Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

Cuprins
INTRODUCERE 1
CAPITOLUL 1. PRODUSUL TURISTIC: CONCEPT, PARTICULARIT??I, COMPONENTE STRUCTURALE 3
1.1. Produsul turistic: concept, particularit??i, componente structurale 3
1.2. Tipologia produselor turistice 7
1.3. Ciclul de via?? al produsului turistic 9
CAPITOLUL 2. BENCHMARKINGUL 14
2.1. Definitie 14
2.3. Alegerea tipului de benchmarking 20
2.4. Etapele procesului de benchmarking 20
CAPITOLUL 3. STUDIU DE PIATA IN DOMENIUL TURISMULUI IN JUDETUL SUCEAVA 23
3.1.Ipotezele studiului 23
3.2.Metodologia 24
3.3. Rezultatele studiului 25
3.4.Prezentarea chestionarului 27
3.5.Analiza individual? a ?ntreb?rilor 31
CONCLUZII 44
BIBLIOGRAFIE 46

Alte date

INTRODUCERE

Genul este o componenta sociala, care se concretizeaza in imaginea unei persoane despre sine, el sau ea, ca poseda acele calitati pe care societatea le considera a fi masculin, feminin, sau ambele. Cu toate acestea, sexul este o clasificare biologica; termenul se refera la faptul ca

un individ este biologic si genetic masculin sau feminin (Wilson, 2002). Studiul de gen si legat de comportament a fost si continua sa fie una dintre cele mai importante forme de segmentare utilizate de analistii de marketing (Darley & Smith, 1995; Holbrook, 1986; Meyers-Levy, 1988; Meyers-Levy & Sternthal, 1991; Putrevu, 2001). Holbrook (1986) a vazut diferenta de gen ca o variabila cheie in moderarea hotararilor evaluative ale consumatorilor.

Sara Dolnicar, University of Wollongong, sustine intr-un articol de cercetare publicat in anul 2008 ca fiecare turist este diferit, fiecare turist se simte atras de diferite destinatii, ii place sa se angajeze in diferite activitati in timp ce in vacanta, face uz de facilitati de divertisment diferite si se plange despre diferite aspecte ale vacantei. În timp ce toti turistii sunt diferiti, unii sunt mai asemanatoari cu fiecare decat altii: multi oameni se bucura de turismul cultural, multi turisti calatoresc ca sa faca schi in timpul lor din concediul de iarna si multi turisti necesita facilitati de divertisment pentru copii la destinatie. Recunoscand ca fiecare turist este diferit si ca industria turismului nu poate satisface pe toata lumea, pentru ca fiecare individ, se formeaza produse, separat in functie de segmentul de piata reprezentat

În cazul unei segmentari dupa sex, intr-un articol realizat si publicat in anul 2009 de Jose´ Barle´s-Arizo´n, Elena Fraj-Andre´s and Jorge Matute-Vallejo, s-a observat ca femeile iau in mare masura, decizii de vacanta in cuplu. Cele mai multe dintre deciziile pe care consumatorii le iau ca turisti nu sunt independente, dar sunt complexe, decizii care implica alegerea de elemente multiple, interdependente intr-o secventa temporala (Dellaert et al, 1998.). Trei pasi pot fi identificati in acest proces: decizia de a calatori sau nu, deciziile luate inainte de calatorie, si deciziile luate in timpul calatoriei. Deciziile inaintea calatoriei se refera la alegerea destinatiei, cazarii, agentiei de turism, transportului, sezonului si duratei (Fesenmaier, 1995). Deciziile luate in timpul vacantelor includ atractii turistice sau locuri speciale de vizitat, rute, cheltuielile, in cazul in care sa manance sau de sedere, etc (Dellaertet al, 1998).. Zalatan (1998) a prezentat o clasificare similara si a distins patru categorii de decizie: sarcinile initiale a calatoriei, de finantare, inainte de plecare si de destinatie. Pe intreg, desi gruparea este diferita, deciziile sunt aceleasi.

