Pagina documente » Drept » Conditiile de fond si de forma ale casatoriei

Cuprins

lucrare-licenta-conditiile-de-fond-si-de-forma-ale-casatoriei
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-conditiile-de-fond-si-de-forma-ale-casatoriei


Extras din document

Cuprins
I. CASATORIA SL FAMILIA
I.1 NOTIUNEA DE FAMILIE
I.2 FUNCTIILE FAMILIEI
I.2.1 FUNCTIA DEMOGRAFICA
I.2.2 FUNCTIA ECONOMICA
I.2.3 FUNCTIA EDUCATIVA
II. EVOLUTIA FORMELOR DE CASATORIE
II.1 PRIMELE INCEPUTURI
II.2 FAMILIA PATRIARHALA
II.2.1 CONSIDERATII GENERALE
II.2.2 DREPTUL EGIPTEAN
II.2.3 DREPTUL ASIRO-BABILONIAN
II.2.4 DREPTUL INDIAN
II.2.5 DREPTUL CHINEZ
II.2.6 DREPTUL EBRAIC
II.2.7 DREPTUL GRECESC
II.2.8 DREPTUL ROMAN
II.3 FAMILIA MEDIEVALA SL MODERNA
II.3.1 CONSIDERATII GENERALE
II.3.2 DREPTUL BIZANTIN
II.3.3 DREPTUL MEDIEVAL OCCIDENTAL
II.3.4 DREPTUL POPOARELOR MIGRATOARE
II.3.5 DREPTUL ARAB
II.3.6 DREPTUL MEDIEVAL ROMANESC
II.3.7 DREPTUL MODERN
II.4 GRADUL DE IMPLICARE AL AUTORITATILOR ADMINISTRATIVE IN INCHEIEREA CASATORIEI DE-A LUNGUL TIMPULUI
III. INCHEIEREA CASATORIEI - CONDITII DE FOND SL DE FORMA
III.1 ROLUL FUNCTIONARULUI PUBLIC IN MATERIE DE INCHEIEREA CASATORIEI
III.2 CONDITIILE INCHEIERII CASATORIEI
IV. CONDITIILE DE FOND SL LIPSA IMPEDIMENTELOR LA CASATORIE
IV.1 CONDITIILE DE FOND ALE CASATORIEI
IV.2 IMPEDIMENTELE LA CASATORIE
V. CONDITIILE DE FORMA ALE CASATORIEI
V.1 FORMALITATILE PREMERGATOARE CASATORIEI
V.2 PROCEDURA INCHEIERII CASATORIEI
VI. SANCTIUNILE NERESPECTARII CONDITIILOR CERUTE PENTRU INCHEIEREA CASATORIEI
VII. CONCLUZII

Alte date

? ARGUMENT

Într-o societate aflata in permanenta transformare, institutia casatoriei a dainuit de-a lungul timpului pastrandu-si menirea de a fi piatra de temelie a societatii civile.

Casatoria si familia pot fi privite ori cercetate de diferite discipline, cum ar fi Dreptul sau Sociologia. Lucrarea de fata, desi are caracter juridic si deci prezinta aspectele privind casatoria din acest punct de vedere, ignora, insa, si aspectele nejuridice referitoare la casatorie si familie, incercand sa prezinte o viziune cat mai complexa asupra acestui fenomen.

În cadrul acestei lucrari am analizat institutia casatoriei, doar din perspectiva conditiilor de fond si de forma impuse de lege pentru incheierea acesteia incercand totodata sa evidentiem, printr-un studiu al practicii judiciare, care sunt sanctiunile aplicate pentru nerespectarea acestor conditii. Am considerat acest subiect foarte important si demn de interes deoarece de el depinde intemeierea unor familii trainice, sanatoase, atat din punct de vedere fizic cat si moral, care sa-si poata indeplini functiile ce-i revin in cadrul societatii noastre. in acest sens suntem de parere ca autoritatile administrative sunt cele care trebuie sa asigure integritatea acestei institutii, deoarece serviciile de stare civila din fiecare localitate sunt primele care verifica indeplinirea tuturor conditiilor legale de casatorie.

