasca provenita din mutarea Brasovechiului intre munti, la adapost de invazii).

Secolul al XIII-lea este marcat si de venirea sasilor din Sibiu „ca Oaspeti ai regelui”. Sasii fusese adusi din zona Rinului de catre regele maghiar Geza al II-lea (1141-1162). În 1211sunt chemati cavalerii teutoni de catre regele maghiar Andrei al II-lea cu scopul de a apara granita impotriva cumanilor.

În urma acestor migratii sunt infiintate sapte orase fortificate „Siebenburgen” (denumirea celor sapte cetati): Brasov – Sibiu – Sighisoara – Medias – Sebes – Cluj – Bistrita. În anul 1224 Bula de Aur a Sasilor, in frunte cu regele Andrei al II-lea, confirma drepturile acestor cetati, iar Brasovul, Sibiul si Sighisoara devin orase importante.

În anul 1241, in urma invaziei mongole, Brasovul este distrus; atunci se executa mutarea orasului din Brasovechi – Bartolomeu in actuala cetate intre Tampa si Cetatuie (Dealul Strajii), iar in anul 1309 orasul primeste dreptul de carmuire autonoma (Kronstadt).

În anul 1377 Brasovul este confirmat oras de resedinta al Tarii Barsei formand cu cele patru targuri (Rasnov, Codlea, Feldioara, Prejmer) si cu cele noua sate sasesti (Cristian, Vulcan, Ghimbav, Halchiu, Rotbav, Maerus, Bod, Sanpetru, Harman) districtul Brasov.

Din punct de vedere demografic cea mai veche populatie a orasului o constituie romanii, insa cu timpul s-a asezat si o populatie maghiara care a convietuit in buna intelegere cu romanii. Brasovul, fiind un important centru economic, cultural si politic, a atras stabilirea multor locuitori.

Din punct de vedere social populatia avea statute juridice diferite: primii erau „cetatenii” (cives) – cu drepturi politice depline si cu situatie materiala foarte buna, la mijloc erau „locuitorii” (incolae) dupa care urmau „plebeii”.

În vremea lui Honterus la conducerea treburilor obstesti ale orasului se afla judele primar impreuna cu villicul (administrator) si magistratul (conducatorul sfatului orasenesc – alcatuit din 16 senatori).

Mijlocul secolului al XV-lea aduce schimbari in politica orasului; Brasovul era impartit in patru „cvartale”de impozite: Catharina, Corpus Christi, Petri si Portica, care luase locul vechii impartiri in „centuri” (grupuri de cate 100 de gospodarii) si „decurii”(grupuri de cate 10 gospodarii).

Începand cu a doua jumatate a secolului al XV-lea Brasovul devine stapan feudal si dobandeste mai multe domenii; unul dintre cele mai importante este domeniul Bran. În secolul al XVI-lea domeniul era alcatuit din cele sapte sate sacelene (Cernatu, Turches, Baciu, Satu Lung, Tarlungeni, Purcareni si Zizin) la cere se adauga Crizbavul si Apata. Scoase de sub jurisdictia nobiliara, in anul 1500 de catre regele Vladislav, satele sacelene vor deveni importante surse de venit pentru oras; insa domeniul Branului ramane subordonat Brasovului pana in secolul al XIX-lea.

Înca din cele mai vechi timpuri Brasovul s-a bucurat de domenii care au constituit o importanta baza economica pentru oras.