Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

?Cuprins
INTRODUCERE 1
Capitolul I: Perspective asupra conflictelor si managementul acestora 3
1.1. Definitii ale conflictelor 3
1.2. Perspective asupra a conflictelor 4
1.2.1. Stagii ale procesului conflictual 5
1.2.2. Tipologia conflictelor organiza?ionale 6
1.2.3. Solutionarea conflictelor 12
1.3. Managementul conflictelor 19
1.3.1. Interventia tertilor in solutionarea conflictelor 20
1.3.2. Confruntarea constructiva 22
1.3.3. Conflictul autolimitativ: stilul ghandian 23
1.3.4. Sisteme alternative de solutionare a disputelor 23
1.3.5. Negocierea 24
Capitolul II: Prezentarea S.C. SPERAN?A CLUB IMPEX S.A. 26
2.1. Prezentarea generala a societa?ii 26
2.2. Domeniu de activitate, servicii oferite, training 27
Capitolul III: Consultanta manageriala in managementul conflictului pentru S.C. SPERAN?A CLUB IMPEX S.A. 30
3.1. Caracterizarea proiectului conflictului si consultantei manageriale 30
3.2. Concluzionarea proiectului 45
CONCLUZII 48
BIBLIOGRAFIE 50

Alte date

INTRODUCERE

Conflictele constituie o componenta n?tur?la inevit?bila ? vietii soci?le ? fiec?rui? dintre noi.In pl?n istoric,to?ta existent? omenirii este impregn?ta cu conflicte,incep?nd cu conflictul primordi?l intre primii o?meni si Cre?tor,c?re ? ?vut drept urm?re izgonire? lui ?d?m si Evei din gradin? p?r?disi?ca ? Edenului,eveniment ce ? m?rc?t inceputul istoriei ne?mului omenesc si p?na in zilele no?stre. Intr-un ?nume sens, putem ?firm? c? evoluti? istorica ? civiliz?tiei um?ne

O?menii traiesc si muncesc impreuna. Este import?nt pentru ei sa se intele?ga unii cu ?ltii. În ?cel?si timp, conflictele reprezinta o re?lit?te cotidi?na pentru fiec?re om. Într-o colectivit?te um?na trebuie sa ?cceptam conflictele c? fiind ?bsolut norm?le, i?r rezolv?re? lor trebuie sa fie un proces de grup, deo?rece orice grup um?n cuprinde membri cu person?litati diferite, cu motiv?tii diferite si cu un potenti?l de munca si cre?tie c?re v?ri?za in limite fo?rte l?rgi.

L? ?ceste ?specte se ?d?uga f?ptul ca epoc? spre c?re se indre?pta societ?te? contempor?na este un? ? schimbarilor profunde desfasur?te l? interv?le scurte de timp. O epoca despre c?re putem spune ca este domin?ta de ?cceler?re? continua ? ritmului de vi?ta ? omenirii.

Scolii ii revine s?rcin? de ? pregati viitorul ?dult ?stfel incat sa fie pregatit pentru ? preintampin? conflictele cu c?re se confrunta si ? le evit? ?tunci cand e c?zul, s?u cel putin ? le rezolv? in cel m?i bun mod, ?stfel incat ?tat el, cat si cei implic?ti sa nu fie stop?ti in ?cest proces de schimb?re si de evolutie si, deci, de dezvolt?re person?la.

Pentru ? fi pregatiti sa ?ctioneze eficient ?tunci cand sunt implic?ti intr-un conflict, o?menii trebuie sa fie constienti de ?numite coordon?te ?le conflictelor: conflictul este o p?rte fire?sca ? vietii de zi cu zi, o re?lit?te ? vietii cotidiene, inerenta rel?tiilor um?ne; conflictul po?te fi tr?t?t pe cai pozitive s?u neg?tive; ?bord?t printr-o gandire pozitiva, conflictul po?te ?ve? rezult?te cre?tive, po?te fi o forta pozitiva pentru crestere? person?la si schimb?re? soci?la; ?bord?t printr-o gandire neg?tiva, conflictul po?te ?ve? rezult?te distructive ?tat din punct de vedere emotion?l, spiritu?l, cat si fizic; conflictul po?te deveni o sursa de m?turiz?re si invat?re, ?juta l? descoperire? propriilor v?lori si credinte, l? sanat?te? ment?la si individu?la; c?p?citatile de m?n?gement ?l conflictului pot fi invat?te; prin pr?ctica putem imbunatati comunic?re?, negociere?, mediere? conflictelor; modul in c?re definim o problema determina d?ca si cum o vom rezolv? (cu cat definim m?i cl?r problem?, cu ?tat m?i usor vom gasi o solutie); intr-un conflict sentimentele sunt import?nte, cateod?ta nu ?jungem l? motivele conflictului si nu-l putem rezolv? pana cand nu luam in consider?re sentimentele neconstientiz?te.

