Pagina documente » Recente » Concurenta si formele ei. Abordare comparativa

Despre lucrare

acces premium
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.


Cuprins

?CUPRINS
INTRODUCERE 1
CAPITOLUL 1: ASPECTE GENERALE REFERITOARE LA CONCUREN?A 2
1.1. Definire. Sediul materiei in dreptul intern si european 2
1.2. Rolul concurentei economice in economia europeana si mondiala 3
1.3. Tipuri de concurenta comerciala 4
1.3.1. Concurenta perfecta si concurenta imperfecta. 4
1.3.2. Concurenta pura si perfecta 5
1.4. Obiectivele concurentei 8
1.5. Mecanismele concurentei 9
1.6. Protectia concurentei comerciale 10
1.7. Reglementari privind concurenta in România 12
CAPITOLUL 2: CADRUL LEGISLATIV ?I INSTITU?IONAL DIN DOMENIUL CONCUREN?EI ÎN UE 19
2.1. Primele reglementari din domeniul concuren?ei 19
2.2. Abordarea concurentei in Comunitatea Europeana 19
2.2.1. Principalele abordari conceptuale asupra politicii concurentei 20
2.2.2. Politica in domeniul concurentei 20
2.3. Instrumentele si cadrul legislativ in domeniul concurentei din cadrul Uniunii Europene 21
2.3.1. Autoritatile comunitare in domeniul concurentei 21
2.3.2. Structura Directoratului General pentru Concurenta 24
2.4. Cadrul legislativ european in domeniul concurentei 25
CAPITOLUL 3: CONCUREN?A SI FORMELE SALE. COMPARA?IE 27
3.1. Concurenta loiala 27
3.2. Concurenata neloiala 28
3.2.1. Evolutia reglementarilor privind concurenta neloiala in dreptul intern 28
3.2.2. Situatia reglementarilor privind concurenta neloiala in dreptul comunitar 29
3.2.3. Trasaturi generale ale actelor de concurenta neloiala; tipuri de acte de concurenta neloiala 31
3.2.4. Raspunderea juridica pentru faptele de concurenta neloiala 47
3.3. Comparatie 54
3.3. Practici anticoncurentiale 55
3.3.1. Definirea practicilor anticoncurentiale 55
3.3.2. Concurenta loiala si practicile anticoncurentiale interzise 56
3.3.3. Practici anticoncurentiale interzise prin lege 57
3.3.4. Strategii anticoncurentiale 57
3.3.5. Practici anticoncurentiale 58
CONCLUZII 60
BIBLIOGRAFIE 63

EXTRAS DIN DOCUMENT

3.3. Comparatie {p}

3.3. Practici anticoncurentiale {p}

3.3.1. Definirea practicilor anticoncurentiale {p}

3.3.2. Concurenta loiala si practicile anticoncurentiale interzise {p}

3.3.3. Practici anticoncurentiale interzise prin lege {p}

3.3.4. Strategii anticoncurentiale {p}

3.3.5. Practici anticoncurentiale {p}

CONCLUZII {p}

BIBLIOGRAFIE {p}

INTRODUCERE

Pe masura dezvoltarii economice, rationamentul bazat pe cerinta de „a se consuma ceea ce se produce” este inlocuit cu altul, diametral opus, care porneste de la necesitatea de „a se produce ceea ce se consuma”.

Aceasta schimbare determina intreprinzatorii ca in optiunile privind domeniul de plasare a capitalului si in deciziile privind cresterea si diversificarea productiei sa se porneasca de la analiza situatiei concurentiale pe piata corelata cu dinamica previzibila a marimii si structurii cererii de consum. Prin urmare, fiecare agent economic se afla intr-o competitie permanenta pentru acapararea clientelei, competitie care, prin formele si domeniile in care se desfasoara, reprezinta tocmai esenta si formele de concretizare a concurentei economice.

Concurenta dintre agentii economici reflecta forme diferite de manifestare pe piata si grade diferite de rivalitate, in raport de care se disting doua conceptii carora le corespund doua tipuri sau modele economice concurentiale: concurenta perfecta si concurenta imperfecta.