Studii cu privire la femei, in deciziile de turism, in cadrul familiei au fost efectuate in anii 1980 (Nichols si Snepenger, 1988; Van Raaij, 1986). Rezultatele obtinute au variat in functie de variabile cum ar fi: locul de origine al familiei, rolurile membrilor familiei si faza ciclului de viata.

În studiul lui Nichols si Snepenger (1988) fata de modelele de calatorie preferate de barbati si cele preferate de femeii s-a constatat ca femeile au preferat excursii mai scurte, avand mai putine activitati sportive pe parcursul calatoriei si cheltuind mai putini bani. Mieczkowski (1990) si McArthur (1999) a concluzionat ca, in timp ce femeile cauta experientele culturale si educationale atunci cand calatoresc, barbatii cauta actiune si aventura. Greathouse et al. (1992) a constatat ca, in alegerea unui hotel, asteptarile variaza in functie de sex. În plus, unele variabile demografice, cum ar fi varsta (Hawes, 1988; Leeming si Tripp, 1994), nivelul de instruire (Pennington-Gray si Kerstetter, 2001), venitul si starea civila (Chiang si Jogaratnam, 2006) au fost utile pentru a explica comportamentul turistic de sex feminin. Studiile care se concentreaza pe gen ca o variabila explicativa a deciziilor de turism sunt limitate.

Cele mai multe studii recente se concentreaza pe explorarea particularitatilor femeilor in cautarea pentru informatii (Kim et al, 2007.), precum si pe perceptiile lor diferite despre serviciile de turism (Carr, 1999; Westwood et Al, 2000).

CAPITOLUL 1. PRODUSUL TURISTIC: CONCEPT, PARTICULARIT?TI, COMPONENTE STRUCTURALE

1.1. Produsul turistic: concept, particularitati, componente structurale

Prin produs se intelege, de regula, un bun material capabil sa satisfaca o nevoie [1) T. Gh?rasim, Dani?l Gh?rasim – Mark?ting turistic, ?ditura ?conomica, 2002, p. 25]). Totusi, in marketing acestei notiuni i se atribuie un sens mult mai larg, ea desemnand un ansamblu de atribute sau de caracteristici fizice, chimice si de alta natura tangibile, reunite intr-o forma identificabila [2) T. Gh?rasim – Produs?, s?rvicii si obi?ctiv? turistic?, Tribuna ?conomica nr. 20/1998]).

Desi, interpretabila, in viziunea de marketing, notiunea de produs nu urmareste sublinierea naturii procesului de productie utilizat si nici vreo caracteristica legata de natura fizica a bunului sau serviciului, ci produsul ca rezultat final al unui proces de productie in general, menit sa satisfaca anumite cerinte ale consumatorilor potentiali.

Un asemenea punct de vedere pune produsul turistic pe picior de egalitate cu produsele oricaror altor ramuri de activitate, pentru ca el insusi reprezinta un ansamblu de prestatii turistice, oferite consumatorului in cadrul raporturilor de piata.

Plecand de la continutul prezentat al conceptului general de produs, produsul turistic poate fi definit ca fiind un ansamblu de bunuri materiale si servicii capabil sa satisfaca nevoile de turism ale unei persoane intre momentul plecarii si momentul sosirii in locul de plecare [3) T. Gh?rasim, D. Gh?rasim – Lucrar?a cit, p. 27]).

Produsul turistic cuprinde un ansamblu de servicii, comoditati si produse realizate de diverse ramuri industriale specifice, grupate in diferite variante intr-un tot unic, valorificate in cadrul unei ambiante specifice create de factorii naturali intr-o anumita regiune.

Deci, privit din prisma marketingului, produsul turistic reprezinta expresia fizica a raspunsului firmei la cererea de turism, respective tot ceea ce poate fi oferit de ea pe piata, intr-o forma care sa poata fi remarcata, cumparata si consumata, in vederea satisfacerii nevoii de turism.

