Pagina documente » Drept » Exigentele psihologiei judiciare asupra instumentarii cauzelor de viol

Despre lucrare

lucrare-licenta-exigentele-psihologiei-judiciare-asupra-instumentarii-cauzelor-de-viol
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-exigentele-psihologiei-judiciare-asupra-instumentarii-cauzelor-de-viol


Cuprins

CUPRINS
Cap. 1 - Consideratiuni generale privind infractiunea de viol
Sectiunea I: Libertatea sexuala si necesitatea ocrotirii acesteia prin mijloace de drept penal
1. Libertatea sexuala in sfera libertatilor individuale
2. Necesitatea ocrotirii prin mijloacele dreptului penal a libertatii sexuale
Sectiunea a II-a: Evolutia reglementarii violului si elemente de drept comparat
1. Precedente legislative
2. Reglementarea violului in codul penal de la 1968
3. Reglementarea infractiunii de viol conform legislatiei in vigoare
4. Elemente de drept comparat
Cap. 2 - Continutul juridic al infractiunii de viol
Sectiunea I: Continutul legal si conditiile preexistente
1. Continutul legal si caracterizare
2. Conditii preexistente
A Obiectul infractiunii
B Subiectii infractiunii
Sectiunea a II-a: Continutul constitutiv al infractiunii
1. Latura obiectiva
2. Latura subiectiva-elementul subiectiv
Cap. 3: - Forme, modalitati, sanctiuni
Sectiunea I: Formele infractiunii de viol
1. Actele preparatorii
2. Tentativa
3. Consumarea si epuizarea infractiunii
Sectiunea a II-a: Modalitatile infractiunii
1. Modalitati normative
2. Modalitati faptice
Sectiunea a III-a: Sanctiuni
1. Pedeapsa principala
2. Pedeapsa complementara
Cap. 4: - Aspecte procesuale si criminologice
Sectiunea I: Aspecte procesuale
1. Acordarea de daune morale in cazul savirsirii infractiunii de viol
Sectiunea a II-a: Aspecte criminologice
1. Concluzii desprinse din analiza situatiei operative pe linia comiterii violurilor
Cap. 5: - Aspecte psihologice asupra infractiunii de viol
Sectiunea I: Conotatii psihologice asupra infractiunii de viol
1. Conotatii prealabileCiteva elemente de psihologie a comportamentului uman
Sectiunea a II-a: Factori conjuncturali care favorizeaza savirsirea infractiunii de viol
Sectiunea a III-a: Vulnerabilitatea victimala a femeii pe plan psihologic Particularitatile de personalitate ale femeii, sub aspecte bioconstitutionale si psihocomportamentale
1. Reguli vizind femeia in relatiile interpersonale cu barbatul
2. Locul si rolul victimei in cuplul victima - agresor
Sectiunea IV: Consideratii privind factori provocatori generati de victima in infractiunea de viol
1. Factori provocatori generati de victima
2. Consecinte pe plan psihologic privind victimele violurilor
Sectiunea V: Personalitatea infractorului in infractiunea de viol
Personalitatea autorului infractiunii de viol sub raport psihoconstitutional si psihocomportamental
1. Raportul relatiilor interpersonale in infractiunea de viol
2. Raspunsuri psihologice ale violatorului dupa comiterea infractiunii
Cap. 6: - Factori motivationali in savirsirea motivatiunii de viol
Sectiunea I: Obiectivul cercetarii
Sectiunea a II-a: Ipoteze de lucru
Sectiunea a III-a: Metoda de lucru
Sectiunea a IV-a: Analiza si interpretarea datelor obtinute
Concluzii
Bibliografie

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

{p}

?CAPITOLUL 1

CONSIDERATIUNI GENERALE

PRIVIND INFRACTIUNEA DE VIOL

SECTIUNEA I

Libertatea sexuala si necesitatea ocrotirii acesteia prin

mijloace de drept penal

1. Libertatea sexuala in sfera libertatilor individuale.

Omul reprezinta suprema creatie a lumii, ocrotirea acestuia prin norme juridice raspunzand in primul rand unui interes manifestat totdeauna in drept fata de atributele persoanei cu valori general-umane. Apararea persoanei constituie o trasatura constanta, comuna tuturor sistemelor de drept.

În sfera libertatilor individuale, ca atribute esentiale ale persoanei asigurate, garantate si ocrotite prin norme juridice, se inscrie si libertatea sexuala a persoanei. Libertatea sexuala este un atribut important al personalitatii umane si o importanta valoare sociala. Orice atingere adusa persoanei pune in pericol si chiar lezeaza buna desfasurare a relatiilor sociale legate de acestea.

