Pagina documente » Drept » Consiliul local, parte componenta a sistemului administratiei publice

Despre lucrare

lucrare-licenta-consiliul-local-parte-componenta-a-sistemului-administratiei-publice
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-consiliul-local-parte-componenta-a-sistemului-administratiei-publice


Cuprins

C U P R I N S
CAPITOLUL I - CONSIDERATII GENERALE
I.1. -NOTIUNEA DE ADMINISTRATIE..1
I.2. - SFERA ADMINISTRATIEI PUBLICE...........2
I.3. - FUNCTIILE ADMINISTRATIEI PUBLICE..3
I.4. - OBIECTUL ADMINISTRATIEI PUBLICE...4
CAPITOLUL II - ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA iN SISTEMUL ADMINISTRATIEI PUBLICE ROMiNESTI
II.1. - NOTIUNEADE ADMINISTRATIE PUBLICA LOCALA.......5
II.2. - EVOLUTIA ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE............6
II.3. - ROLUL SI FUNCTIILE ADMINISTRATIEI PUBLICE.......11
II.4. - PRINCIPIILE ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE.......12
CAPITOLUL III - CRITERII SI MODURI DE ORGANIZARE A ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE
III.1.- CONCENTRAREA..........21
III.2.-DECONCENTRAREA......22
III.3.-DESCENTRALIZAREA...22
CAPITOLUL IV - AUTORITATILE ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE
IV.1.-NOTIUNEA DE AUTORITATI ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE..............25
IV.2.-CARACTERISTICILE AUTORITATILOR ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE...26
IV.3.-IDENTIFICAREA AUTORITATILOR ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE...........27
IV.4.-STATUTUL AUTORITATILOR ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE.......30
CAPITOLUL V - CONSILIUL LOCAL PARTE COMPONENTA A SISTEMULUI ADMINITRATIEI PUBLICE LOCALE
V.1.-ALEGEREA CONSILIULUI LOCAL............33
V.2.-CONSTITUIREA CONSILIULUI LOCAL....37
V.3.-ATRIBUTIILE CONSILIULUI LOCAL........45
V.4.- FUNCTIONAREA CONSILIULUI LOCAL.47
V.5.-DIZOLVAREA CONSILIULUI LOCAL.......55
V.6.-RAPORTUL CONSILIULUI LOCAL CU AUTORITATILE PUBLICE JUDETENE SI CENTRALE....56
V.7.-CONTROLUL ACTIVITATII CONSILIULUI LOCAL............57
CAPITOLUL VI - CONCLUZII..........59
BIBLIOGRAFIE

EXTRAS DIN DOCUMENT

?Consiliul local - Parte componenta a sistemului administratiei publice?

CONSILIUL LOCAL

PARTE COMPONENT? A SISTEMULUI

ADMINISTRATIEI PUBLICE

CAPITOLUL I – CONSIDERATII GENERALE

I.1. – NOTIUNEA DE ADMINISTRATIE PUBLIC?

Conform dictionarului explicativ al limbii romane, “a administra“, inseamna: a conduce, a gospodari, iar pentru “administratie” dictionarul ne spune ca reprezinta totalitatea organelor care administreaza o institutie sau o intreprindere.

În limbajul curent, termenul de “administratie” este utilizat in mai multe sensuri . Astfel, prin administratie se poate intelege:

- continutul principal al activitatii puterii executive a statului;

- sistemul de autoritati publice care infaptuiesc puterea executiva;

- conducerea unui agent economic sau a unei institutii social culturale;

- un compartiment din unitatile direct productive, etc.

Din multiplele sensuri ale termenului de administratie preocuparile teoretice s-au axat in principal pe clarificarea notiunii de administratie publica.

Administratia publica, in orice societate, fie ea clasica, fie moderna, reprezinta in esenta un instrument al statului indispensabil in atingerea unor deziderate, a unor obiective majore determinate de el, in fapt de realizare a unor valori politice stabilite prin acte juridice, in scopul satisfacerii interesului general.

