Pagina documente » Recente » Designul - instrument ?n lupta concurentiala a firmei

Despre lucrare

acces premium
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.


Cuprins

Cuprins
INTRODUCERE 3
CAPITOLUL 1 : PREOCUPARI DE AMENAJARE ESTETICA A SPATIULUI HOTELIER 7
1.1. Designul Hotelier 7
1.2. Tendinte in designul hotelier modern 8
1.3. Exemple de design hotelier 10
CAPITOLUL 2 : HOTELUL LIDO BUCURESTI- MODEL DE AMENAJARE ESTETICA 16
2.1. Prezentarea generala a hotelului LIDO Bucuresti 16
2.1.1. Obiectul de activitate 16
2.1.2. Servicii de baza si suplimentare 17
2.2 Capitalul social. Prezentarea distribu?iei func?iilor hoteliere pe etaje. Structura organizatoric? 19
2.3. Clientela 20
2.4. Programe de fidelitate 22
CAPITOLUL 3: POSIBILIATATI DE AMENAJARE ESTETICA DIN PUNCT DE VEDERE AL HOTELIERULUI SI AL CONSUMATORULUI 25
3.1. Culoarea, factor important de estetic? ?n spa?iile de cazare 26
3.2. Elemente de confort interior ale camerei de hotel 28
3.3. Obiecte decorative mici ?n organizarea interioarelor. Aparate diverse din camera de hotel 30
3.4. Mobilierul camerei de hotel 30
CAPITOLUL 4: PROMOVAREA SERVICIILOR HOTELIERE 36
4.1 Cercet?ri de marketing 36
4.2. Promovare serviciilor oferite de hotel 39
4.2.1. Actiuni promotionale 39
4.2.2. Publicitate 42
CONCLUZII 45
BIBLIOGRAFIE 47

EXTRAS DIN DOCUMENT

Aparitia Designului

Mediul antropic ce ne inconjoara in prezent pornind de la simplele produse care le folosim in viata de zi cu zi, exemplu fiind electrocasnicele cu ajutorul carora ne-am simplificat viata sau telefoanele mobile fara de care probabil nu ne-am putea dezobisnui pana la locuinta noastra, toate au trecut printr-un lung studiu de design pana sa ajunga sa fie folosite de populatie.

Orice persoana doreste sa investeasca intr-un produs care sa fie atat functional, practic cat si sa fie simplu spus ‘frumos’, acest factor fiind perceput in diferite moduri de catre persoane.

In secolul trecut, un produs era considerat atragator daca era fabricat impreuna cu o duzina de ornamente specifice care adesea, culminand cu de cele mai multe ori umbrea aspectul functional al produsului scazandu-I practic longetivitatea si marindu-I considerabil pretul.

In ziua de azi, cum majoritatea marilor producatori, constructori etc si-au orientat strategiile de marketing catre client, s-a schimbat si modul in care un produs este conceput, acesta avand un ‘aspect placut’ in concordanta cu o functionalitate si longetivitate ridicata.

Utilizarea termenului de ‘design’ dateaza din 1849, cand H.Cole promoveaza idea ca un design bun coincide cu o ‘afacere buna’ in ‘Journal of Design’.

Oficial termenul de ‘design industrial’ este folosit in anul 1913 prin reglementarea propusa de Oficiul American de Proprietate cu privire la modificarea regulamentului in vederea extinderii protectiei si asupra acestei activitati.

Primul studiu sistematic, documentat care a demonstrat debutul unei noi ere, era designului industrial, a fost cel publicat in 1934 de catre Herbert Read – Arta si Industrie (Art and Industry), completat mult mai tarziu cu Viitorul Designului Industrial (Future of Industrial Design, 1946).

David Pye, designer, autor al lucrarii Natura Designului (The Nature of Design, 1964) este de parere ca formele tip design se caracterizeaza prin respectarea anumitor conditii ce presupun o anumita proiectare, un anumit mod de executie, bazat pe folosirea tehnologiilor inalte si a utilajelor perfectionate.

Acestea impun urmatoarele :

? constructia si logica formei sa se justifice numai prin raportare la calitatea produsului ca obiect avand o intrebuintare precisa;

? componentele formei sa se coreleze geometric, potrivit scopului pentru care obiectul urmeaza a fi fabricat;

? realizarea si procurarea obiectului sa nu implice eforturi economice prea mari;

? obiectul astfel realizat sa fie cat mai usor de folosit, manevrat, manipulate;

? obiectul tip design sa ofere maximum de confort sau randament posibil la momentul folosirii;

Inca din Antichitate, oamenii erau preocupati in construirea complexa si utila. Multe orase medievale au fost construite dupa aceasta premisa, romanii fiind o civilizatie demna de admirat din acest punct de vedere si nu numai, fiind primii care au proiectat un sistem de canalizare a apei in orasele lor, primii care au construit numeroase bai publice etc. Nici portughezii nu sunt mai prejos, acestia valorificandu-si la maxim posibilitatile nelimitate de comert si construindu-si unul dintre cele mai frumoase orase medievale din timpul sau, Lisabona.

