Pagina documente » Drept » Creditul bancar. Rolul institutiilor financiare internationale de credit extern

Despre lucrare

lucrare-licenta-creditul-bancar.-rolul-institutiilor-financiare-internationale-de-credit-extern
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-creditul-bancar.-rolul-institutiilor-financiare-internationale-de-credit-extern


Cuprins

CUPRINS
CAPITOLUL I
CONSIDERATII GENERALE
1.1. EVOLUTIA ISTORICA
1.2. CONCEPTUL DE CREDIT SI TRASATURILE
CARACTERISTICE
1.3. CREDITUL, COMPONENTA A PiRGHIILOR
ECONOMICO-FINANCIARE ALE STATULUI
CAPITOLUL II
SFERELE CREDITULUI
2.1.GENERALITATI
2.2. CLASIFICAREA CREDITELOR
2.3. CREDITUL COMERCIAL
2.4. CREDITUL BANCAR
2.5. CREDITUL OBLIGATAR
2.6.CREDITUL IPOTECAR, REAL SAU ACOPERIT
2.7.CREDITUL PUBLIC
2.7.1. iMPRUMUTURILE DE STAT
2.8. CREDITUL DE STAT INTERN
2.9. CREDITUL DE STAT EXTERN
2.9.1. DEPUNERILE LA CASELE DE ECONOMII
2.10. CREDITUL DE CONSUM
2.11. FUNCTIILE SI ROLUL CREDITULUI
CAPITOLUL III
PIATA CREDITULUI SI PIATA FINANCIARA
3.1. PIATA CREDITULUI
3.2. PIATA FINANCIARA - BURSA
CAPITOLUL IV
CREDITUL SI BANCILE iN ECONOMIA DE PIATA
4.1. GENERALITATI
4.2. OPERATIUNILE DESFASURATE DE INSTITUTIILE DE CREDIT
(BANCI).
4.3. PROCEDURA CREDITULUI BANCAR.
4.4. DOBiNDA
4.4.1.FACTORII CARE DETERMINA NIVELUL DOBiNZII
4.4.2. STRUCTURA RATEI DOBiNZII
4.4.3. RATA DOBiNZII LA BONURILE DE TEZAUR
4.4.5.RATELE INTERNE BANCARE ALE DOBiNZII
4.4.6.DOBiNDA NOMINALA SI DOBiNDA REALA
CAPITOLUL V
INSTRUMENTELE DE CREDIT (DE PLATA)
5.1. GENERALITATI
5.2. TITLURILE DE CREDIT
5.2.1.CAMBIA
5.2.2. BILETUL LA ORDIN
5.2.3. ORDINUL DE PLATA
5.2.4. CEC-ul
5.2.5. CERTIFICATELE DE DEPOZIT
5.2.6. BONURILE DE TEZAUR
5.2.7. BILETELE DE BANCA (BANCNOTELE)
CAPITOLUL VI
ROLUL INSTITUTIILOR FINANCIARE INTERNATIONALE DE CREDIT
EXTERN
6.1. NOTIUNEA SI ROLUL CREDITULUI EXTERN
6.2. BANCILE STRAINE PE PIETELE NATIONALE
6.3. ROLUL INSTITUTIILOR FINANCIAR INETERNATIONALE DE CREDIT EXTERN.
6.3.1. GENERALITATI.
6.3.2. BANCA MONDIALA
6.3.3. FONDUL MONETAR INTERNATIONAL
CAPITOLUL VI
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
CREDITUL BANCAR
-------------------------------------------------------------------------------------------------------

EXTRAS DIN DOCUMENT

?CREDITUL BANCAR

-------------------------------------------------------------------------------------------------------?

CREDITUL BANCAR

CAPITOLUL I

CONSIDERATII GENERALE

1.1. EVOLUTIA ISTORIC?

Dificultatile existente in prezent in tara noastra, in aceasta perioada de tranzitie de la economia centralizata de tip socialist la economia libera de piata, dificultati constand in recesiune, inflatie, blocaj financiar, devenit cronic, politica dobanzilor, insuficienta capitalurilor si lichiditatilor, precum si volumul necorespunzator al activelor intreprinderilor cu capital de stat care sunt mai rigide la adaptarea si adoptarea principiilor economiei libere de piata, unele carente existente inca in legislatie, referitoare la sistemul bancar, atragerea investitorilor straini, etc, genereaza o serie de efecte negative atat la nivel microeconomic, cat si la cel macroeconomic.

Toate aceste aspecte influenteaza in mod direct gama produselor si serviciilor bancare, cat si volumul acestora, in special in sfera creditelor (imprumuturilor) acordate.

În tratarea problemelor de tehnica si practica operatiunilor bancare in economia de piata, trebuie sa se aiba in vedere nu numai cele practicate in prezent ci si cele care se vor practicam treptat, in viitor, cum ar fi:

-inchirieri de self-uri, operatiuni cu efecte de comert (cambii, sau trate, bilete la ordin, cecuri, carti de garantie, recipise - warant, etc.)

-la intern operatiuni de arbitraj valutar, piata emisiunilor de actiuni si obligatiuni, gestiunea portofoliilor, etc.

În acest sens, este de mentionat faptul ca, inca de pe timpul regatului Babilonului, cu 20 de secole i.e.n., in codul regelui Hamurabbi existau si prevederi cu privire la acordarea si primirea de imprumuturi cu "inscrisuri", pe tablite de lut, care dovedeau asemenea operatiuni, dobanzile percepute , constituirea de garantii, incredintarea de catre temple a unor depozite de valori, constand, in special, din metale pretioase, sub forma de lingouri.