Viata sexuala constituie un domeniu deosebit de important al vietii persoanei. Manifestarile de viata sexuala, adica raporturile sexuale in care oamenii intra in mod necesar, dau nastere unor relatii in a caror normala desfasurare sunt deopotriva interesati atat individual, cat si social.

Viata sexuala a persoanei trebuie sa se desfasoare dupa anumite norme a caror respectare asigura apararea unor valori morale si juridice de maxima importanta si anume libertatea si moralitatea vietii sexuale a persoanei.

Libertatea sexuala este un aspect al libertatii persoanei, in primul rand al persoanei de sex feminin, de a intretine raporturi sexuale numai dupa libera sa vointa, precum si deplina libertate de alegere a partenerului de raport sexual1.

Libertatea sexuala are drept corolar inviolabilitatea sexuala a persoanei, in sensul ca aceasta nu poate fi constransa sub nici o forma la raport sexual. La randul sau, moralitatea vietii sexuale presupune desfasurarea acesteia potrivit legilor naturii, adica prin practicarea de raporturi normale .

_____________________________________________________________________

1 Antoniu G., Popa M., Danes St. – Codul penal pe intelesul tuturor, pag 52.

Actul sexual normal este cel heterosexual in cadrul aceleiasi specii. Sub aspect biologic, actul sexual reprezinta forma de reproducere a speciei. La mamiferele superioare, perioada de rut ( perioada de atragere sexuala) este ciclica. La om, aceasta perioada are un caracter permanent. În timp ce la animale actul sexual ramane un instinct care asigura reproducerea si are doar o semnificatie biologica, la om, in afara acesteia, are si numeroase implicatii de ordin social ,moral si psihologic.

Organizarea sociala, principiile etice vin sa ingradeasca aceasta manifestare naturala, homo sapiens avand largi posibilitati de a discerne si de a stapani, in perioade permanente de rut, instinctul sexual. Evitarea pornirilor instinctuale, determinarea de atitudini subiective, individuale, este posibila numai printr-o dezvoltare armonioasa a personalitatii umane, o dezvoltare in care ratiunea si afectivitatea trebuie sa creeze un echilibru pentru atitudinea morala pe care o impune organizarea sociala .

Societatea umana a transformat instinctul sexual si l-a integrat intr-o sensibilitate specific umana, facand din sexualitate un act de cultura pentru care afinitatea spirituala, potrivirea de caracter, pretuirea reciproca, dragostea si predominanta comunicarii spirituale fata de cea sexuala, devin conditii sine qua non. La om sexualitatea a devenit o problema social-culturala legata, in principal, de sentimentul de dragoste care devine astfel o caracteristica a personalitatii si nu a sexualitatii. Se spune ca personalitatea omului nu se reflecta nicaieri mai exact si mai total ca in dragoste, in care omul nu-si poate ascunde uratenia, tradandu-se in mod inevitabil. În evolutia culturala a sexualitatii, aceasta a devenit o latura a personalitatii biologice si culturale a omului. În esenta, comportamentul fata de femeie arata cat de uman a devenit comportamentul barbatului, ceea ce a facut pe V. Parvan sa afirme ca ” primul barbat care s-a aplecat si a cules o floare pentru a o oferi unei femei a inaugurat cultura, dragostea animalica a fost depasita, iar noua dragoste, cea omeneasca, a fost simbolizata minunat printr-o floare”.

Influenta mediului social asupra sexualitatii este invederata de frecventa diferita a infractiunilor sexuale in raport de mediul social, de relatiile sociale. Chiar daca nevoile biologice sunt aceleasi, satisfacerea lor difera dupa contextul socio-cultural si uman de existenta, cu alte cuvinte, desi continutul nevoilor biologice este acelasi, forma de satisfacere a acestor nevoi difera in raport cu societatea. Din acest punct de vedere asistam astazi la o scadere a anomaliilor si abaterilor instinctual-sexuale, consecinta a unor relatii moral-sociale, a unor cutume si norme ce faciliteaza raporturile autentice dintre sexe. Legislatia sociala a urmarit intotdeauna canalizarea biologiei sexuale spre o finalitate sociala utila, legata de respectul reciproc, afectiune, conjugalitate si reproducere, reprimand orice forma de comportament sexual aberant.

Violul este o infractiune cu caracter cultural pregnant deoarece lezeaza si incalca consimtamantul la un raport sexual, avand elemente innascute si predominant castigate, este un comportament social ce a contribuit la evolutia speciei. Gratie dezvoltarii inteligentei si comportamentelor sociale ce asigura o adaptare mai supla la conditiile de mediu. Dezvoltarea functiilor intelective a facut evolutia sa paraseasca palierele biologice pentru a se dezvolta in cultura.