Designul ambiental este un element vital in prezent. Complex si personalizat, designul ambiental creeaza un tot unitar acolo unde nu exista decat un schelet si doar ideea ca trebuie sa fie frumos. Spatiul in care traim este important pentru noi. Cu totii ne dorim sa fie frumos, practic, util, la indemana si bine utilat, Designul Ambiental le inglobeaza pe toate.

Luand spatiul (scheletul arhitectural) ca punct de plecare, designerul imbraca toate formele pana in cele mai mici amanunte. De la lumina pana la peretii falsi, de la mobila pana la finisaje. Toate se aseaza astfel incat nimic sa nu iasa din imaginea generala, nimic sa nu fie deplin integrat.

Spatiul unde locuiesti, muncesti sau te relaxazi merita ce este mai bun, pentru ca reprezinta eticheta, emblema vietii tale. Este un loc unde te simti “acasa”, iar confortul, eleganta si armonia sunt elementele esentiale. Categoria aceasta este dedicata specialistilor in decoratiuni de interior. Ei ofera solutii pentru compartimentarea interiorului, precum si sugestii legate de mobilier, cromatica, decoratiuni, etc. Punerea in scena a utilitatilor din interiorul unui stabiliment are un rol primordial in a conferi un echilibru psihic. In opinia unora, designul de interior este asemanator cu designul vestimentar: creaza / transforma o locuinta intr-o haina, evalueaza potentialul spatiului si dau o forma definitiva in functie de dorintele beneficiarului.

Volumetria este cuvantul de ordine si minimalismul este tendinta actuala. Sunt cele doua axe ale designului ambiental.

Foarte important in designul ambiental este corelarea volumetriei exterioare atat din punct de vedere cromatic dar si al formei cu interiorul implicit compartimentarea si amplasarea mobilierului in spatiu. De aici un proiect se dezvolta pe partea de ecleraj (iluminare artificiala puternica) pentru a pune in valoare obiectele ce intregesc atmosfera spatiului dat.

Personalitatea proprietarului trebuie sa-si lase amprenta asupra spatiului amenajat, iar expertii in design de interior au aceasta calitate de a transforma o locuinta intr-o haina pentru stapanul sau. Solutiile oferite sunt personalizate si adaptate nevoilor solicitantilor.

Daca de exemplu intr-un magazin designerii iau in calcul elemente ca si buna vizualizare a produselor sau atractivitatea spatiului comercial care indeamna cumparatorii sa viziteze magazinul, pentru birouri se urmareste crearea unei atmosfere cat mai placute imbinate cu utilitatea locului unde ne desfasuram activitatea destul de multe ore intr-o zi.

De obicei, orice solutie de decorare interioara, urmareste un concept prin care sa se realizeze echilibrul dintre functiune, estetica si ergonomie.

Conceptul unui spatiu de lucru sau al unui spatiu comercial (magazine, birouri, benzinarii, etc.) poate spori sau diminua experienta de brand, facand-‘rotunda’ sau… ‘colturoasa’. Arhitectii si designerii de interior, ne asigura ca ambientul ‘rotunjeste’ reputatia brandului si ca identitatea sa nu se pierde in acest proces. De aceea, spre exemplu o firma constructoare de spatii comerciale apeleaza intotdeauna la specialisti in design ambiental, acestia conferind spatiului respectic o cu totul alta atractie. Numeroase teste arata ca clientul din zilele noastre tinde spre un mediu interesant, relaxant, atragator pentru cumparaturile sale pe langa produsele propriu-zise oferite.

Productivitatea la locul de munca este si ea strans legata de mediul ambiental. Nimeni nu poate da randament maxim atat timp cat lucreaza intr-un mediu inchis, intunecos sau pur si simplu prea incarcat, atat din punct de vedere psihic, cat si vizual.

Factorii care influenteaza conditiile de munca sunt clasificati in doua categorii : factori de ambianta fizica (iluminatul, temperatura, zgomotele) si factori de ambianta psihica (coloritul, muzica). Iluminatul are ca principal scop a asigura o vizibilitate suficienta fara a suprasolicita vederea. Lumina naturala este cea mai indicata, deoarece ochii sunt cel mai bine adaptati la aceasta. Modul de utilizare a luminii naturale poate fi stabilit prin dimensiunea ferestrelor sau prin folosirea unor jaluzele interioare sau exterioare. In cazul in care se foloseste lumina artificiala, aceasta trebuie sa fie cat mai aproape de lumina naturala ca intensitate, culoare si radiatii calorice. Iluminatul trebuie sa fie uniform astfel incat sa nu se formeze un contrast intre locul de munca si mediul inconjurator. Uniformitatea iluminarii se realizeaza prin numarul corpurilor de iluminat si prin amplasarea acestora.

