Pagina documente » Psihologie, Sociologie » Fobie sociala. Anxietatea si influenta ei asupra activitatii si stilului de comunicare

Despre lucrare

lucrare-licenta-fobie-sociala.-anxietatea-si-influenta-ei-asupra-activitatii-si-stilului-de-comunicare
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-fobie-sociala.-anxietatea-si-influenta-ei-asupra-activitatii-si-stilului-de-comunicare


Cuprins

Cuprins
Introducere:
Capitolul I. Aspecte teoretice si sociale ale fobiei sociale.
1. Definitie a anxietatii. Abordari din mai multe perspective.
1.2. Anxietatea ca stare si ca trasatura de personalitate.
1.3. Nevroza anxioasa.
1.3.1. Tabloul manifest si dinamica afectiva.
1.3.2. Factorii ce stau la baza aparitiei comportamentului anxios.
1.3.3. Atitudinile si conflictele centrale.
1.3.4. Mecanismele de aparare.
1.3.5. Anxietatea - factor provocator de inhibitii. Influenta ei asupra activitatii si stilului de comunicare.
1.4 Anxietatea la copii
2. Definirea si abordarea fobiei sociale din mai multe perspective.
2.1 Modelul biologic
2.2 Modelul psihofiziologic (comportamental)
2.3 Modelul terapiei cogniti-vo-comportamentale
2.4 Abordarea psihanalitica
Capitolul II. Teorii etiologice si terapeutice asupra fenomenului de tulburare anxioasa.
1. Terapia gestalista.
2. Psihoterapia existentiala.
3.Analiza bioenergetica.
4.Psihoterapia rogersariana orientata pe client.
5.Hipnoterapia.
6.Psihoterapia tranzactionala
7. Din perspectiva terapiei realitate
8.Terapia cognitiva
Capitolul III. Diagnosticul fobiei sociale.
1. Tablou simptomatologic.
2. Forme si manifestari clinice ale anxietatii.
3. Descriere generala a instrumentelor si procedeelor de diagnosticare a fobiei sociale.
Capitolul 4. Obiectivele si metodica cercetarii
4.1. Scopul si obiectivele cercetarii.
4.2. Metodologie.
4.2.1. Subiecti si procedura.
4.3. Studii de caz.
Concluzii finale
Bibliografie

EXTRAS DIN DOCUMENT

?INTRODUCERE

În lucrarea care urmeaza m-am referit asupra cunostintelor recente in ceea ce priveste tratarea fobiei sociale. Mai precis, m-am intrebat care sunt interventiile ce si-au dovedit eficienta acestei tulburari. Am inceput cu o descriere a tulburarii. M-am oprit apoi asupra unor probleme importante pentru evaluarea personabilitatii pacientului cu fobie sociala.

Am facut o incercare de prezentare scurta a terapiilor celor mai cunoscute incluzand teoriile etiologice si teraerapeutice.privind problema ce ma intereseaza.

Prin alte cuvinte, m-am condus de ideea “Cum este abordata fobia sociala din punctul de vedere a mai multor scoli” si care sunt strategiile, metodele cele mai eficiente in aceste cazuri.

Am precizat, de asemenea, un rezumat continand indicatii in ceea ce priveste eficienta terapiei eclectice asupra tulburarilor de anxietate, ca apoi sa propun un model propriu de psihoterapie ecletica, verificand eficienta ei prin aplicarea in practica.

Rolul anxietatii

Omul de rand din societatea noastra este prea putin constient de importanta pe care anxietatea. o are in viata noastra. Ea poate fi un factor determinant in viata noastra fara a sti lucrul acesta. Gradul de constientizare al acestui efect nu indica nicidecum vigoarea si importanta ei. Unii nevrotici sunt pe deplin constienti ca sunt haituiti de anxietate. Manifestarile acesteia variaza extrem de mult : aceasta poate sa apara daca anxietate difuza, sau dimpotriva, sub forma unor atacuri de anxietate, poate fi asociata unor situatii sau activitati bine definite, cum ar fi convorbiri importante cu o persona influenta; poate cu un continut bine determinat, cum ar fi teama de a inebuni. Altii sesizeaza ca au o anxietate pe moment cunoscand sau nu conditiile care le provaca, dar fara a-i atribui vreo importanta. În sfarsit exista persoane nevrotice constiente doar de faptul ca au stari depresive, stari de imperfectiune, tulburari ale vietii sexuale si altele de felul acesta, dar care nu sunt deloc constiente ca au sau au avut vreodata stari de anxietate. De obicei primele declaratii in cabinetul terapeutului sunt inexacte. Terapia acestor persoane duce la descoperirea, in pofida aparentelor, a unei anxietati la fel de intense, daca nu cumva mai intense.