În prima conceptie, concurenta este considerata ca un scop in sine de care depinde insasi existenta libertatii comerciale pe piata. Este un model teoretic care situeaza concurenta la antipod de monopol si de monopsom.

Într-o a doua conceptie, mai realista, concurenta constituie un mijloc necesar pentru a atinge obiective importante cum sunt: repartitia judicioasa a resurselor, progresul tehnic, stabilitatea fortei de munca, in aceasta din urma acceptiune, libertatea pietei poate suferi restrangeri daca deziderate superioare de ordin eco-nomic-social o impun.

Concurenta, forma activa a liberei initiative reprezinta confruntarea deschisa, rivalitatea dintre agentii economici (vanzatori – ofertanti) pentru a atrage de partea lor clientela (cumparatori – solicitanti), in scopul obtinerii de profituri maxime pentru primii si satisfacerea nevoilor in cazul consumatorilor. Ea se desfasoara prin intermediul unor instrumente ale luptei de concurenta specifice, de natura economica si extraeconomica.

Concurenta are loc atunci cand exista libertatea de a patrunde pe o piata si cand, in acelasi timp, pe acea piata exista mai multi vanzatori alternativi. Concurenta poate avea loc intre firme mari sau firme mici, firme rivale putand intra in competitie pe piete locale, regionale, nationale sau chiar pe piete mondiale.

CAPITOLUL 1: ASPECTE GENERALE REFERITOARE LA CONCURENTA

1.1. Definire. Sediul materiei in dreptul intern si european

Concurenta reprezinta un fenomen deosebit de important pentru viata economica, dar si pentru viata sociala, deoarece ea reprezinta factorul motor care motiveaza, atat afacerile, cat si existenta oamenilor. Este cert ca omul, de cand se naste si pana moare, va incerca sa se adapteze mediului natural, social si economic in care traieste, ceea ce presupune ca va trebui sa cunoasca ce inseamna competitia. În primul rand, va concura cu sine insusi, pentru a-si depasi limitele si pentru a se situa intr-o pozitie favorabila in societate. Apoi, va trebui sa concureze cu alti competitori, evidentiindu-si anumite abilitati, care ii vor permite situarea pe o pozitie avantajoasa. [1 Carp?n?ru, St., Tr?t?t d? dr?pt com?rci?l roman, ?d. C.H. B?ck, Bucur?sti, 2009]

Daca ne referim la sfera economica, un agent economic va trebui sa se raporteze permanent la ceilalti competitori de pe piata, jocul competitiei fiind cel care va determina locul competitorilor in cadrul pietei. Este cert faptul ca nu hazardul va fi cel care va determina aceasta pozitie ocupata in cadrul unei piete, ci toate resursele si competentele de care dispune un agent economic si pe care le utilizeaza in lupta pentru castigarea unei pozitii dominante pe piata.

Legislatie nationala si europeana privind concurenta:

1. Legea nr 287/2009 privind Codul Civil

2. Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil

3. OUG 79 2011 pentru reglementarea unor masuri necesare intrarii in vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil

4. Legea 60 2012 privind aprobarea OUG 79 2011 pentru reglementarea unor masuri necesare intrarii in vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil

5. Legea Concurentei nr. 21 din 10 aprilie 1996 – Republicata in temeiul art. III din

Legea nr. 538/2004 privind modificarea si completarea Legii concurentei nr. 21/1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.130 din 30 noiembrie 2004, dandu-se textelor o noua numerotare. Legea nr. 21/1996 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 88 din 30 aprilie 1996 si a mai fost modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 121/2003 pentru modificarea si completarea Legii concurentei nr. 21/1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 875 din 10 decembrie 2003, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 184/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 461 din 24 mai 2004.*) Conform art. 1 din Ordinul presedintelui Consiliului Concurentei nr. 519/2004, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.271 din 29 decembrie 2004, "Plafonul valoric raportat la cifra de afaceri, prevazut de art. 8 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, se majoreaza de la 20 miliarde lei la 30 miliarde lei."