Este ?devar?t ca ?tat noi, cat si elevii nostri, suntem m?rtorii si, uneori, chi?r produsul m?nifestarilor prin c?re conflictele sunt solution?te impropriu si, in ?cest sens, se solde?za cu repercursiuni ?supr? tuturor perso?nelor implic?te. Este ?devar?t ca ?tunci cand o?menii se gandesc l? conflict cuvintele c?re le vin in minte sunt „ce?rta”, „sc?nd?l”, chi?r „violenta”.

Prin ?ctivit?te? de consiliere de grup, individu?la si colectiva c?re intervine in m?n?gementul conflictului se doreste ? influent? modul in c?re indivizii se r?porte?za l? conflict si ? form? noi deprinderi ?decv?te de solution?re ? conflictelor. ?ce?sta ?ctivit?te presupune, in primul rand, schimb?re? unor fund?mente cognitive ?le indivizilor (se inv?ta lucruri noi despre conflicte) urme?za schimb?re? ?titudinii ?fective f?ta de conflict (se „simte” ?ltfel f?ta de conflict) si, nu in ultimul rand, de f?pt scopul fin?l, se schimba modul de comport?ment (se m?nifesta ?ltfel).

Vorbim, deci, de form?re de deprinderi, de f?pt de schimb?re de deprinderi si form?re de ?ltele noi, proces ce necesita un m?re efort, o ?ctivit?te coordon?ta sustinuta si multe exercitii.

?s? ca ?ce?sta ?ctivit?te de consiliere si m?n?gement ? conflictelor presupune modele noi de ?ctivit?te din p?rte? profesorilor, cerinte noi de ?bord?re ? divergentelor din p?rte? tuturor celor implic?ti in interrel?tion?re si, nu in ultimul rand, modele noi de comport?ment din p?rte? elevilor.

Exista diferente l? nivel individu?l, exista o „go?na” ? schimbarii, exista o ?s? numita criza de timp d?tor?ta in m?re p?rte si schimbarii ?tat de continue ? societatii in c?re traim, c?re inevit?bil ne forte?za sa tinem p?sul cu e?, cu to?te ?ceste?, putem sa convietuim si sa col?boram fara ? ne rani, ? ne jigni, ? ne ignor? si ? profit? de ne?tenti? s?u imposibilit?te? o?menilor de langa noi.

Putem sa col?boram, sa ?jutam si sa fim ?jut?ti de cei langa c?re stam, pentru ca idee? de b?za ? noii societati este complexit?te? unui produs c?re este rezult?tul gandirii m?i multor minti si, deci, produsul cu ce? m?i m?re s?nsa de ? fi ?pro?pe de ide?l si perfectiune.

Capitolul I: Perspective asupra conflictelor si managementul acestora

1.1. Definitii ale conflictelor

Conflictele sunt prezente inevit?bil in to?te domeniile ?ctivitatii um?ne supuse schimbarii. În consecinta, este norm?l sa existe o m?re diversit?te de definitii. Conflictele ?u o reput?tie pro?sta si presupun, in mod tr?dition?l, l? nivelul opiniei comune, o trimitere l? violenta si deci, o v?loriz?re neg?tiva in definire: „conflict – neintelegere, ciocnire de interese, dez?cord, ?nt?gonism; ce?rta, diferend, discutie (violenta)” [1 Diction?rul explic?tiv ?l limbii romane (DEX), Editur? ?c?demiei, 1984, pg. 184.].

M?jorit?te? ?n?listilor din domeniul rel?tiilor intern?tion?le, un domeniu predilect pentru teori? solutionarii conflictelor sublini?za, de ?semene?, incomp?tibilit?te? intereselor in definitie:

? Conflictul este o conditie soci?la c?re ?p?re cand doi s?u m?i multi ?ctori urmaresc scopuri mutu?l exclusive s?u mutu?l incomp?tibile. În rel?tiile intern?tion?le comport?mentul conflictu?l po?te fi inteles c? razboi s?u ?menint?re cu decl?ns?re? razboiului [2 Ev?ns, G., Newnh?m, J., The Penguin Diction?ry of Intern?tion?l Rel?tions, Penguin Books, London, 1998, pg. 93.];

? Conflictul este urmarire? de scopuri incomp?tibile de catre grupuri diferite [3 Mi?ll, H., R?msboth?m, O., Woodhouse, T., Contempor?ry Conflict Resolution, Polity Press, C?mbridge, 2000, pg. 19-20.].

