Pagina documente » Drept » Controlul actelor de comandament cu caracter militar EU

Despre lucrare

lucrare-licenta-controlul-actelor-de-comandament-cu-caracter-militar-eu
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-controlul-actelor-de-comandament-cu-caracter-militar-eu


Cuprins

CUPRINS:
INTRODUCERE..........4
PARTEA I: REPERE DE ORDIN TEORETIC
CAPITOLUL I : RAZBOIUL, SITUATII DE CRIZA SI PACEA. ADMINISTRATIA MILITARA
1. Razboiul, situatii de criza si pacea. Notiune........6
2. Organizarea si functionarea administratiei militare. Sistemul de comanda si control..8
3. Raporturile care se stabilesc intre administratia militara si administratia publica............14
CAPITOLUL II : ISTORICUL, NOTIUNEA SI REGIMUL JURIDIC AL ACTELOR DE COMANDAMENT CU CARACTER MILITAR
1. Evolutia istorica a notiunii de act de comandament cu caracter militar..17
2. Introducere in teoria actelor de comandament cu caracter militar. Delimitari conceptuale.........22
3. Delimitarea sferei actelor de comandament cu caracter militar......29
4. Regimul juridic al actelor de comandament cu caracter militar......35
4.1. Conditiile generale de valabilitate si trasaturile definitorii ale actelor de comandament cu caracter militar...35
4.2. Procedura prealabila de elaborare a actelor de comandament cu caracter militar aplicabile conflictelor armate39
4.3. Modul de intrare in vigoare a actelor de comandament cu caracter militar........43
4.4. Efectele juridice ale actelor de comandament cu caracter militar.......45
4.5. Modul de incetare a efectelor juridice ale actelor de comandament cu caracter militar..........47
CAPITOLUL III : CONTROLUL ACTELOR DE COMANDAMENT CU CARACTER MILITAR
1. Notiunea si rolul controlului administrativ........49
2. Controlul administrativ ......51
2.1. Controlul administrativ intern52
2.2. Controlul administrativ extern..............56
3. Consiliile de judecata - organe jurisdictionale specializate. Organizare si functionare.....58
4. Problema controlului din perspectiva stiintei militare. Jocul de razboi.....62
5. Alte forme ale controlului asupra activitatii cu specific militar......65
6. Discutii privind controlul judiciar asupra actelor de comandament cu caracter militar.67
6.1. Notiunea si institutia contenciosului administrativ.............67
6.2. Principalele etape in evolutia contenciosului administrativ romin cu referire la actele de comandament cu caracter militar. Aspecte din practica instantelor de contencios administrativ...........70
6.3. Exceptarea actelor de comandament cu caracter militar de la contenciosul administrativ potrivit reglementarilor dreptului pozitiv si a doctrinei dreptului administrativ.......72
PARTEA A II-A: REPERE DE ORDIN PRACTIC
1. Ordinele militare care au condus la evenimentele din 17-18 decembrie 1989. Sentinta publica de la 22 martie 2004.............81
CONCLUZII SI PROPUNERI.........96
ANEXE.............100
BIBLIOGRAFIE.............116

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

INTRODUCERE

Tulburata de activitate, alterata uneori de pasiuni sau deformata uneori de unele convingeri intuitive, gandirea umana nu s-a dovedit capabila sa duca pana la capat coerent si obiectiv anuminte rationamente. S-a impus asadar necesitatea interventiei succesive si riguroase de rationament. Cu siguranta, planeta noastra divizata de considerente geografice, economice, religioase, politice, etnice se confrunta cu idei antagoniste care genereaza conflicte sau aliante. În aceasta lume, nu numai o data, logica a devenit nula in fata irationamentului, iar adevarul a fost guvernat de pasiuni. Societati ostile, in care pacea cedeaza crizei si uneori razboiului, exacerbeaza tensiuni si complica existenta umana. Lumea a devenit un mecanism complex, iar pentru a-l intelege si stapani trebuie sa facem apel la cercetare stiintifica.

Parte componenta a acestei lumi, decurgand din laturile sale antagoniste, actiunea militara este complexa prin natura sa. Generalul Beautere aprecia ca ea se exprima prin socul a doua vointe mereu imprevizibile, uneori irationale. Rezolvarea conflictului impune protectia fortelor si mijloacelor de lupta ce poate varia considerabil in functie de parametrii resurselor morale, nivelului tehnologic si virtuozitatea tehnica.

În contextul actual comandantul are nevoie de cat mai multe informatii pentru ca deciziile luate sa nu implice o serie de urmari nedorite. El trebuie sa aiba in vedere nu numai rezultatul dorit al actiunilor de lupta, dar si implicatiile juridice care decurg in urma acestora.

Procesul decizional la nivelul administratiei militare incumba responsabilitatea comandantilor de a asimilia o insemnata cantitate de informatii, de a procesa aceste informatii si de a lua decizii pe aceste considerente in situatii de pace sau de criza/razboi care sa vizeze activitatea strict militara a oamenilor din subordine. Acest proces se finalizeaza prin emiterea de acte de comandament cu careacter militar.

Complexitatea activitatilor militare si importanta savarsirii misiunii armatei, in general, a proiectat de-a lungul timpului o anumita pozitie a legiuitorului fata de notiunea de act de comandament cu caracter militar si mai ales fata de interventia puterii judecatoresti in procesul militar decizional.

Lucrarea de fata isi propune sa analizeze aaceste aspecte cu implicatii directe in dreptul pozitiv romanesc.

Studiul de fata se bazeaza pe o vasta bibliografie, care mi-a oferit sprijinul stiintific necesar elaborarii lui. Multe lucrari sunt depasite din punct de vedere al relatiei cu evolutia si dinamica legislatiei actuale sau determinarilor de ordin milirar care au suportat transformari substantiale, fapt ce a necesitat documentarea din surse avand uz restrans – propriu Armatei Romaniei –‚ fiind inevitabil la un moment dat aportul personal.