Administratia publica este constituita din ansamblul serviciilor publice a caror buna desfasurare permite realizarea obiectivelor definite de puterea politica. Este ansamblul de organe care infaptuiesc, conduc si executa treburile publice.

Administratia este permanent plasata sub nivelul politic, dat fiind faptul ca deasupra institutiilor administrative exista institutii politice care faciliteaza existenta statului si satisfacerea nevoilor comune ale colectivitatii.

Din punct de vedere al dreptului administrativ, administratia publica, structura acesteia, reprezinta ansamblul organelor administrative ordonate si dispuse pe orizontala si verticala, dupa anumite criterii (teritorial si functional), pe baza unor reguli bine determinate si intre care se stabilesc o varietate de raporturi administrative [1 -Corneliu Manda;Cezar C.Manda-Administratia Publica Locala din Romania;Ed.Lunmina Lex 1999, p.16].

Potrivit criteriului teritorial, autoritatile administratiei publice se impart in autoritati centrale (Guvernul, ministerele si celelalte organe centrale ale administratiei publice), care actioneaza in interesul colectivitatii umane existente la nivel global, la nivelul statului, si autoritati locale, teritoriale(consiliile locale, primarii, serviciile publice deconcentrate ale Guvernului), care actioneaza pentru rezolvarea intereselor colectivitatilor locale.

I.2. – SFERA ADMINISTRATIEI PUBLICE

Printre autoritatile publice stabilite de Constitutia Romaniei din anul 1991, republicata in anul 2003 in baza Legii de revizuire nr.429/2003, administratia publica este reglementata, in mod distinct, in capitolul V al Titlului III, ca autoritati publice care desfasoara exclusiv o activitate de natura administrativa.

Astfel, potrivit prevederilor constitutionale, administratia publica nu mai este clasicul “executiv” ori o componenta a puterii executive, ci apare ca un corp profesional destinat realizarii permanente a serviciilor si ordinii publice aflat sub autoritatea puterii executive [2 Corneliu Manda;Cezar C.Manda-Administratia Publica Locala din Romania;Ed.Lunmina Lex 1999, p.25].

În ceea ce priveste organizarea si functionarea statului roman, potrivit dispozitiilor constitutionale, puterea de vointa si de comandament, suveranitatea, se infaptuieste prin exercitarea functiilor legislative, executive si judecatoresti, de catre autoritatile publice abilitate.

Potrivit art.61 alin.(1) din Constitutie, functia legislativa a statului este indeplinita de Parlament, unica autoritate legiuitoare a tarii. Conform art.102 alin.(1) din Constitutie, Guvernul exercita functia executiva (alaturi de Presedintele Romaniei) prin organizarea executarii legilor, iar, potrivit art.124 din Legea fundamentala, instantele judecatoresti indeplinesc functia judecatoreasca, solutionand litigiile aparute in procesul executarii legilor.

Asadar, Constitutia delimiteaza cu claritate sfera de organizare si de activitate a administratiei publice. Ea cuprinde, ca structura si activitate, Guvernul (in calitate de organ al administratiei publice) si celelalte organe ale administratiei publice, Presedintele Romaniei (in calitate de autoritate a administratiei publice de stat) si autoritatile administratiei publice reglementate in capitolul V al Titlului III.

În concluzie, sfera administratiei publice, rolul, structurile si metodele sale, depind in mod direct de reglementarea constitutionala.

Potrivit prevederilor constitutionale, Guvernul asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si conducerea generala a administratiei publice.

În acelasi timp, Presedintelui Romaniei ii sunt stabilite competente in vederea conducerii unor servicii publice administrative de interes national, cum sunt : apararea tarii si asigurarea ordinii publice, asigurarea reprezentarii diplomatice pe plan extern, numirii in functii publice,etc.