L? o ?n?liza m?i ?tenta se observa ca nu to?te conflictele presupun o incomp?tibilit?te de scopuri. Conflictele pot sa ?p?ra, insa, intre parti c?re urmaresc ?cel?si obiectiv s?u intre parti c?re ?u interese fo?rte diferite. St?re? conflictu?la po?te exist? si fara interese mutu?l exclusive. Leigh Thompson (2000) ofera un model ?l conflictelor in functie de imp?ctul intre cee? ce el numeste „st?re? obiectiva ? lumii” si perceptiile subiective ?le partilor din conflict. Conflictul po?te fi, ?stfel, re?l (conflictul exista si perso?nele il percep c? ?t?re), l?tent (exista d?r nu este perceput), f?ls (nu exista, d?r este perceput), s?u inexistent (nici nu exista, nici nu este perceput).

Stephen P. Robbins (1998) defineste conflictul c? fiind un proces c?re incepe cand o p?rte percepe ca o ?lta p?rte ? ?fect?t s?u este pe c?le sa ?fecteze neg?tiv cev? c?re o ?numita v?lo?re pentru prima parte [4 Robbins, S.P. Organizational Behavior, McGraw Hill, Boston, 1998, pg. 21.].

Pruitt si Rubin (1986) considera ca, conflictul este divergenta perceputa de interese sau o credinta ca aspiratiile curente ale partilor nu pot fi atinse simultan [5 Pruitt, D.G., Rubin, J.Z., Social conflict: Escalation, statelemate and settlement, New York, Random House, 1986, pg. 4.].

Hocker si Wilmot (1985) sustin ca, conflictul se refera la interactiunea unor persoane, grupuri interdependente care percep scopuri incompatibile si interferenta reciproca in atingerea acestor scopuri [6 Hocker, J. L., Wilmot, W.W., Interpersonal Conflict, Wm.C. Brown, Dubuque, 1985, pg. 13.].

Aceste definitii sunt construite in mod voit foarte general pentru a include toate tipurile de conflicte. Practic, definirea prin interactiune, perceptie si opozitie, marcheaza punctul in care orice activitate sau interactiune aflata in desfasurare se transforma intr-un conflict intre parti.

1.2. Perspective asupra a conflictelor

Exista cel putin trei perspective m?jore in ?bord?re? conflictelor: perspectiv? tr?dition?la, perspectiv? rel?tiilor um?ne si perspectiv? inter?ctionista.

Perspectiv? tr?dition?lista viz? perspectivele initi?le ?supr? conflictului c?re presupune?u ca to?te conflictele sunt rele. Conflictul er? vazut neg?tiv si er? ?soci?t in mode obisnuit cu termeni c? violenta, distrugere si ir?tion?lit?te. ?ce?sta perspectiva solicita schimbari ?le re?litatii c?re ? gener?t conflictele.

Perspectiv? rel?tiilor um?ne. Prin ?ce?sta perspectiva conflictele sunt norm?le pentru to?te org?niz?tiile si grupurile. De vreme ce conflictele sunt inevit?bile, sco?l? rel?tiilor um?ne sugere?za ?ccept?re? conflictelor. Sustinatorii ?cestei perspective ince?rca sa r?tion?lizeze conflictul.

Perspectiv? inter?ctionista. ?ce?sta perspectiva chi?r incur?je?za conflictul, pornind de l? ipotez? ca un grup p?snic, ?rmonios si cooper?nt risca sa devina st?tic, ?p?tic, si sa nu raspunda nevoii de schimb?re, inov?tie si imbunatatire. Contributi? m?jora ? grupului inter?ctionist este ca incur?je?za liderii de grup sa mentina un nivel ?l conflictului in org?niz?tie suficient cat sa pastreze din?mismul, cre?tivit?te? si ?utocritic? grupului.

Teori? inter?ctionista nu sustine ca to?te conflictele sunt bune. Ev?lu?re? se f?ce prin analiza functiilor pe care le indeplineste conflictul in cadrul unui grup. Unele conflicte sustin obiectivele grupului si ii imbunatatesc performanta – aceste conflicte sunt functionale, eficiente. Exista, fireste, si forme disfunctionale, distructive, de conflicte care blocheaza activitatea grupului.

1.2.1. Stagii ale procesului conflictual

Conflictul este un proces din?mic. Identific?re st?giilor de evolutie ? ?cestui proces ne v? oferi o intelegere ? mec?nismelor conflictu?le si v? permite identific?re? str?tegiilor de solution?re. Robbins (1998) prezinta cinci st?gii m?jore ?le procesului conflictu?l: opoziti? potenti?la s?u incomp?tibilit?te?, cuno?stere? si person?liz?re?, intentiile de ?bord?re ? conflictului, comport?mentul, rezult?tele [7 Robbins, S.P. Org?niz?tion?l Beh?vior, McGr?w Hill, Boston, 1998, . pg..22.].