Pagina documente » Drept » Dreptul muncii ca ramura de drept. Contractul individual de munca

Despre lucrare

lucrare-licenta-dreptul-muncii-ca-ramura-de-drept.-contractul-individual-de-munca
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-dreptul-muncii-ca-ramura-de-drept.-contractul-individual-de-munca


Cuprins

C U P R I N S
Partea I
Introducere in studiul dreptului
Cap.I.
Notiunea de stat


Cap.II.
Notiunea de drept


Cap.III.
Norma juridici


Cap.IV.
Izvoarele dreptului


Cap.V.
Aplicarea normelor de drept intern


Cap.VI.
Interpretarea normelor de drept


Cap.VII.
Raporturile juridice


Cap.VIII.
Contractul


Cap.IX.
Rispunderea juridici



Partea a II-a
Legislatia muncii
Cap.I.
Dreptul muncii ca ramuri de drept


Cap.II.
Pregitirea si perfectionarea profesionali


Cap.III.
Dreptul colectiv al muncii


Cap.IV.
Contractul individual de munci


Cap.V.
Conditiile de studii si vechime


Cap.VI.
Durata, continutul si forma contractului individual de munci


Cap.VII.
Suspendarea si modificarea contractului individual de munci


Cap.VIII.
Executarea contractului individual de munci. Timpul de munci si timpul de odihni


Cap.IX.
incetarea contractului individual de munci.


Cap.X.
Sistemul de salarizare


Cap.XI.
Protectia muncii


Cap.XII.
Vechimea in munci si carnetul de munci


Cap.XIII.
Disciplina muncii si rispunderea disciplinari


Cap.XIV.
Rispunderea materiali a salariatilor


Cap.XV.
Jurisdictia muncii


Cap.XVI.
Dreptul international al muncii


Cap.XVII
Reglementiri din domeniul securititii sociale



Bibliografie



116

EXTRAS DIN DOCUMENT

?CAPITOLUL I

DREPTUL MUNCII CA RAMURÅ DE DREPT

1. Obiectul dreptului muncii

a) Dreptul muncii este inseparabil legat de muncå, aflatå, la randul ei, in osmozå cu existenta individualå si socialå. Munca reprezintå o necesitate sub aspect social. Înså, indiscutabil, munca are - in afara vocatiei de a crea noi valori - si un rol formativ important asupra personalitåtii umane.

b) Dupå criteriul relatiilor sociale pe care le reglementeazå si al metodei de reglementare - dreptul muncii - ca ramurå de drept se defineste ca fiind parte din sistemul unitar al dreptului roman prin care sunt reglementate acele relatii care se stabilesc in procesul incheierii, executårii, modificårii si incetårii raporturilor juridice de muncå, intemeiate pe contractul individual de muncå.

Sursa, izvorul existentei raportului juridic de muncå, integrat dreptului muncii, il constituie incheierea si existenta contractului individual de muncå. Ca urmare, dreptul muncii ar putea fi definit ca dreptul contractului de muncå.

c) Precizarea esentialå cå obiectul dreptului muncii il constituie reglementarea raporturilor juridice de muncå izvorate din contractul de muncå, exclude, din cadrul såu, situatiile in care activitatea (munca) nu se presteazå pe baza unui acord de vointe (spre exemplu - militarii in termen, cei considerati concentrati sau mobilizati; munca executatå in interes public, potrivit legii; cei care presteazå muncå in temeiul dispozitiilor legale privind rechizitiile; persoanele care executå, prin muncå, o pedeapså penalå sau in cazul inchisorii contraventionale; elevii si studentii in timpul practicii).

Nici munca independentå, desfåsuratå pentru sine, fårå a apela la serviciile altuia, nu se aflå sub incidenta dreptului muncii. (spre exemplu, munca individualå, neremuneratå, a unui creator). Aceeasi facturå, extrinsecå dreptului muncii, o au si raporturile juridice dintre aceste categorii de persoane si uniunile din care fac parte.

d) Sunt si alte raporturi juridice de muncå, ce nu sunt izvorate din contractul individual de muncå si din aceastå cauzå nu constituie obiect de reglementare (si de studiu) pentru dreptul muncii; este vorba, spre exemplu, de raporturile de muncå ale militarilor cadre permanente ale Ministerului Apårårii Nationale si Ministerului de Interne. Nu se integreazå dreptului muncii nici raporturile juridice de muncå ale membrilor cooperativelor mestesugåresti, ale membrilor societåtilor agricole.

e) Evident, munca se poate desfåsura si in cadrul unui raport juridic civil (spre exemplu, intr-un contract de prestare de lucråri).