Ministerele fac parte la randul lor din administratia publica centrala de specialitate, ca autoritati care presteaza servicii publice de interes national, cu folosirea autoritatii de stat.

Constitutia instituie si alte autoritati administrative, dar cu activitate autonoma, cum sunt : Curtea de Conturi, Consiliul National al Audiovizualului, Avocatul Poporului, etc.

Sintetizand, rezulta ca administratia publica centrala este strans legata de puterea politica, reactionand la impulsurile acesteia si actionand conform cu liniile generale ce ii sunt trasate.

Concomitent cu aceste autoritati ale administratiei publice centrale, inzestrate cu competenta teritoriala generala realizata la nivelul intregii tari, Constitutia a stabilit ca administratia centrala de stat se organizeaza si la nivelul unitatilor administrativ teritoriale, prin servicii publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale.

Asadar, sfera administratiei publice romanesti se constituie din administratia publica de stat si administratia locala. Aceste structuri sunt complementare, in sensul ca administratia publica a statului roman este incredintata atat unor unitati statale cat si unor autoritati ale administratiei publice locale, reprezentand structuri administrative autonome ce administreaza, gestioneaza, interesele cetatenilor din unitatile administrativ-teritoriale: municipii, orase, comune [3 Corneliu Manda;Cezar C.Manda-Administratia Publica Locala din Romania;Ed.Lunmina Lex 1999, p.28].

I.3. FUNCTIILE ADMINISTRATIEI PUBLICE

Functiile administratiei publice se identifica pornind, pe de o parte, de la criteriul sarcinilor pe care le indeplineste, de executare si elaborare, iar pe de alta parte, de la caracteristica sa de “corp intermediar” intre autoritatile publice si cetateni. Se considera astfel ca functiile administratiei publice sunt : de executie, de informatie, de pregatire si de prevedere [4 Vasilica Negrut – Drept administrativ; Ed.Lumina Lex 2002 p.25].

Principala functie a administratiei publice este cea de executare, cu rolul de a organiza executarea deciziei politice, concretizata in legi, si de a asigura executarea lor, prin convingere, iar in caz de nevoie, folosind forta publica, constrangerea.

Functia de informare a administratiei publice are drept scop informarea ritmica a puterii politice asupra mersului in ansamblu a sistemului administratiei publice. Aceasta functie se constituie intr-un important instrument de culegere, prelucrare si difuzare a informatiilor de la nivelul societatii.

Astfel, pentru a cunoaste cat mai bine realitatile sociale, administratia publica retine informatiile rezultate din relatiile cu cetatenii privitoare la nevoile prezente sau viitoare ale acestora. Totodata administratia publica are obligatia, conform prevederilor art.111 din Constitutie, de a prezenta informatiile cerute de Parlament si pe baza lor opteaza pentru diferite solutii sau proiecte legislative.

Avand in vedere si dreptul constitutional al fiecarui cetatean de a avea acces la orice informatie de interes public, administratia publica pune la dispozitia societatii informatiile pe care le detine, scop in care prin Legea nr.544/2001* s-a creat cadrul organizatoric si functional pentru liberul acces la informatiile publice.

Astfel, la nivelul fiecarei institutii publice s-a instituit obligativitatea infiintarii unui compartiment de informare si relatii publice, care are obligatia publicarii in Monitorul Oficial si aducerii la cunostinta publica, prin orice mijloace, a actelor adoptate de autoritati, spre a fi cunoscute atat de catre cetateni cat si de catre cei care urmeaza sa le aplice in mod concret.

Cea de-a treia functie a administratiei publice este cea de pregatire, de elaborare, a deciziilor politice, a proiectelor de acte normative, precum si colaborarea la adoptarea sau emiterea lor. În acest sens, prin Legea nr.52/2003, publicata in M.Of. nr.70/03.02.2003 s-au stabilit regulile procedurale minimale aplicabile pentru asigurarea transparentei decizionale la nivelul administratiei publice.