Produsul turistic rezulta din imbinarea de bunuri materiale si servicii oferite de catre personalul de servire din turism cat si din serviciile adiacente, care, punand in valoare elementele patrimoniale turistice si ale infrastructurii generale si turistice, avantajele cadrului institutional, urmaresc satisfacerea unor motivatii specifice si generale de consumatori turistici.

În general, se poate considera ca rolul produsului turistic este de a raspunde nevoilor multiple ale turistului, asigurand un beneficiu pentru organizator. Acesta indeplineste doua functii inseparabile si complementare [2) Ion Ion?scu – Turismul f?nom?n social – ?conomic si cultural, ?ditura Oscar Print, Bucur?sti 2000, p. 36]):

- o functie obiectiva (concreta) data de performantele sale;

- o functie subiectiva (psihologica), data de satisfactiile pe care le ofera consumul sau.

Cea mai pregnanta diferenta dintre un produs turistic si bunurile de consum o constituie natura diferita a cerintelor de consum.

Produsul turistic odata conceput este oferit pe piata, alaturi de numeroase alte bunuri si servicii, care-si disputa intre ele capacitatea de cumparare a consumatorului potential.

Concurenta a aparut in toate domeniile activitatii turistice, si nu numai intre ofertantii de produse turistice, ci si intre ofertantii diverselor servicii turistice componente ale aceluiasi produs.

Slabiciunile produsului turistic, cand acesta este lansat pe piata externa, mai pot fi cauzate si de diverse evenimente politice, economice etc. in esenta de evenimente conjuncturale.

Privind lucrurile in perspectiva si avand in vedere diversi factori conjuncturali, dar si factor obiectiv al motivatiei individuale, se prevede o ridicare treptata a nivelului de necesitate sociala fata de consumul turistic, produsul turistic manifestand tendinta de a deveni el insusi un produs de stricta necesitate.

Deoarece produsul turistic nu se poate stoca, rezulta ca o parte a capacitatii de productie si a personalului turistic vor fi subutilizate, iar uneori chiar neutilizate.

În general, ca in cazul tuturor produselor, caracteristicile produsului turistic se prezinta sub forma unor:

? caracteristici de imagine, care confera produsului turistic rolul de vector de comunicare cu mediul, tinand mai mult de prestigiul lui si al firmei, respectiv de tot ceea ce el a dovedit deja in consum;

? caracteristici functionale, care ii asigura produsului valoarea de intrebuintare sau utilitatea, respectiv capacitatea de a satisface nevoia de turism a beneficiarului.

. La fel ca celelalte produse, si produsul turistic poate fi privit de la cinci niveluri diferite si anume:

? ca ceea ce el ofera beneficiarului pentru a-i asigura satisfacerea nevoii specifice de turism, nivel la care intereseaza functiile sale (fiind vorba deci de nivelul nevoii; exemplu: un sejur de 3zile la vila Raza Soarelui in statiunea Lacu Rosu);

? ca produs asteptat sau dorit de consumator, el fiind privit de la nivelul beneficiarului sau al cererii (nu sub aspectul caracteristicilor reale, ci al celor pe care consumatorul crede ca le-ar intruni) exemplu: un sejur agreabil, pe vreme buna, intr-o camera confortabila cu vedere spre Cheile Bicazului, in deplina liniste etc.);

? ca produs tangibil sau formal, respectiv ca rezultat al productiei de servicii, el fiind abordat prin prisma caracteristicilor pe care le poseda efectiv, adica de la nivelul productiei (exemplu: 3zile de sejur pe vreme ploioasa, intr-o camera cu miros de mucegai, vizavi de un grup foarte galagios, etc);

? ca produs global sau metaprodus, cand se iau in considerare nu numai cele patru servicii de baza ale produsului turistic, ci si serviciile auxiliare sau suplimentare, al caror pret este inclus in tariful global sau se plateste separat;

? ca produs potential, nivel la care se intereseaza mai ales caracteristicile posibil de perfectionat.