Pagina documente » Stiinte Economice » Finante publice. Politica bugetara si fiscala

Cuprins

lucrare-licenta-finante-publice.-politica-bugetara-si-fiscala
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-finante-publice.-politica-bugetara-si-fiscala


Extras din document

CUPRINS
Elemente introductive de problematica a finantelor publice.
3


Capitolul I. Tranzitia economica si evolutia principalilor indicatori macroeconomici. Elementele managementului bugtar

8
1.1. Aprecieri asupra tranzitiei economice in Rominia.........
9
1.2. Prezentarea indicatorilor reprezentativi ai stabilitatii macroeconomice

11
1.2.1. Produsul intern brut.
11
1.2.2. Comert exterior......
11
1.2.3. Datoria publica......
13
1.2.4. Inflatia.
16
1.2.5. Somajul....
18
1.3. Analiza evolutiei principalilor indicatori macroeconomici in perioada 1990 - 2001......

21
1.3.1. Evolutia produsului intern brut...
22
1.3.2. Evolutia comertului exterior......
23
1.3.3. Evolutia datoriei publice........
26
1.3.4. Evolutia inflatiei.....
30
1.3.5. Evolutia somajului...
32


Capitolul II. Evaluarea politicilor financiar-monetare si realizarea echilibrului macroeconomic din perspectiva reformei bugetare

36
2.1. Scurta prezentare a politicii financiare si monetare..
37
2.1.1. Conceptul de politica financiara..........
37
2.1.2. Conceptul de politica monetara...........
38
2.2. Programarea financiar-monetara in vederea realizarii echilibrului macroeconomic............

41
2.2.1. Coordonatele politicii financiare in domeniul cheltuielilor si resurselor publice..............

41
2.2.2. Rolul politicilor financiare si monetare in asigurarea echilibrului financiar.............

44
2.3. Analiza realizarii echilibrului macroeconomic in Rominia, in perioada 1990-2001...

48

Capitolul III. Politica bugetara si politica fiscala - principalele instrumente de interventie a statului in economie.

60
3.1. Politica bugetara si fiscala..............
61
3.1.1. Politica bugetara..
61
3.1.2. Politica fiscala.....
66
3.2. Deficitul bugetar
68
3.3 Coordonarea politicilor bugetare si fiscale - sursa a cresterii economice in Rominia, in anul 2001?..............

70
3.3.1. Notiunea de crestere economica.........
70
3.3.2. Coordonarea politicilor bugetare si fiscale - sursa a cresterii economice in Rominia, in anul 2001?............

72


Capitolul IV. Studiu de caz privind aplicarea politicii bugetare si fiscale in Rominia in perioada 1990-2001...........

76
4.1. Obiectivele politicii bugetare si fiscale in Rominia in vederea integrarii in Uniunea Europeana.........

77
4.1.1. indeplinirea criteriilor economice de aderare.
77
4.1.2. Masuri pentru intensificarea si accelerarea pregatirilor in vederea indeplinirii criteriului privind capacitatea de asumare a obligatiilor de stat membru..........

82
4.1.3. Actiuni pentru accelerarea negocierilor de aderare a Rominiei la Uniunea Europeana.

84
4.2. Structura si evolutia veniturilor si cheltuielilor publice ale Rominiei, in perioada 1990-2001.......

87
4.2.1. Evaluarea cheltuielilor si veniturilor bugetare in perioada 1990-1992............

87
4.2.2. Evaluarea cheltuielilor si veniturilor bugetare in perioada 1993-1996............

92
4.2.3. Evaluarea cheltuielilor si veniturilor bugetare in perioada 1997-2000............

97
4.2.4. Evaluarea cheltuielilor si veniturilor bugetare in anul 2001
101
4.2.5. Evaluarea gradului de fiscalitate in perioada 1990-2001...
106
4.3. Perspective ale politicii bugetare si fiscale in Rominia............
111
4.3.1. Politica fiscala......
111
4.3.2. Politica bugetara...
112
Capitolul V. Rominia si Uniunea Europeana: noile dimensiuni bugetare

5.1 Evolutii macroeconomice in perioada 2000 - 2002
5.2 Programul economic de preaderare - 2002
5.2.1 Obiectivele pe termen mediu si cadrul general al politicii bugetare
5.2.2 Scenariile ce definesc cadrul macroeconomic
5.2.3 Managementul datoriei publice guvernamentale si finantarea deficitului bugetar
5.2.4 Analiza riscurilor bugetare
5.3 Evaluarea Comisiei Europene la Programul Economic de Preaderare 2002
5.3.1 Politica bugetara
5.3.2 Managementul datoriei
5.3.3 Finantarea datoriei
5.3.4 Riscuri fiscale
Concluzii............
113
Bibliografie.........
118
Lista de tabele......
121
Lista de figuri......
122