6. LEGEA nr. 149 din 5 iulie 2011 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 75/2010 privind modificarea si completarea Legii concurentei nr. 21/1996

7. OUG nr. 75 din 30 iunie 2010 privind modificarea si completarea Legii concurentei nr. 21/1996

8. HG nr.767/2003 privind organizarea si functionarea Oficiului Concurentei in subordinea Ministerului Finantelor Publice,

9. OUG nr.36/2001 privind regimul preturilor si tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurentei, aprobata prin Legea nr. 205/2002, M. Of. nr. 275 din 24 aprilie 2002.

1.2. Rolul concurentei economice in economia europeana si mondiala

Functionalitatea si functionarea economiei de piata, bazate pe libera initiativa si concurenta exclud posibilitatea planificarii centralizate, de catre o instanta „superioara” a activitatii operatorilor economici. Întreprinzatorii isi stabilesc individual, sub imperiul propriilor interese si al restrictiilor impuse de piata, atat obiectivele cat si modalitatile de actiune pentru indeplinirea lor. Pe masura dezvoltarii economice, rationamentul bazat pe cerinta de „a se consuma ceea ce se produce” este inlocuit cu altul, diametral opus, care porneste de la necesitatea de „a se produce ceea ce se consuma”. [2 I?ncu, V., I?ncu, C.S., Dr?ptul concur?nt?i com?rci?l?, ?d. Sit?ch, Cr?iov?, 2009] Aceasta schimbare determina intreprinzatorii ca in optiunile privind domeniul de plasare a capitalului si in deciziile privind cresterea si diversificarea productiei sa se porneasca de la analiza situatiei concurentiale pe piata corelata cu dinamica previzibila a marimii si structurii cererii de consum. Prin urmare, fiecare agent economic se afla intr-o competitie permanenta pentru acapararea clientelei, competitie care, prin formele si domeniile in care se desfasoara, reprezinta tocmai esenta si formele de concretizare a concurentei economice.

Asemenea competitiei din alte sectoare de activitate (sport, invatamant, cercetare etc.) si concurenta economica reprezinta factorul suprem de stimulare a performantei. În acest caz insa, performanta se concretizeaza in a asigura cel mai bun mod de alocare a resurselor, optimizarea gradului de valorificare a acestora, sporirea profitabilitatii capitalului investit, imbunatatirea calitatii si diversificarea produselor si serviciilor, evolutia pozitiva a preturilor, satisfacerea mai buna a cerintelor de consum.

În economia de piata, concurenta reprezinta motorul dezvoltarii economice.

De intensitatea si acuratetea acesteia depind dinamismul, gradul de viabilitate si de sanatate ale economiei.

Afectarea negativa a concurentei are consecinte nefaste atat asupra modului de alocare si utilizare a resurselor economice cat si asupra calitatii vietii, consumatorii avand la dispozitie mai putine posibilitati de optiune privind diversitatea, calitatea si preturile bunurilor si serviciilor.

Punerea in valoare a virtutilor concurentei, precum si prevenirea sau atenuarea unor posibile efecte nedorite ale acesteia impun promovarea unor politici si legislatii specifice, cuprinzand un ansamblu unitar de principii, norme si instrumente de actiune pentru a asigura buna functionare a pietei, asezarea acesteia pe criterii competitive si manifestarea sa ca parghie esentiala de reglare a productiei sociale. În esenta, politica de concurenta si legislatia care o concretizeaza au scopul: [3 Mr?j?ru, Th., Flor?scu, ?., R?gimul juridic ?l concur?nt?i. T?ori? si jurisprud?nta., ?d. ?ll B?ck, Bucur?sti, 2003]

- de a crea, dezvolta si consolida un mediu concurential normal;

- de a preveni manifestarea pe piata a unor practici anticoncurentiale, precum si sesizarea si inlaturarea celor care nu au putut fi prevenite;