Materia lucrarii este structurata pe sase capitole si debuteaza cu prezentarea notiunilor de familie si casatorie, urmand apoi o succinta trecere in revista a evolutiei institutiei casatoriei de-a lungul timpului propunand un studiu comparativ intre diferite sisteme de drept ca in continuare urmand sa facem o analiza detaliata a conditiilor de fond si de forma impuse la casatorie si incheind cu o prezentare a solutiilor practicii judiciare in domeniu. Lucrarea se completeaza cu unele anexe referitoare la acte normative, jurisprudenta si formulare privind casatoria.

Pentru elaborarea lucrarii s-a avut in vedere legislatia existenta, care se modifica ori se adapteaza transformarilor sociale din tara noastra.

Aspectele teoretice prezentate in lucrare se concretizeaza ori se clarifica prin studiul efectuat la sfarsitul lucrarii si prin anexele pe care le cuprinde, ceea ce ii confera un caracter ori continut teoretic si practic.

Casatoria si familia 1

Capitolul I

C?S?TORIA Sl FAMILIA

NOTIUNEA DE FAMILIE

Constituind unitatea grupala fundamentala a societatii, familia a reprezentat si reprezinta o tema predilecta de reflectie si anafiza a spiritualitatii umane, a politicii sociale, dar si a mai multor discipline stiintifice: sociologia, medicina, psihologia, stiintele juridice etc, fiecare propunandu-si sa surprinda, dintr-o perspectiva specifica si specializata dimensiunile, dinamica si functiile grupului familial.

Complexitatea acestei forme de comunitate umana, determinata de multitudinea si varietatea de relatii care se stabilesc intre cei care o compun, precum si intre familie, ca entitate distincta si societate, la care se adauga evolutia in timp a trasaturilor sale caracteristice, face dificila incercarea de a defini familia intr-o formula cuprinzatoare. Familia - s-a spus - este o realitate biologica, prin uniunea ce se realizeaza intre barbat si femeie si prin procreare; este o realitate sociala, fiindca prin ea se realizeaza o comunitate de viata intre cei care o compun; este o realitate juridica, fiindca societatea reglementeaza prin norme juridice cele mai importante relatii din cadrul ei [1 loan Albu -„ Dreptul familiei”, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1975, pag. 5].

În sens sociologic, familia ca forma specifica de comunitate umana - desemneaza grupul de persoane unite prin casatorie, filiatie sau rudenie, care se caracterizeaza prin comunitate de viata, interese si intrajutorare. in acest inteles se poate spune ca familia este o realitate sociala prin comunitatea de viata dintre soti, dintre parinti si copii, precum si dintre alte rude. in cadrul relatiilor de familie apar aspecte morale, psihologice, fiziologice si economice intre cei care formeaza comunitatea de viata si interese. Relatiile de familie au un caracter de comlexitate pe care nu-l gasim la alte categorii sociale. Avandu-se in vedere un anumit aspect al relatiilor de familie, am mai spus ca familia este o realitate biologica prin uniunea dintre barbat si femeie si prin procreatie. Luand nastere prin casatorie, familia incepe prin a fi formata din soti [2 G.Boroi -“Drept Civil, Persoanele”, Ed.All, Bucuresti 2001, pag. 184]. Familia

Casatoria si familia 2

tipica este aceea careeste formata din parinti si copii. in mod obisnuit familia da nastere urmatoarelor raporturi:

a) de casatorie, care constituie baza familiei

b) cele dintre soti, care costituie efectele casatoriei

c) cele dintre parinti si copii, care sunt rezultatul raporturilor dintre soti

d) dintre alte persoane care mai fac parte din familie [3 Emese Florian –“Dreptul familiei “, Ed. Lumina Lex, Bucuresti 1997, pag.10]