Un anxios ar da orice spre a scapa de anxietatea sa spre a evita senzatia aceasta. Sunt si multe inactive, principalul fiind faptul ca anxietatea intensa este unul dintre cele mai chinuitoare afecte pe care le putem trai.

Anumite elemente ale afectului sunt insuportabile pentru individ. Unul dintre acestea este senzatia de neputinta. În fata unui pericol anxiosul se simte disperat, ceea ce este insuportabil pntru acele persoane pentru care puterea, superioritatea, ideea de a sapani pe situatie este un ideal prevalent. Aceasta reactie ei o resimt ca pe o demonstratie de slabiciune sau lasitate.

Un alt aliment al anxietatii este aparenta ei irationalitate. Este de neindurat pentru ca se simt in pericol fiind inghititi de forte irationale contrastante, ei care s-au antrenat pentru a exercita asupra lor un strict control intelectual.

Ultimul element al anxietatii este avertismentul ca ceva in noi este dereglat. Cu cat mai disperata este persoana, cu atat mai mult ca se simte prinsa in plasa incalcita a fricii sale si a mecanismului de aparare si cu atat mai mult se agata de iluzia sa ca are dreptate si ca este perfecta in toate, respingand instinctiv orice insinuare ca ceva este in neregula cu sine si ca este nevoie de o schimbare.

A te teme de privirea celorlalti, a te simti inferior si a evita situatiile care intimideaza sunt care-si au originea tot conceptiile perfectioniste asupra existentei. Fobiile sociale stanjenesc viata a milioane de indivizi care traiesc cu spaima de a se trezi expusi privirii celorlalti, isi programeaza existenta in asa fel incat sa evite o asemenea eventualitate si sfarsesc foarte frecvent prin a ramane izolati si in depresiune. Dupa statisticile O.M.S., 24Î. din populatia lumii ar fi in cauza.

Persoanele avand acest tip de anxietate se tem tot atat de mult de parerea negativa a celorlalti, cat si de criticile pe care acestia le pot exprima cu voce tare. Ele au foarte adesea un sentiment de inferioritate si de umilinta. Izolarea corelationala care rezulta din disperarea lor, ii demoralizeaza si poate impinge spre extremitati ca alcoolul, drogul, sinuciderea.

Capitolul 1. Aspecte teoretice si sociale ale fobiei sociale:

1.1 Defintii si puncte de vedere

referitoare la anxietate

“Întreaga dinamica, a sistemului personalitatii umane (formarea, manifestarea si realizarea) este circumscisa si conditionata in mod nemijlocit de dialectica raportului dintre solicitarile interne (starile de motivatie proprii individului) si solicitarile externe (existentele si starile de motivatie proprii mediului existential, in primul rand celui social)” (Golu Mihai, 1993).

Anxietatea este un dezechilibru social de tip reactiv si care se pot manifesta in grupele comunitar – umane , consecutiv actiunii unor factori stresanti, exogeni, cu actiune indelungata si repetata, care limiteaza capacitatile de finalizare a comportamentului uman n raport cu propiile sale tendinte sau aspiratii naturale.

În reactia la stres un rol vital il au procesele psihice ce include evaluarea si interpretarea personala. Aceasta reactie apare sub forma de lupta pentru control si stapanire a situatiei lor, mai ales cand ele sunt difuze, neclare pentru individ. Endler elaboreaza un model interactional al anxietatii, conform caruia individul are “predispozitie” de a reactiona la stres cu anxietate crescuta (Golu Mihai, 1993).