2. Dreptul muncii si profesiunile libere (liberale)

2.1. Profesiunile libere (liberale) sunt, in momentul de fatå, potrivit unor reglementåri legale, de sine ståtåtoare, urmåtoarele:

- expert contabil, profesiune reglementatå prin Ordonanta nr.65/1994, privind organizarea activitåtii de expertizå contabilå si a contabililor autorizati aprobatå prin Legea nr. 42/1995;

- notar, profesiune reglementatå prin Legea notarilor publici si a activitåtilor notariale nr.36/1995;

- avocat, profesiune reglementatå prin Legea nr.51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat;

- medic, profesiune reglementatå prin Legea nr.74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Medicilor din Romania;

- consultant de plasament in valori mobiliare, profesiune enuntatå prin Legea nr.52/1994 privind valorile mobiliare si bursele de valori si reglementatå - in concret - prin Ordinul nr.50/1995 al presedintelui Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare pentru aprobarea Regulamentului privind activitatea consultantilor de plasament in valori mobiliare.

Din continutul unei ordonante recente, respectiv Ordonanta Guvernului Romaniei nr.44/1995 privind imbunåtåtirea impunerii activitåtilor producåtoare de venit din exercitarea unor profesii libere si din lucråri literare, de artå si stiintifice rezultå cå sfera persoanelor fizice ce exercitå asemenea profesiuni este cu mult mai largå. Astfel, potrivit art.1, sunt contribuabili, “persoanele fizice care realizeazå, in conditiile Legii, venituri din practicarea unei profesii libere autorizate, in mod individual sau in diverse forme de asociere (medici, profesori, ingineri, arhitecti, economisti, avocati, notari publici, subingineri, tehnicieni, contabili, asistenti medicali, artisti, dactilografe si alte asemenea profesii).” Desigur, obiectul de reglementare al Ordonantei nu priveste problema pe care o discutåm, dar, dupå cum am precizat, ea clarificå - chiar dacå tengential si exemplificativ - notiunea de profesie liberå. Iatå deci cå sunt si alte profesii cum sunt cele enumerate de ordonantå, decat cele ce au reglementåri distincte. Aceste profesiuni isi au temeiuri legale speciale, dar si un temei generic reprezentat de Decretul-Lege nr.54/1990 privind organizarea si desfåsurarea unor activitåti economice pe baza liberei initiative. Decretul-Lege nr.54/1990 continuå så fie aplicabil pentru acele profesii libere care nu au incå o reglementare de sine ståtåtoare.

2.2. Practic, in nici unul din actele normative ce reglementeazå aceste profesiuni libere nu existå o definitie a unei atari profesiuni. Astfel, expertii contabili (art.7 din Ordonanta nr.65/1995) ca si contabilii autorizati (art.10) pot så-si exercite profesia individual ori se pot constitui in societåti comerciale, potrivit legii. Acestia nu pot så efectueze lucråri pentru agentii economici sau pentru institutiile unde sunt salariati si nici pentru cei cu care sunt in raporturi contractuale sau se aflå in concurentå (art.11). Relatiile expertilor contabili si contabilililor autorizati si societåtilor comerciale de profil cu clientii se stabilesc prin contract scris de preståri de servicii, semnat de ambele pårti (art.13).

În consens cu traditia romaneascå dintre cele douå råzboaie mondiale, cu experientå pe plan national a unor state dezvoltate, in tara noastrå, notariatele de stat - incepand cu noiembrie 1995, au fost inlocuite cu birourile de notari publici. Activitatea birourilor notarilor publici nu trebuie confundatå cu o activitate privatizatå. Acestea, spre deosebire de cele expuse mai sus, nu se constituie pe principiul societåtilor comerciale, iar activitatea notarialå nu este o activitate comercialå, ci o activitate juridicå.

Notarul public este investit så indeplineascå un serviciu de interes public si are statutul unei functii autonome (art.3 din Legea nr.36/1995). Activitatea acestuia se desfåsoarå in cadrul unui birou, in care pot functiona unul sau mai multi notari publici asociati, cu personalul auxiliar corespunzåtor. Prin asociere, notarul public isi pierde dreptul la birou notarial individual. Notarul public sau notarii publici asociati, titulari ai unui birou, pot angaja notari stagiari, traducåtori, alt personal de specialitate, precum si personal administrativ si de serviciu necesar activitåtii notariale (art.14). Notarul public isi exercitå personal profesiunea (art.30) si are dreptul la onorarii pentru fiecare serviciu prestat (art.32).

Exercitarea profesiei de notar public este incompatibilå cu desfåsurarea unei activitåti salarizate cu exceptia activitåtilor didactice universitare, activitåtii literare si publicistice si calitåtii de deputat sau senator ori a celei de consilier, in consiliile judetene sau locale, pe durata mandatului.