Alte date

?Elemente introductive de problematica a finantelor publice

Finantele publice au aparut pe o anumita treapta de dezvoltare a societatii, fiind strans legate de istoria statului si dreptului. De-a lungul etapelor parcurse de istoria societatii omenesti, finantele s-au concretizat sub forma relatiilor sociale, de natura economica, utilizand banii si formele valorice in procesul repartitiei produsului social. Ele contribuie la indeplinirea functiilor interne si externe ale statului.

Finantele publice reprezinta o parte a studiului economiei. Se invecineaza cu domeniul statului si stiintele politice si se ocupa cu o parte din problemele si tehnicile folosite in domeniul finantelor private, dar in esenta sunt parte a domeniului economiei. De aceea, intelegerea esentei finantelor publice depinde de intelegerea economiei in general.

În “Avutia Natiunilor” (1776), care este considerata a fi prima carte care a abordat economia ca o stiinta de sine statatoare, Adam Smith scria: “Economia politica, privita ca o ramura de cunostinte ale omului de stat sau a legiuitorului isi propune doua scopuri distincte: in primul rand de a procura populatiei un venit sau o subzistenta abundenta, sau mai bine zis, de a o face capabila sa-si procure acest venit sau aceasta subzistenta abundenta; si in al doilea rand de a procura statului sau colectivitatii un venit suficient pentru serviciile publice.” [1 Adam Smith “Avutia Natiunilor”, Editura Universitas, Chisinau, 1992, vol I, p. 287]

În conceptia moderna, interventionista, autoritatea publica are drept sarcini: sa influenteze procesele economice, sa corecteze evolutia ciclica, sa previna crizele economice, sa limiteze efectele negative ale crizelor, sa acorde subventii, alte facilitati intreprinderilor private. În acelasi timp este necesara studierea mijloacelor de interventie a statului in economie cu ajutorul veniturilor si al cheltuielilor.

În definitiile moderne se considera ca economia se ocupa de studiul alocarii resurselor rare. Resursele productive sunt finite. Teoria economica permite intelegerea unei mai bune alocari a resurselor. De aceea, folosind analiza economica, vorbim intotdeauna de alternative sau optiuni. Obiectul analizei poate fi intreaga economie, poate fi statul sau doar familia. Abordarea analizei economice este insa intotdeauna aceeasi. Pentru a determina desfasurarea in timp a unei actiuni trebuie, in masura in care acest lucru este posibil, sa masuram si sa comparam costurile si beneficiile in cazul unei alte utilizari a resurselor.

Relatiile financiare presupun acel transfer de valoare exprimat in forma baneasca ca fluxuri financiare de la persoanele fizice si juridice catre stat si, pe de alta parte, ca fluxuri financiare de la stat, catre beneficiari, persoane fizice si juridice.

Astfel, economia este mai mult decat un studiu de eficienta. In aceeasi masura este si un studiu despre impartialitate si obiectivitate. Cine se bucura de serviciile produse? Raspunsul superficial ar fi: cei care au bani pentru a le plati. Dar ce determina distribuirea diferita a veniturilor oamenilor? Mai mult, exista o distributie optima a veniturilor?

Daca economia reprezinta studiul eficientei si echitatii alocarii resurselor, atunci ce reprezinta finantele publice? Finantele publice reprezinta studiul activitatilor financiare ale statului si autoritatilor publice. Ele descriu si analizeaza cheltuielile statului si tehnicile folosite de acesta pentru a finanta aceste cheltuieli. Analiza finantelor publice ne ajuta sa intelegem de ce anumite servicii sunt asigurate de sectorul public si de ce statele se bazeaza pe anumite tipuri de impozite si taxe. De exemplu, de ce apararea nationala este asigurata de sectorul public, iar producerea de bunuri este apanajul sectorului privat. {i de ce statele se bazeaza pe mai multe tipuri de taxe si nu pe un singur fel de taxa prin intermediul careia sa-si asigure resursele necesare sectorului public?