Lucrarea se axseaza pe cateva idei principale care capata contur in capitolele prezentate. Astfel, CAPITOLUL I este unul introductiv care prezinta clarificari asupra particularitatilor celor trei stari – pace, criza, razboi – in care se poate afla la un moment dat statul roman sau o subunitate militara si, implicit, comandantii, emitenti ai actelor de comandament cu caracter militar, avand in vedere si elementele de comanda si control caracteristice, dar si raportul administratiei militare cu administratia publica.

Capitolele II si III trateaza problematica actelor de comandament cu caracter militar si respectiv controlului acestei categorii de acte. Asadar, in CAPITOLUL II se arata istoricul, se delimiteaza sfera si se prezinta regimul juridic al actelor de comandament militar, iar CAPITOLUL III prezinta intr-o maniera inedita controlul administrativ, neadministrativ, si exceptarea de la controlul judecatoresc a actelor de comandament cu caracter militar.

Demersul personal pentru realizarea lucrarii nu ar fi fost posibil fara ajutorul conducatorului stiintific MIHAELA POPA, careia ii adresez multumiri.

PARTEA I: REPERE DE ORDIN TEORETIC

CAPITOLUL I : R?ZBOIUL, SITUATII DE CRIZ? SI PACEA. ADMINISTRATIA MILITAR?

1. Razboiul, situatii de criza si pacea. Notiune.

Pentru a intelege problematica actelor de comandament cu caracter militar este necesar sa deosebim foarte clar intre cele trei situatii in care se pot gasi la un moment dat militarii, sa vedem cine intocmeste si ce documente trebuie intocmite in fiecare dintre aceste situatii si ce anume confera aceste drepturi celor insarcinati cu astfel de misiuni.

În Vechiul Testament, uci­derea lui Abel de catre Cain se produce la cativa ani dupa creatie. În ultimii 3400 de ani umanitatea nu a cunoscut decat putin peste 250 de ani de pace; peste 8.000 de tratate de pace au fost incalcate sau denuntate: poate trai, oare, fiinta umana fara razboi si fara a ucide? De-a lungul timpului, din diverse motive, omenirea a trecut prin numeroase razboaie, ceea ce a facut ca cei implicati sa noteze la lectii invatate modalitatile si procedeele prin care cei victoriosi au castigat, iar cei invinsi nu. Toate acestea au facut ca astazi sa putem sa vorbim despre arta razboiului, despre arta militara. Pornind de la aceasta idee trebuie sa constientizam importanta studierii problemei pacii, crizelor si a razboaielor.

Maiestria prin care un comandant isi conduce fortele armate aflate in subordine a devenit stiinta, iar modul in care sistemul militar functioneaza a devenit model pentru administratia militara. Complexitatea actiunilor desfasurate in cadrul acestui sistem o regasim adaptata in mediul civil, prin ceea ce numim management, adica aceea stiinta care la inceput se numea administratie.

Însa, inainte de a ajunge sa discutam despre starea de razboi, trebuie sa avem intelegere asupra notiunii de pace. Daca vom consulta un dictionar vom vedea ca pacea este definita ca “stare a unui stat care nu este in razboi”. Gaston Bouthoul este de parere ca “pacea este starea normala a societatilor”. O reflectie a lui J. Jaurčs ilustreaza asimetria dintre starea de razboi si pace: „Pentru a face pace, trebuie ca toti sa fie de acord; pentru declansarea razboiului, este suficient unul singur”.

Ca atare, razboiul si pacea formeaza un cuplu indisolubil si, inca de la inceputul istoriei, el reprezinta preocuparea principala a responsabililor politici. Pentru Aristotel, “obiectul razboiului este pacea”. În revista Défense Nationale (decembrie 1998, p. 48), amiralul Rudolf Lange, comandant al Scoalii de Razboi din Germania afirma: “În centrul gandirii noastre militare se afla Carl von Clausewitz [...]. Astfel, zilnic ne reamintim de aceasta filozofie a razboiului si de reformatorul artei militare care, la inceputul secolului al XIX-lea, a descris relatiile dintre razboi si politica. Asertiunile lui sunt la fel de actuale, desi au aproape doua secole...” si se cunosc cele doua definitii celebre ale sale: “Razboiul reprezinta continuarea politicii cu alte mijloace”; “Razboiul este un act de violenta, al carui scop il reprezinta constrangerea adversarului de a se supune vointei noastre”. Pentru Clausewitz, “razboiul se dezvolta in cadrul politicii unui stat, principiile lui se afla ascunse aici, asa cum caracte­risticile particulare ale individului sunt in embrion [...]. În ceea ce priveste doua state aflate in opozitie, obiectivul politic, ca mobil initial al razboiului, va oferi masura obiectivului de atins prin actiunea militara si pe cea a eforturilor necesare [...]. Obiectivul politic nu poate servi drept masura decat daca se tine seama de influenta lui asupra maselor vizate”.

Este necesar sa precizam ca violenta este energia utilizata fara regula, fara tel sau in scopuri personale. În schimb, forta este energia canalizata, controlata, a carei utilizare ince­teaza in momentul in care rezultatele dorite de puterea legitima sunt obtinute. Timp de milenii, nimeni nu si-a pus intrebari cu privire la ratiunile razboiului: se pare ca fac parte din natura umana. Pentru Heraclit, “razboiul este mama tuturor lucrurilor. Dupa unii el face zei, dupa altii, sclavi sau oameni liberi”. “Razboiul este asadar divin prin el insusi, pentru ca este o lege a lumii”, spunea Joseph de Maistre.