Ceea ce se urmareste cand se amenjeaza un spatiu in care se lucreaza impreuna cu echipa este creerea unui loc primitor, cald, deschis, transparent, in care gandurile se nasc si apoi se transpun in realitate - si este ceea ce ar fi bine sa faceti in spatiul in care va desfasurati activitatea, desigur, daca aveti puterea de decizie!

Reflectia estetica are in toate imprejurarile un caracter suplimentar. Ea poate interveni, dupa ce s-a produs intuirea estetica si ecoul imediat al placerii frumosului, dar ea nu trebuie neaparat sa le urmeze; si daca intervine, ea greu adauga placerii, ca atare, ceva in plus.

Natura este cel mai desavarsit designer si, din pacate, tot mai putin ne preocupa soarta ei. Uitam ca inspiratia vine tocmai din natura.

Naturala sau artificiala, culoarea face parte din viata noastra.

CAPITOLUL 1 : PREOCUPARI DE AMENAJARE ESTETICA A SPATIULUI HOTELIER

1.1. Designul Hotelier

Traditia ospitalitatii pentru calatori dateaza de la inceputurile omenirii. Realizarea unor cladiri specifice a fost intalnita in multe culturi, de la calatoriile standardizate ale Curtilor Regale pana la pelerinajele umile ale comerciantilor marunti. Paleta exemplelor este foarte larga : de la hanurile europene pana la palatele pentru oaspeti din Asia, de la manastiri care ofera cazare pana la casele private care isi inchiriaza camerele libere pentru turisti. Dezvoltarea refugiilor de acest gen era impulsionata si de localizarea lor – pe malul raurilor, langa marile targuri.

Designul hotelier este, in esenta, o imbinare intre brief-ul clientului si viziunea designerului. Designerii de hoteluri aduc in creatii elemente din cultura lor, dar trebuie sa si inteleaga cultura careia hotelul se adreseaza.

Ca valoare, designul hotelului poate sa ajunga pana la 15% din valoarea totala de realizare a acestuia, dar poate mari incasarile cu 70% prin crearea unui interior atractiv

Designul hotelier modern este raspunzator pentru decorarea mai indrazneata, mai colorata si pentru creatii mai deosebite. Probabil tendintele actuale sunt cele mai diversificate, cuprinzand un pot-pourri de stiluri, de o jovialitate extravaganta. Putem asemui un hotel cu o cutie de bomboane – divers, incantator, capabil sa satisfaca orice dorinta.

Pentru om, lumina este conditia celor mai multe din activitati. Ea creeaza senzatia de spatiu, evidentiind volumele, iar partile luminoase si umbrele dezvaluie formele. Fara lumina ochii nu pot percepe nici forma, nici spatiul, nici culorile, nici miscarea. Fara ea nu exista perceptie vizuala. Numai prin lumina si prin cele sapte culori ale sale, formele spatiale sunt puse in valoare.

În civilizatia moderna, intrucat si elementele psihologice influenteaza perceptia frumosului, se impune studiul umbrelor in proiectarea de arhitectura, in design-ul ambiental si industrial. Umbrele apar in zonele unde lumina este mai slaba. Ele maresc efectul de relief si impreuna cu elementele de perspectiva aeriana, sugereaza mai bine tridimensionalitatea. Ele depind de forma obiectului, orientarea sa spatiala si distanta pana la sursa luminoasa.

Culoarea reprezinta unul din elementele fundamentale ale existentei umane. Ea este prezenta in viata si activitatea noastra, punandu-si amprenta pe tot ce ne inconjoara: de la culorile din interiorul locuintei, la cele din exteriorul ei(spatii comerciale, restaurante, cladiri de birou, strazi, magazine etc.).

De modul cum aceasta ne influenteaza sufleteste, aducandu-ne raceala sau caldura, bucurie sau tristete, liniste sau agitatie, depinde intr-o foarte mare masura linistea noastra interioara si gama trairilor afective. Pentru toate acestea culoarea a fost intotdeauna utilizata si studiata.

La ultima intalnire a designerilor hotelieri, acestia au incercat sa prezica cum va arata hotelul viitorului. Prinicpalele directii in care s-a indreptat discutia au fost :

? Un perete “viu”, acoperit de o planta asemanatoare iederei, pentru a oxigena aerul si a asigura o izolare fonica, sistemul de irigare ascuns permitandu-i chiar sa infloreasca ;

? Pentru a economisi energie, o lampa care se intoarce in timpul zilei, asemenea florilor in directia soarelui, pentru a se alimenta direct de la acesta ;

? Podele acoperite de covoare cu fibra optica, care, pe intuneric ghideaza oaspetele spre baie, dulap sau fereastra;

? Bai total revolutionare -> din robinete curge apa vitaminizata, mineralizata, peretii proiecteaza imagini din locatii alternative;

? Asternuturi de pat care nu se pateaza, se adapteaza automat la temperatura corpului ( se incalzesc sau se racesc ) sau chiar vibreaza;

? Room-service in 30 de secunde sau chiar mai putin;

? Un spatiu de dormit care anuleaza automat zgomotul, lumina si face ajustari de confort.