În finantele publice interesul se centreaza asupra studierii institutiilor si proceselor de luare a deciziilor. De exemplu, ce efecte vor avea tehnicile bugetare asupra paletei actuale de bunuri si servicii publice? În sectorul public, luarea deciziilor se face prin vot. Totusi, poate reflecta, sistemul votarii, preferintele reale ale unui grup de cetateni? Mai mult, care sunt implicatiile legate de eficienta si echitatea diferitelor reguli de votare? Exista vreo diferenta intre deciziile luate pe baza majoritatii si deciziile luate pe baza consensului unanim?

În lucrarea sa “Finante publice”, A.C. Pigou afirma: “În orice societate dezvoltata exista o forma de organizare administrativa care ii reprezinta sau nu pe membrii colectivitatii sociale, dar sigur are autoritatea de a-i constrange individual.”

Aceasta afirmatie este importanta deoarece identifica natura coercitiva a statului. Statul forteaza cetatenii sa faca lucruri pe care probabil altfel nu le-ar face. De asemenea, la fel de important este ca nu exista nici o garantie ca statul actioneaza in interesul cetatenilor.

Însa se pune intrebarea: chiar avem nevoie de un sector public? putem merge mai departe si fara existenta acestuia? Unii cred ca activitatea sectorului public este daunatoare, altii cred intr-un sector public suficient de dezvoltat astfel incat sa satisfaca aproape toate nevoile. Ambele opinii sunt insa extremiste.

Conceptul modern al nevoii de un sector public a pornit in principal de la ideea esecului pietei. Nu ar fi nevoie de un sector public daca toate problemele economice ar putea fi rezolvate prin tranzactiile de pe piata sau de catre sectorul privat. Astfel, cand piata sufera un esec se justifica interventia guvernului, aplicarea politicii sale ducand la imbunatatiri.

Esecul pietei se manifesta in trei directii principale:

? esecul pietei in furnizarea bunurilor si serviciilor dorite de societate;

? esecul pietei in repartizarea veniturilor;

? esecul pietei in atingerea echilibrului pietei ocuparii fortei de munca.

Esecul pietei in furnizarea bunurilor si serviciilor dorite de societate

Activitatea din sectorul privat este bazata pe liberul schimb. Preferinta populatiei pentru un anumit bun sau serviciu este exprimata prin cererea pentru acel bun sau serviciu. Cantitatea de bunuri si servicii produse depinde de costurile implicate. Schimburile se realizeaza prin intermediul pietei.

Schimbul liber se poate realiza in mai multe feluri pe piata. Cand exista un singur vanzator al unui produs starea pietei se numeste monopol. Monopolul necontrolat va conduce la o alocare ineficienta a resurselor; aceasta nu inseamna ca se folosesc mai multe resurse decat este necesar pentru producerea bunurilor sau serviciilor respective, ci, deoarece monopolul are control asupra intregii piete, acesta nu va furniza cantitatea de bunuri pe care acestia o doresc la un pret care sa reflecte in mod real valoarea resurselor folosite pentru furnizarea bunurilor respective. Este deci justificat ca statul sa intervina in cazul unor firme care manifesta tendinte de monopolizare a pietei.

O alta situatie de esec al pietei este cea a externalitatilor. Cel mai cunoscut exemplu de externalitate negativa (caci exista si externalitati pozitive) este poluarea. În acest caz curba ofertei nu reflecta corect costurile necesare producerii bunului care implica poluare. Producatorii nu vor plati de bunavoie costurile suplimentare si nici consumatorii. Ele vor fi suportate de oamenii care muncesc sau traiesc in zona afectata de poluare. Pentru a corecta aceste ineficiente sunt necesare interventii pe piata, in acest caz cea mai buna fiind introducerea unei taxe pentru producerea bunului respectiv.

Esecul pietei in repartizarea veniturilor

Presupunem o piata cu un grad inalt de competitie, in care cererea reflecta corect toate preferintele consumatorilor iar oferta are la baza toate costurile de productie. Pe o astfel de piata, intreprinderile si-ar maximiza profiturile iar consumul public ar fi satisfacut printr-o combinatie optima de bunuri si servicii. Dar cum vor fi repartizate veniturile? Într-o economie competitiva maximizarea profiturilor firmelor le va determina pe acestea sa recompenseze factorii de productie proportional cu productivitatea fiecaruia. Rezultatele exploatarii pamantului, muncii si capitalului trebuie sa reflecte productivitatea lor, masura in care au contribuit la productia de bunuri si servicii. Rezulta ca cei care au fost suficient de destepti sa-si aleaga o meserie buna si sunt suficient specializati vor prospera. Cei care nu si-au ales cea mai buna meserie, care nu sunt sufiecient specializati sau care sunt lenesi, vor primi un venit mai mic sau chiar deloc. Eficienta presupune ca factorii sa nu fie platiti cu mai mult decat merita. Pentru acesti oameni redistribuirea poate fi vazuta ca orice alt bun. Oamenii pot cumpara oricat vor. Daca vor sa transfere o parte din venit altora, pot face acest lucru prin intermediul institutiilor de caritate.

