Pagina documente » Drept » Cercetarea criminalistica a furtului din locuinta

Despre lucrare

lucrare-licenta-cercetarea-criminalistica-a-furtului-din-locuinta
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-cercetarea-criminalistica-a-furtului-din-locuinta


Cuprins

CUPRINS
Capitolul 1 pagina
NOTIUNI INTRODUCTIVE. . . . . . . . 1
1.1 Obiectul criminalisticii . . . . . . . . 1
1.2 Metodele de cercetare criminalistica . . . . . . 2
1.3 Metodele de cercetare criminalistica . . . . . 3
Capitolul II. . . . . . . . . . 5
REGLEMENTAREA JURIDICA A FURTULUI DIN LOCUINTE.. . 5
2.1 Continutul legal. . . . . . . . . 5
2.2 Analiza circumstantelor. . . . . . . . 5
Capitolul III. . . . . . . . . . 7
METODICA CERCETARII FURTULUI DIN LOCUINTE. . . 7
3.1 Consideratii generale. . . . . . . . 7
3.2 Probleme pe care trebuie sa le lamureasca cercetarea . . . 9
3.2.1 Locul si timpul savirsirii furtului. . . . . 10
3.2.2 Modul de operare folosit pentru savirsirea infractiunilor. . 12
3.2.3 Bunurile, valorile si persoana prejudiciata precum si celelalte urmari ale savirsirii infractiunii. . . . . . . . . 15
3.2.4 Faptuitorii si contributia fiecaruia la savirsirea infractiunii . 16
3.2.5 Destinatia bunurilor si valorilor sustrase; posibilitatea recuperarii prejudiciului cauzat. . . . . . . . . 18
3.2.6 Existenta concursului de infractiuni. . . . . 20
3.2.7 Conditiile si imprejurarile care au determinat, favorizat sau inlesnit savirsirea furtului din locuinta. . . . . . . . 20
3.3 Primele activitati care se intreprind pentru administrarea probelor . 21
A. Cercetarea la fata locului in cazul infractiunii de furt din locuinte. 21
B. Realizarea portretului vorbit la fata locului. . . . . 31
C. Urmele aflate la fata locului in cazul infractiunilor de furt din locuinte 33
D. Procedee si tehnici criminalistice de fixare a urmelor si a altor mijloace materiale de proba. . . . . . . . 45
E. Procedee si tehnici de ridicare, ambalare si transportare a urmelor si a altor mijloace materiale de proba. . . . . . . 49
F. Interpretarea tehnicio-stiintifica a urmelor descoperite la fata locului. Erori de interpretare. . . . . . . . . 52
3.4 Identificarea si ascultarea martorilor. Ascultarea partii vatamate in cazul infractiunii de furt din locuinta. . . . . . . . 57
A. Ascultarea persoanelor. . . . . . . 57
B. Ascultarea martorilor in cazul furtului din locuinta. . . 57
C. Ascultarea partii vatamate. . . . . . . 58
D. Ascultarea invinuitului sau inculpatului in cazul furtului din locuinte 60
E. Ascultarea minorilor in cazul furtului din locuinte. . . 62
F. Ascultarea repetata. . . . . . . . 63
G. Confruntarea. . . . . . . . . 64
H. Mijloacele de fixare a declaratiilor. . . . . 64
3.5 Identificarea, urmarirea si prinderea faptuitorilor infractiunii de furt din locuinte. . . . . . . . . . . 65
A. Arestarea. . . . . . . . . 65
B. Urmarirea persoanelor si a bunurilor. . . . . 66
C. Luarea masurilor pentru recuperarea prejudiciului cauzat prin infractiune . . . . . . . . . . 67
3.6 Perchezitia si ridicarea de acte si obiecte. . . . . . 68
A. Efectuarea perchezitiei . . . . . . 68
B. Fixarea perchezitiei . . . . . . . 70
3.7 Reconstituirea in cazul infractiunii de furt din locuinte . . 71
3.8 Expertiza si constatarea tehnico- stiintifica . . . . .73
BIBLIOGRAFIE . . . . . . . . . .76
ANEXE . . . . . . . . . . .78

EXTRAS DIN DOCUMENT

?CAPITOLUL I

NOTIUNI INTRODUCTIVE

1.1 Obiectul criminalisticii

Termenul de criminalistica este intrebuintat, pentru prima data in literatura juridica, de catre Hans Gross, in anul 1893, in Manualul judecatorului de instructie. Sub aceasta denumire este cunoscuta si in dreptul nostru dar cu un obiect mult mai larg, indiferent daca unii autori o include in randul stiintelor juridice, iar altii o socotesc o stiinta auxiliara dreptului. Metodele si mijloacele tehnice elaborate ori adaptate de criminalistica isi gasesc aplicarea atat in munca de descoperire si cercetare, cat si de prevenire a infractiunilor.

Tinand seama de sarcinile generale si speciale pe care le are in lupta cu fenomenul infractional, criminalistica elaboreaza sau preia din alte stiinte cele mai diferite metode si mijloace tehnice de cercetare, pe care le adapteaza scopurilor sale. Prin contributia sa nemijlocita la indeplinirea acestor doua sarcini - combaterea si prevenirea faptelor ilicite - stiinta criminalisticii aduce un aport insemnat la reducerea treptata a faptelor antisociale prin care se incalca legile statului.

Deci, primul aspect al obiectului criminalisticii consta in elaborarea metodelor tactice si a mijloacelor tehnico-stiintifice adecvate pentru descoperirea si cercetarea faptelor ilicite, iar cel de al doilea sau aspect cuprinde elaborarea de metode si mijloace tehnico-stiintifice necesare prevenirii infractiunilor.