Daca eternitatea biologica s-a obtinut prin reproducere, cea culturala s-a obtinut prin familie.

Violul este una din cele mai grave infractiuni contra persoanei avand o profunda semnificatie antisociala. El constituie cea mai brutala atingere adusa libertatii sexuale, care constituie un important atribut al personalitatii umane. Raportul sexual savarsit prin constrangerea persoanei loveste in inviolabilitatea sexuala, in inviolabilitatea fizica, in demnitatea libertatea persoanei. El are drept consecinte vatamarea integritatii corporale sau sanatatii, ori chiar moartea persoanei, poate pune in pericol dezvoltarea normala psihica si fizica a victimei, echilibrul moral al acesteia ca sotie si mama ori ca viitoare sotie si mama, poate provoca grave atingeri in sfera relatiilor privitoare la filiatie si familie 2 .

Pericolul social pe care il reprezinta infractiunea de viol consta deci, in primul rand, in cel generat direct contra persoanei- victima, considerata individual, iar in al doilea rand, in consecintele profund daunatoare pe care le antreneaza in plan social, contra desfasurarii normale a vietii sexuale a oamenilor, deoarece respectarea atributelor inalienabile ale personalitatii umane in sfera relatiilor sexuale constituie una din bazele existentei societatii.Din aceste considerente se impune ca o necesitate incriminarea de legea penala a faptelor de viol.

2. Necesitatea ocrotirii prin mijloacele dreptului penal a libertatii sexuale.

Violul ocupa locul principal in grupul infractiunilor privitoare la viata sexuala. Fiind privit ca o activitate ce caracterizeaza acest grup de infractiuni, constituie cea mai grava forma de incalcare a relatiilor sociale si a valorilor etico-sociale a caror ocrotire constituie scopul incriminarii si sanctionarii infractiunilor privitoare la viata sexuala. Apararea acestor valori si relatii sociale se realizeaza prin apararea libertatii si inviolabilitatii sexuale a persoanei. Forma tipica de lezare a acestor valori o constituie costrangerea unei persoane de acelasi sex sau de sex diferit, ceea ce face ca violul sa fie privit si sanctionat drept infractiunea cea mai grava in grupul infractiunilor privitoare la viata sexuala.

Siluirea unei persoane, adica folosirea constrangerii fizice sau a amenintarilor impotriva acesteia, cu scopul de a-i infrange impotrivirea la un raport sexual neconsimtit (constrangere explicita) ori abuzarea, determinata de imposibilitatea victimei de a se apara ori de a-si exprima vointa, pentru a avea raport sexual cu aceasta (constrangere implicita), aceasta caracterizeaza in esenta infractiunea de viol. Aceasta idee de violare a libertatii sexuale a unei persoane de acelasi sex sau de sex diferit , prin constrangerea ei la un raport sexual , sta la baza incriminarii faptei de viol in Codul penal.

2 Braunstin B. – Drept penal al Romaniei, pag. 120.

Savarsirea infractiunii de viol constituie manifestarea unei constiinte retrograde, inapoiate, a unei personalitati caracterizata prin grave deficiente morale. Printre componentele constiintei inapoiate care dau nastere unui asemenea comportament antisocial se inscrie de cele mai multe ori conceptia primitiva, inapoiata si josnica in care de cele mai multe ori femeia este privita ca o fiinta inferioara, ca un obiect al posesiei de catre barbatul care poate abuza de ea dupa bunul sau plac. Toate aceste aspecte evidentiaza inca o data pericolul social al infractiunii de viol , necesitand prevenirea si combaterea acesteia.

Violul este o grava atingere adusa libertatii sexuale a persoanei, o incalcare brutala a demnitatii acesteia .Gravitatea faptei nu este determinata numai de incalcarea brutala a libertatii in domeniul vietii sexuale, ci si de jignirea profunda ce i se aduce victimei, ca si alte consecinte pe care le poate atrage savarsirea ei. Poate avea drept consecinta vatamarea integritatii corporale ori sanatatii, sau producerea unui dezechilibru moral cu implicatii dintre cele mai grave in ceea ce priveste viata victimei in familie si societate.

Consecintele si implicatiile deosebit de daunatoare pe care le poate antrena pe plan social incalcarea libertatii sexuale a persoanei , impactul moral deosebit ,au impus cu necesitate ocrotirea prin mijloacele de drept penal a libertatii sexuale a persoanei si, ca o consecinta, incriminarea infractiunii de viol. Aceasta problema a stat in atentia legiuitorului inca din vechiul drept romanesc, unde se prevedea: ”cel ce prin sila va batjocori fecioara ,taindu-i-se nasul, sa dea fetei si a treia parte din averea sa “ 3.

SECTIUNEA A II-A