Esecul pietei in atingerea echilibrului preturilor si ocuparii fortei de munca

Într-o economie cu un sector privat dezvoltat este normal sa ne asteptam la fluctuatii ale ratei somajului si ale nivelului preturilor. Cresterea populatiei, razboaiele, schimbarile in oferta de moneda, progresul tehnologic, valurile de optimism si pesimism determina instabilitate economica.

Fluctuatiile activitatii economice poarta numele de cicluri economice. De obicei acestea sunt impartite in patru etape: avant, apogeu, recesiune si depresiune. Faza de avant a ciclului economic este perioada infloririi activitatii economice; apogeul si depresiunea sunt puncte de cotitura. Cand o recesiune este profunda este numita depresiune. Experienta anilor ’30 a schimbat viziunea oamenilor asupra adevaratului rol al statului in asigurarea unei ocupari complete a fortei de munca si stabilizarii preturilor. Cum al doilea razboi mondial se apropia de sfarsit, s-a ajuns la concluzia ca ocuparea totala a fortei de munca si stabilizarea preturilor era o responsabilitate publica.

Putem afirma ca interventia statului pentru corectarea acestor esecuri ale pietei are de fapt ca scop final cresterea asa-numitei bunastari sociale. Problema pe care si-o pune aceasta lucrare este cum pot politicile fiscal-bugetare sa contribuie la cresterea acestei bunastari. Iar analiza nu este lasata numai la nivel teoretic, fiind exemplificata pe cazul Romaniei.

Putem spune ca lucrarea este structurata in doua parti: prima, care cuprinde capitolele I si II, realizeaza o analiza de ansamblu asupra evolutiei economiei romanesti si atingerii starii de echilibru. Analizele concrete sunt precedate de explicatii teoretice, menite sa explice indicatorii folositi. A doua parte, capitolele III si IV, este concentrata pe politicile fiscale si bugetare si rolul acestora in obtinerea cresterii economice.

Am considerat necesar ca lucrarea sa inceapa cu o prezentare de ansamblu a procesului de tranzitie prin care trece tara noastra, acesta punandu-si amprenta asupra oricarei masuri de politica macroeconomica luata de guvernantii actuali sau din trecut. De asemenea am facut o scurta prezentare teoretica a principalilor indicatori macroeconomici, facand apoi o analiza a evolutiei acestora in Romania, in perioada 1990-2001 (Capitolul I. Tranzitia economica si evolutia principalilor indicatori economici).

În capitolul II, Evaluarea politicilor financiar-monetare si realizarea echilibrului macroeconomic, am incercat sa prezint modalitatile prin care se poate atinge echilibrul macroeconomic, obiectiv urmarit de toate politicile guvernamentale. Pentru aceasta am prezentat mai intai notiunile de politica financiara si politica monetara, concentrandu-ma apoi pe contributia acestora la realizarea echiulibrului financiar, si implicit a celui global al economiei. Capitolul se incheie cu o analiza a realizarii echilibrului macroeconomic in Romania in perioada 1990-2001.

O prezentare teoretica a principalelor coordonate ale politicilor fiscale si bugetare este realizata in capitolul III, Politica bugetara si politica fiscala – principalele instrumente de interventie a statului in economie. Un loc aparte este acordat deficitului bugetar, problema extrem de importanta pentru economia romaneasca. În final am incercat o analiza a programului de actiune al guvernului, pentru a surprinde modul in care s-a realizat coordonarea politicilor fiscal-bugetare in anul 2001, avand ca principal obiectiv cresterea economica.

Lucrarea se incheie cu un Studiu de caz privind aplicarea politicii bugetare si fiscale in Romania in perioada 1990-2001(capitolul IV). Prezentarea urmareste indeaproape ciclurile politice, intrucat este stiut ca politicile fiscal-bugetare sunt in mare masura influentate de ideologia partidului de guvernaman. Un alt element luat in calcul la prezentare a fost armonizarea cu aquis-ul comunitar, poate singurul obiectiv care, pe parcursul acestor 11 ani, a reusit sa dea o oarecare coerenta si continuitate politicilor guvernamentale.

Capitolul I

Tranzitia economica si evolutia principalilor indicatori economici