Sociologii disting familia simpla sau nucleara, formata din parinti si copiii lor necasatoriti, si familia extinsa sau larga, formata si din alte persoane decat in primul caz. in sens restrans, familia, ca nucleu social elementar, cuprinde pe soti si pe descendentii necasatoriti ai acestora. Aceasta familie structurata pe doua generatii a luat locul familiei traditionale, structurata pe mai multe generatii, extinsa in societatile cu o economie nedezvoltata, rurala. [4 O.Calmuschi – “Tratat de drept civil”, vol.I, partea generala, Bucuresti 1989, pag.22]

Din perspectiva juridica, familia a fost definita ca forma de organizare a vietii in comun a grupului de persoane intre care exista drepturi si obligatii izvorate din casatorie, rudenie (inclusiv adoptie) precum si alte raporturi asimilate sub unele aspecte relatiilor de familie. Familia ne apare astfel, ca forma jurdiceste recunoscuta de convietuire a unor persoane intre care s-au stabilit relatii de ordin personal, nepatrimonial, cat si relatii de ordin patrimonial.

In lipsa unei definitii, in cuprinsul diferitelor reglementari notiunea de familie apare in acceptiuni diferite. Dupa cum am mai precizat familia tipica este compusa din parinti si copii. Codul Familiei vizeaza cel mai adesea acest sens, restrans, al notiunii (art. 1 - 44, 45,46 / Codul Familiei), adoptie (art. 75,76 / Codul Familiei), obligatia de intretinere (art. 86 / Codul Familiei) etc, aceleiasi notiuni I se atribuie un inteles mai larg, familia reunind sotii, precum si persoanele care descind unele din altele sau dintr-un autor comun intre care exista deci, o comunitate dfe sange. Alaturi de familia de drept comun, in sensul Codului Familiei, in legislatia extrinseca, acelasi concept dobandeste sensuri speciale; astfel, potrivit Legii fondului funciar nr. 18 / 1991, prin familie se inteleg sotii si copiii necasatoriti, daca gospodaresc impreuna cu parintii lor (art. 8, al. 2); [5 O.C apatana – “Tratat de dreptul familiei”, Ed. Lumina Lex, Bucuresti 1998, pag.20] din punct de vedere al legislatiei locative, din familie fac parte sotii, copiii, precum si parintii sotilor intretinuti de acestia (art. 15 din H.G. nr. 5 / 1973); in sensul legislatiei civile sunt chemati la mostenire ca facand parte din familie descendentii, ascendentii, rudele colaterale

Casatoria si familia 3

pana la gradul al iv-lea inclusiv si sotul supravietuitor (art. 659, 669-676 / Codul de procedura civila).

Aflata la temelia familiei, casatoria genereaza raporturi multiple si complexe intre membrii ei: intre soti iau nastere relatii personale si patrimoniale, de asemenea intre soti si copiii rezultati din casatorie, parintii fiind datori sa creasca copiii, ingrijind de sanatatea, dezvoltarea lor fizica si intelectuala, de educatia, invatatura si pregatirea profesionala a acestora (art. 101 / Codul Familiei), dintre aceste raporturi, numai unele fac obiectul reglementarii juridice, raporturile de natura morala, etic»-s pi rituala sunt lasate la aprecierea sotilor, care-si vor pune asupra lor amprenta propriei personalitati. Art. 2 / Codul Familiei, sintetizand principiile care stau la baza familiei, prevede ca, relatiile de familie se bazeaza pe prietenie si afectiune reciproca "intre membrii ei, care sunt datori sa-si acorde unul altuia sprijin moral si material", creand astfel cadrul pentru o minima organizare juridica a raporturilor personale dintre membrii familiei. Majoritatea reglementarilor cuprinse in Codul Familiei sunt dedicate raporturilor patrimoniale, in special celor dintre soti, acestea prin natura lor fiind mai susceptibile de a fi cuprinse in norme juridice. [6 V. Hanga - "Drept privat roman", Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1978, pag. 182-186]

Fiind un fenomen social, familia s-a dezvoltat odata cu dezvoltarea societatii, avand astfel un caracter istoric.