Lader (1977) defineste anxietatea drept “o stare afectiva neplacuta avand calitatile subiective ale fricii, asociata cu sentimentul unui pericol, amenintarea fiind difuza, disproportionata in raport cu intensitatea emotiei, sau aparent, aceasta amenintare lipseste”.

Dupa Balcescu si Nicolau “anxietatea este o stare afectiva negativa, aflata in stransa legatura cu disconfortul creat de instalarea unei stari de motivatie”. Un motiv ar fi teama de a fi respins, ceea ce se traduce prin inabilitatea si insadisfactia comunicationala si trairea sentimentului de incapacitate in ceea ce priveste mentinerea unei relatii. Aceste persoane se manifesta ca fiind timide, neincrezute, incordate, anxioase, ingrijorate si banale, creand disconfort pentru ceilalti cu care interactionaeza.

Spielberger arata ca anxietatea este o stare emotionala sau conditie neplacuta, caracterizata printr-o senzatie tensoinata subiectiva, teama si suparare, ea fiind stimulata de activarea sistemului nervos autonom.

V. Satir. descrie starea de anxietate in felul urmator: Atunci cand percepem situatia ca fiind periculoasa simtim, dureri de stomac, incordare musculara, se deregleaza ritmul respiratoriu, uneori se intampla sa avem ameteli, in cap ne vin idei de genul : “ Eu nu trebuiesc nimanui. Nimeni nu ma iubeste. Eu nu pot face nimic”. Aceasta indica scaderea autoaprecierii. Ca urmare obtinem compartamente distorsionate, inadecvate situatiei.

C. Money a folosit mai inainte termenul ca fiind sinonim cu teama, indicand prin aceasta o inrudire intre anxietate si teama. Ambele sunt, de fapt, ractii emotionale fata de un pericol si ambele pot fi nsotite de senzatii fizice, cum sunt tremuratura, transpiratia, palpitatiile violente care pot fi atat de puternice incat o spaima instantanee poate sa duca la moarte. Dar si in acest caz este de facut o deosebire intre anxietate sui frica. Este o simpla si clara distinctie : frica este proportionala cu pericolul pe care cineva il are de infruntat, pe cand anxietetea este o reactie disproporttionala la pericol. , ba chiar o reactie la un pericol imaginar. O astfel de reactie a fost numita de catre C. Horney – anxietate nevrotica. Continutul anxietatii nevrotice proclama o anumita atitudine neantemeiata, cu toate ca nu va intampina nici o dificultate ca sa dea actiunii sale o baza rationala. Impresia de reactie disproportionala se risipeste de indata ce este intles sensul anxietatii. De exemplu persoana care manifesta anxietatea in legatura cu moartea, date fiind suferintele pe care le indura, ele nutresc in secret dorinta de a muri. Daca cunoastem acest factor, putem numi anxietatea cu privire la mancare drept o reactie adecvata…”

Pentru teoreticienii invatarii acesta stare ar fi o reactie de teama conditionata, o tendinta dobandita a omului la orice amenintare a armoniei si echilibrului sau interior. Sunt trei tipuri de reactie a omului la amenintari: frica, rusinea, vina. Ele sunt trezite de comentariile celor din jur, sau, si mai rau, de comentarii proprii, sunt uneori depasite rapid, dar alteori persista (Janis, 1971).

Dupa Hawton, Salkovskis, Kirk si Clark (1989) “anxietatea este definita ca fiind o teama nespecificata, fara legatura cu situatiile externe si care nu este asociata cu comportamentul de evitare sistematica a anumitor stimuli, cum se intampla in cazul fobiilor.

Cu toate acestea, interviurile realizate asupra unor pacienti suferind de anxietate au condus la concluzia ca nu este vorba chiar de o teama fara obiect pentru ca respectivii pacienti percep mediul inconjurator ca fiind amenitator si anxiogen. astfel “anxietatea este un raspuns logic la o interpretare eronata a realitatii” (Holdevici, 1996).

Cercetarie recente au evidentiat prezenta a doua tipuri de manifestare a anxietatii. (Barlow, Blanchard, Vermilya si Di Nardo, 1986; Clark s. a., 1988) :

? Atacurile de panica