Asa de exemplu, pe o tablita de lut descoperita cu prilejul sapaturilor arheologice de NAIPUR s-a aflat un "contract" al unui imprumut acordat de o preoteasa a templului ridicat in cinstea zeului Soare lui ASH, fiica lui Wonrad Enlil, care va plati o dobanda zeului Soare. În timpul recoltei ca inapoia imprumutul si dobanda.

Pe o alta tablita de lut dezgropata din acelasi santier arheologic exista un text asemanator celui de mai sus si in plus o prevedere in sensul ca "plata se va face catre prezentatorul tablitei respective. Aceasta prevedere anticipeaza cu peste 35 de secole titlurile de credit (efectele de comert) negociabile si platibile "la purtator".

Operatiunile de schimburi de monede, primiri de monede sau metale pretioase an depozit, precum si efectuarea de plati pe "piata" respectiva cat si pe altele in localitati situate in alte zone geografice, acordarea de imprumuturi cu dobanda, etc. sunt operatiuni efectuate de o serie de popoare din antichitate, civilizate pentru acele vremuri (cum erau asirienii, egiptenii si ulterior grecii si romanii), iar in vremea noastra constituie obiectul de activitate al bancilor comerciale.

Mentionam ca acordarea imprumuturilor se efectua in baza existentei unor "depozite" in intelesul actual al notiunii administrate de templu care de-a lungul vremurilor acumulasera bogatii impresionante, concretizate in terenuri, case de locuit, ateliere mestesugaresti, cirezi de vite, turme de oi, stocuri de monede si lingouri din metale pretioase, etc.

Demn de retinut si faptul ca "bancherii" chaldeeni, cu peste 20 de secole in urma acordau imprumuturi si efectuau plati in numerar (cu monede) iar chinezii foloseau "cecuri" si ceea ce numim noi astazi "bilete de banca", insa acestea erau sub forma unor certificate convertibile la vedere in aur sau argint.

La greci, bancherii particulari, cunoscuti sub denumirea de trapeziti (de la trapez, care inseamna masa), masa la care erau asezati si efectuau operatiunile de schimb de moneda, primiri de depozite in moneda sau in lingouri de aur sau argint. Pentru aceste depozite trapezitii plateau dobanda (pe care o recuperau din dobanzile mai mari percepute la acordarea de imprumuturi, retinandu-si diferenta).

La romani, bancherii particulari purtau diferite denumiri, in functie de specificul activitatii lor, astfel: 1. argentarii sau mensarii (de la mensa, masa), efectuau plati in monede, intermediau pentru plasamente de fonduri si acordau imprumuturi in monede proprii ori straine; 2. numularii, care se ocupau in special de cumpararea si verificarea diferitelor monede aflate in circulatie in aceea vreme; 3.generatores, care erau camatarii si care dadeau imprumuturi cu dobanzi foarte mari (camataresti) si de regula pe termen scurt.

Începand cu evul mediu si continuand cu epoca moderna au inceput sa se infiinteze o serie de institutii cu caracter bancar.

Primele banci au aparut in orasele cetati din Peninsula Italica, astfel: prima banca infiintata ca atare a fost Banca din Venezia, in anul 1171, de catre dogele Michele al XI lea, iar in anul 1594 apare tot la Venetia, Banca di Rialto, banca de viramente, care primea depozite si acorda imprumuturi particularilor.

În perioadele urmatoare, in peninsula italica au aparut astfel de banci la Genoa, Florenta, Milano, Napoli, unde se puteau acorda si imprumuturi paentru saraci (cu caracter umanitar), cu dobanda mica.

În Tarile de Jos (Olanda de astazi), a luat fiinta in anul 1609 ca banca de stat "Banca Amsterdamului", putand fi considerata ca prima banca nationala.

În Germania, este infiintata in 1619 Banca Hamburgului, creata initial ca o banca de depozite, devine ulterior si banca de virament.

În Anglia, printre primii bancheri pot fi mentionati italienii din Lombardia si evreii. Bancherii englezi si-au inceput activitatea ca depozitari de monede si metale pretioase, devenind "giuvaergii" (topeau monede cu continut mai mare de aur si puneau in circulatie monedele "transformate cu un continut mai redus de aur, realizand astfel profituri substantiale din diferenta de aliaj).

Într-o anume perioada, bancherii englezi erau numiti si "Goldsmith", deoarece in baza depozitelor de metale pretioase pe care le aveau si la care acordau dobanzi deponentilor) au inceput sa puna in circulatie niste chitante, corespunzatoare depozitelor incredintate lor, care se numeau Goldsmith Nobles si erau achitate in numerar cand erau prezentate la banca. Într-un anumit fel, aceste chitante ar putea fi considerate ca un precursor al "cecului la purtator", iar intr-o acceptie mai larga, chiar ca anticipare a bancnotelor.

Banca Angliei, este infiintata in anul 1694, iar in anul 1946 a devenit banca de stat. Prima banca de emisiune este "Riksbak" din Stocholm (Suedia), infiintata in 1668, banca Angliei fiind cea de a doua banca de emisiune din lume.

În Franta, primii bancheri au fost itaolienii, care in anii 12265-1270 acordau imprumuturi regilor Frantei pentru sustinerea razboaielor sau pentru intretinerea luxului de la Curte, obtinand in schimb concesiunea incasarii impozitelor, prin arenda.

Din initiativa scotianului John Law ia fiinta in 1716 "Banca Generala" care doi ani mai tarziu devine Banca Regala.

Banca Frantei ia fiinta in anul 1800 ca banca de emisiune, biletele de banca puse in circulatie avand o acoperire partiala in aur restul fiind garantat prin plasamente sigure si solvabile de banci.

În tara noastra, pana la aparitia primelor banci operatiunile de schimb de monede, acordarea de imprumuturi garantate ca gaj, etc, erau efectuate de zarafii greci si camatarii evrei si armeni.