Familia romana* era organizata pe baze patriarhale, axandu-se in jurul sefului de familie (pater familias), a carui autoritate unica si nelimitata se extindea asupra tuturor membrilor familiei. Faceau parte din aceasta familie sotia, copiii, nepotii, dar si sclavii si toate persoanele a caror existenta era asigurata in cadrul familiei, precum si bunurile familiale. Aceasta familie era monogama.

Familia feudala grupa toate fortele de munca aflate sub aceiasi acoperis. Casatoria incepe sa devina un mijloc de sporire a averii constituind principalul mobil al intemeierii familiei [7 B.B.Berceanu, M.Dvoracek, D.Fironi, I.Vantu.R.Vulcanescu - "Istoria dreptului romanesc', vol.H,

partea I, Ed. Academiei, Bucuresti 1984, pg. 251 si urmat.]. Familia avea functie religioasa, iar orice casatorie care nu fusese oficiata religios era considerata concubinaj. in ceea ce priveste functia pedagogica, in familiile instarite educatia copiilor era incredintata persoanlului casnic. Data fiind stratificarea sociala, familia feudaluluiera diferita de cea a taranului iobag. Tot astfel, familia burgheza era diferita de cea proletara. Barbatul avea puterea maritala si puterea parinteasca.

Casatoria si familia 4

Familia feudala era adaptata acestei perioade, astfel incat abia in secolul al XX -lea familia a devenit egala barbatului in casatorie.

Modelele de familie s-au diversificat treptat, pe langa familia clasica fiind cunoscuta monoparentala, formata din mama necasatorita si copiii ei. De asemenea, este intalnita familia sociologica, alcatuita din tata, mama si copiii lor, care nu are la baza casatoria. Unele legislatii au recunoscut si casatoria intre persoane de acelasi sex.

Familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre soti, pe egalitatea, dreptul ti indatorirea parintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor (art. 44, punctul 1 din Constitutia Romaniei). Copiii din afara casatoriei sunt egali in fata legii cu cei din casatorie (art.44,punctul 3 din Constitutia Romaniei). Persoanele handicapate se bucura de protectie speciala (art. 46, punctul 1 din Constitutia Romaniei). Parintii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educatia copiilor minori a caror raspundere le revine (art.29, punctul 6 din Constitutia Romaniei). Rezulta ca familia, ca celula de baza a societatii, este o institutie care se bucura de protectia constitutionala. Mai multe constitutii ale statelor europene au prevazut protectia familiei ca un obiectiv important al ordinii constitutionale. De asemenea, diferite acte internationale se refera la ocrotirea familiei [8.Ion Filipescu - "Tratat de dreptul familiei", Bucuresti, Ed. AII Educational SA, 1998 pag. 68].

Notiunea sociologica si cea juridica de familie, in mod obisnuit, coincid, se suprapun. Sunt insa situatii in care aceasta corespondenta nu exista. Astfel, de exemplu, in cazul desfacerii casatoriei prin divort, relatiile de fapt, in sens sociologic, inceteaza intre soti, deoarece nu exista intre ei o comunitate de viata si de interese. Dar unele drepturi si obligatii, deci relatii de familie in sens juridic continua sa existe (cele privitoare la intretinere, dreptul la nume, la bunurile comune daca acestea nu au fost impartite la desfacerea casatoriei).

Dupa cum am aratat mai sus, modelelel familiale s-au diversificat. Rezulta ca trebuie distinse raporturile faptice, sociologice de familie si raporturile de familie juridice. Existenta acestora din urma nu inseamna dovada, intotdeauna a primilor. Codul Familiei se refera si la familia restransa, formata numai din soti sau din acestia si copii. Se poate spune ca exista o notiune juridica a familiei de drept comun, in sensul "Codului Familiei" si notiuni speciale, in diferite domenii, la care se refera legile speciale [9 C. Hamangiu,C. Rosseti-Balanescu-“Drept civil”, Ed. Socec, Vol. 4, pag.393-394].

Casatoria si familia 5

FUNCTIILE FAMILIEI

1.FUNCTIA DEMOGRAFIC?