Profesia de avocat este liberå si independentå, cu organizare si functionare autonomå si se exercitå numai de membrii barourilor de avocati (art.1) la alegere, in cabinete individuale, cabinete asociate sau societåti civile profesionale (art.5 alin.1). Exercitarea profesiei de avocat este incompatibilå, intre altele, cu activitatea salarizatå in cadrul altor profesii (art.12 lit.a), dar compatibilå cu calitatea de deputat sau senator, consilier in consiliile judetene sau locale, activitatea didacticå universitarå si de cercetare stiintificå de specialitate, activitatea literarå si publicisticå, in functiile de arbitru, mediator sau conciliator (art.13). Pentru activitatea sa profesionalå, avocatul are dreptul la un onorariu si la acoperirea tuturor cheltuielilor fåcute in interesul clientului såu (art.27 alin.1). În exercitarea profesiei, avocatii sunt ocrotiti de lege, fårå a putea fi asimilati functionarului public sau altui salariat (art.32 alin.1).

Exercitarea profesiunii de medic se face pe baza autorizatiei de liberå practicå care se acordå de Ministerul Sånåtåtii (art.8 alin.1 din Legea nr.74/1995). Profesiunea de medic, prin natura sa umanitarå si liberalå, nu poate fi asimilatå cu cea de functionar public (art.3 alin.2).

Consultanta de plasamente de valori mobiliare este o activitate realizatå de persoane autorizate, constand in prestarea cu titlu profesional, de servicii de analizå a valorilor mobiliare, de selectare a portofoliului, de evaluare precum si de activitåti de publicare, de furnizare de opinii si recomandåri in legåturå cu vanzarea si cumpårarea de valori mobiliare (art.1 din Ordinul nr.50/1995 al presedintelui Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare). Consultantul de plasament de valori mobiliare este persoana fizicå autorizatå, care, in nume propriu, sau in calitate de angajat al unei persoane juridice avand ca obiect unic de activitate consultanta in domeniu financiar, efectueazå exclusiv o serie de activitåti, precizate expres de art.2. Cum este si firesc, activitåtile de consultantå cu caracter intamplåtor si care nu sunt remunerate sau recompensate, nu cad sub incidenta prevederilor Regulamentului aprobat prin Ordinul nr.50/1995 al presedintelui C.N.V.M. Din ratiuni legate de obiectivitatea activitåtii de consultantå, art.10 prevede cå este incompatibilå cu aceastå profesiune persoana care are calitatea de salariat si/sau detine o functie de conducere la o societate implicatå pe piata de capital, cu exceptia societåtii de consultantå de plasament in valori mobiliare de care il leagå o astfel de calitate.

2.3. Succesiv in mod logic, membrii profesiunilor liberale se pot afla concomitent atat in calitatea de salariat, cat si in cea de exercitare a unei profesiuni liberale. Este cazul expertilor contabili si al contabililor autorizati, al consultantilor de plasament in valori mobiliare si al medicilor. Medicii, spre exemplu, in lumina actualelor reglementåri, pot fi salariati in reteaua sanitarå publicå (de stat) si, concomitent, så-si exercite profesiunea intr-un cabinet particular. În acest caz,nu existå incompatibilitate intre calitatea de salariat si cea de persoanå care exercitå o profesiune liberå. Tot astfel, pentru expertii contabili si contabilii autorizati care pot, concomitent, fi salariati si exercita aceastå profesiune liberå, cu o singurå exceptie - nu pot efectua lucråri pentru agentii economici sau institutiile unde sunt salariati si nici pentru cei cu care acestea se aflå in raporturi contractuale sau se aflå in concurentå. În cazul consultantului de plasament de valori mobiliare, desi Regulamentul nu o spune expres, posibilitatea cumulårii celor douå calitåti rezultå implicit din incompatibilitatea pe care o stabileste legiuitorul intre calitatea respectivå cu cea de salariat si/sau de detinåtor numai al unei functii de conducere la o societate implicatå pe piata de capital, cu exceptia societåtii de consultantå de care il leagå o astfel de calitate.

2.4. Sunt profesiuni exclusiv (integral) libere si unde existå o incompatibilitate generalå intre aceste profesiuni si cea de salariat. Astfel, avocatii si notarii nu pot cumula aceste calitåti cu cea de salariat decat, in mod exceptional, respectiv cu cea de cadru didactic sau de cercetare stiintificå de specialitate. Din momentul cand a optat pentru o profesiune liberå (liberalå) nu o poate exercita decat pe aceasta.

2.5. Relativ la problema care ne intereseazå, obiectul dreptului muncii, urmeazå så conchidem cå, in toate cazurile cand ne situåm exclusiv in zona unor profesiuni libere (liberale), raporturile de muncå respective nu constituie obiect al dreptului muncii. De altfel, in aceste cazuri, legea vorbeste nu de salariu, retribuire, remunerare, ci de onorarii.