În consecinta, criminalistica poate fi definita ca o stiinta care elaboreaza metodele tactice si mijloacele tehnico-stiintifice de descoperire, cercetare si prevenire a infractiunilor.

1.2 Metodele de cercetare criminalistica

Criminalistica, tinand seama de specificul obiectului sau si de natura sarcinilor pe care le are, elaboreaza metode proprii de investigatie a lumii inconjuratoare.

Pentru elaborarea metodelor criminalistice pe baze stiintifice este necesar sa fie cunoscute cauzele si modurile comiterii infractiunilor, procesul crearii urmelor, etapele formarii declaratiilor in constiinta persoanelor, experienta practicii de urmarire, precum si metodele aplicate de alte stiinte in domenii de studiu similare sau apropiate.

Metodele, odata elaborate, sunt aplicabile in activitatea de descoperire, cercetare si prevenire a infractiunilor, fiind supuse totodata unui proces continuu de perfectionare. În functie de progresele stiintei si tehnicii, de metodele si mijloacele folosite de infractori, metodele criminalistice se modifica ori sunt inlocuite cu altele, mai eficace pentru noua etapa de lupta impotriva criminalitatii.

Plecand de la obiectul si sarcinile criminalisticii, metodele specifice de cercetare criminalistica, dupa unele criterii, ar putea fi grupate in:

- metodele de cercetare a urmelor in sensul larg al cuvantului, in cadrul carora un loc de seama ocupa procedeele specifice de cautare, fixare si studiere a urmelor create cu prilejul savarsirii infractiunii;

- metodele privitoare la examinarea probelor materiale in procesul de identificare criminalistica;

- metode de efectuare a experimentelor, a verificarilor sau a examenelor comparative pentru stabilirea imprejurarilor in care s-au comis infractiunile cercetate sau a altor date legate de savarsirea acestora;

- metode tactice pentru ascultarea de persoane, urmarirea si arestarea infractorilor care se sustrag urmaririi penale.

Acestora li se pot adauga unele metode de cercetare preluate din alte stiinte si adaptate la cerintele criminalistice. Afara de aceasta ordonare a metodelor criminalistice specifice, se mai cunoaste criteriul tripartit de clasificare, dupa care se disting metodele tehnico-stiintifice, metodele de tactica criminalistica si metodele de prevenire a infractiunilor.

1.3 Metodele de cercetare criminalistica

Criminalistica are legatura cu stiintele dreptului, precum si cu unele stiinte nejuridice.

1) Dintre stiintele dreptului, cea mai stransa legatura o are cu dreptul procesual penal, dreptul penal si cu criminologia.

a) Legatura criminalisticii cu dreptul procesual penal consta in aceea ca, pe de o parte, metodele si mijloacele de cercetare criminalistica se aplica in procesul penal si numai in limitele permise de normele dreptului procesual penal, cu respectarea acestor norme. Aprecierea cercetarilor criminalistice se face, de asemenea, pe baza normelor procesuale penale. Pe de alta parte, normele procesual-penale prevad anumite activitati de urmarire penala, iar criminalistica elaboreaza regulile dupa care asemenea activitati trebuie realizate pentru a se obtine maximum de eficienta.

b) Legatura dintre criminalistica si dreptul penal consta in aceea ca stiinta dreptului penal arata ce este infractiunea, care, anume fapte sunt infractiuni, delimiteaza dupa diferite criterii infractiunile intre ele, iar criminalistica ajuta prin mijloace proprii la demonstrarea elementelor constitutive ale acestora.

c) Criminalistica cu criminologia, in lupta contra fenomenului infractional, se completeaza reciproc. Criminologia studiaza starea si dinamica fenomenului infractional, cauzele care il genereaza, propunand masuri de prevenire corespunzatoare, in timp ce criminalistica se ocupa de infractiuni concrete, le cunoaste in complexitatea lor, elaborand totodata masuri specifice de prevenire.

2) Dintre stiintele nejuridice cu care criminalistica are legatura amintim: medicina legala, psihologia judiciara, psihiatria judiciara, chimia judiciara, fizica s.a.

a) Medicina legala se intalneste cu criminalistica pe mai multe planuri, ajutandu-se reciproc, in cazurile de omor, loviri, sinucideri, violuri, avorturi, atentate la pudoare, diferite accidente cu victime omenesti, in care criminalistica stabileste imprejurarile si modul de savarsire a faptelor respective, iar medicina legala determina natura leziunilor de pe corpul victimelor, vechimea lor, efectul pe care il au pentru intregul organism si viata omului. În asemenea cauze, datele stabilite de medicul legist sunt folositoare organului judiciar si expertului criminalist la formarea concluziilor sale, iar datele constatate de criminalist ii sunt utile medicului legist la stabilirea unor imprejurari privitoare la fapta.

b) Psihologia judiciara ofera organului judiciar date necesare cunoasterii infractorului sau a altor persoane cu care aceasta vine in contact, ajutand si stiinta criminalisticii la elaborarea metodelor de ascultare, in procesul efectuarii perchezitiei etc.

c) Psihiatria judiciara, pe langa ca studiaza bolile care vatama complet sau reduc omului capacitatea de ratiune si vointa, ofera criminalisticii date pe baza carora sunt elaborate metodele de ascultare a persoanelor bolnave psihic.

d) Chimia judiciara ajuta cercetarea criminalistica prin determinarea continutului si a provenientei celor mai felurite substante toxice gasite pe si in corpul victimelor, prin descoperirea pe cale chimica a falsurilor de orice natura etc.

e) Fizica reprezinta un domeniu al stiintei din care criminalistica a preluat foarte multe metode si tehnici de lucru, numeroase aparate si instrumente, pe care le-a adaptat scopurilor sale specifice.