Pagina documente » Chimie, Biologie, Agronomie » Combinatii complexe cu aplicatii in biologie si medicina

Despre lucrare

lucrare-licenta-combinatii-complexe-cu-aplicatii-in-biologie-si-medicina
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-combinatii-complexe-cu-aplicatii-in-biologie-si-medicina


Cuprins

CUPRINS
INTRODUCERE ... 07
CAPITOLUL I - Generalitati .... 10
CAPITOLUL II - II.1 Arsen ....... 14
II.2 Aur ....... 15
II.3 Bismut ......... 23
II.4 Cobalt .......... 25
II.5 Cupru ........... 27
II.6 Fier .............. 33
II.7 Lantan .......... 35
II.8 Mangan ........ 37
II.9 Mercur ... 39
II.10 Platina ... 41
II.11 Rodiu ......... 67
II.12 Ruteniu ...... 68
II.13 Siliciu ........ 72
II.14 Staniu ........ 73
II.15 Stibiu ......... 75
II.16 Titan .......... 77
II.17 Vanadiu ..... 80
CAPITOLUL III - III.1 Altromicina B .......... 82
III.2 Acidul maleic si baze heterociclice ....... 83
III.3 Acidul piridin-2,6-ditiocarboxilic .......... 83
III.4 p-clor-salicil anilina . 84
CAPITOLUL IV - IV.1 Introducere .............. 86
IV.2 Metode folosite ........ 89
IV.3 Date experimentale si discutii . 90
IV.4 Analiza microbiologica ......... 101
IV.5 Metode de analiza si tehnici de lucru ....102
CONCLUZII ..... 103
BIBLIOGRAFIE .............. 104

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

REZUMAT

Lucrarea „Combinatii complexe cu aplicatii in biologie si medicina” prezinta combinatii complexe cu implicatii in sistemele biologice. Lucrarea este impartita in patru capitole.

În partea teoretica (primele trei capitole) sunt discutate combinatii complexe implicate in sistemele biologice, in special cele utilizate in medicina. Discutia se face in functie de ionul metalic care intra in compozitia compusului.

În partea experimentala (capitolul patru) se prezinta obtinerea unor noi compusi ai zincului si cuprului cu rodanina si trei rodanine sustituite (o-HO-benziliden rodanina, o-metoxi-benziliden rodanina si furfural rodanina), analiza acestora (analiza chimica si spectrometria IR) cat si rezultatele obtinute in urma testelor biologice (doua antibiograme so o antifungigrama) efectuate pe complecsii sintetizati.

Datele experimentale sunt discutate si interpretate propunand-se formule moleculare pentru combinatiile complexe sintetizate.

INTRODUCERE

1.1 Chimia organica si anorganica

In mod trditional specialistii considerau ca chimia organica este chimia vietii, iar chimia anorganica este chimia lumii neinsufletite. In consecinta, elementele chimice au fost repartizate in mod inegal intre universul lumii vii si universul lumii neinsufletite, cele doua ramuri ale chimiei fiind definite de specialistii din domeniu care lucreaza la sinteza sau analiza combinatiilor chimice, dupa elementele chimice care intra in componenta moleculelor.

Numai patru elemente chimice formeaza 99% din atomii care intra in componenta corpului omenesc. Acestea sunt: hidrogenul (62.8%), oxigenul (25.4%), carbonul (9.4%) si azotul (1.4%). Restul de 1% il reprezinta alte elemente chimice. Procentul important de hidrogen si oxigen este datorat abundentei apei in tesuturile vii.

Moleculele care contin unele din aceste patru elemente, sau pe toate patru, sunt zaharidele si aminoacizii, care contribuie si ele in mod substantial la realizarea acestui procent. Deci, se intelege ca initial chimia organica a fost confundata cu studiul moleculelor formate prin combinarea elementelor C, H, N si O.

Majoritatea celorlalte elemente din sistemul periodic nu sunt intalnite decat in lumea minerala. Chimia anorganica a putut fi definita ca studiul compusilor care contin eventual elementele precedente (C, H, N, O) si de asemenea alte elemente.

Astazi, din cele doua definitii, prima cu siguranta nu mai este valabila, iar a doua in cel mai bun caz poate fi luata in consideratie cu aproximatie.

Daca chimia organica se ocupa in principal de studiul moleculelor formate de carbon, hidrogen, azot si oxigen, ea nu se mai confunda cu studiul proceselor chimice implicate in procesele vietii si are ca obiect de studiu multe alte molecule, cum ar fi moleculele active in optica neliniara, cristale lichide, molecule conductoare si supraconductoare si in ultimul timp fantstica arhitectura a C60 si a derivatilor lor.

Chimia anorganica studiaza cu certitudine o mare varietate de elemente intalnite in lumea minerala, dar ea a evoluat de asemenea incluzand in spectrul sau de preocupari si lumea vie.

1.2 Chimia bioanorganica

Chimia bioanorganica a aparut tocmai din constientizarea faptului ca organismul viu are nevoie si de alte elemente decat carbonul, hidrogenul, azotul si oxigenul. Aici se pot distinge doua categorii. Mai intai aceste elemente prezente in cantitati mult mai mici decat cele patru elemente majoritare, totalul lor atingand la om totusi 1% din atomi. Aceste elemente sunt necesare tuturor formelor cunoscute de viata.

A doua categorie este formata din elemente prezente in cantitati inca si mai mici (de unde si numele lor de oligoelemente) dar absolut indispensabile. Este cazul vanadiului, cromului, manganului, ferului, cobaltului, nichelului, cuprului, zincului, molibdenului, borului, siliciului, seleniului, fluorului, iodului si poate a arsenului, bromului si staniului. Interventia ultimelor trei elemente in procesele vietii nu a fost inca definitiv probata. Nu orice forma de viata are nevoie de toate aceste elemente ci numai de cate o parte din ele.

Ferul este fara indoiala unul din oligoelementele cu rolul cel mai cunoscut in fenomenele vietii, 65% din acest element gasindu-se in hemoglobina si 6% in a doua proteina care serveste la fixarea oxigenului, mioglobina. 13% si 12% din fer este stocat in feritina si respectiv hemosiderina.

În alte enzime, absolut vitale cum ar fi citocromii, cantitatile de fer sunt mult mai reduse. În hemoglobina, mioglobina si citocromi, un atom de fer este legat de o grupare de natura organica particulara, porfirina. Complexul format de fer cu porfirina se numeste hem. Chimia complecsilor porfirinelor cu fer este foarte vasta. /1/