Pagina documente » Recente » Franchising-ul avantaje si componente

Despre lucrare

acces premium
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.


Cuprins

CUPRINS
INTRODUCERE 1
CAPITOLUL I: MODALITATI DE DEZVOLTARE A INTREPRINDERILOR MICI SI MIJLOCII 2
1.1. Notiuni privind Intreprinderile Mici si Mijlocii 2
1.2. Rolul IMM-urilor 4
1.3. Modalitati de dezvoltare a IMM-urilor 5
1.3.1. Finan?area prin programul PHARE 7
1.3.2. Finan?area prin programul SAPARD 15
1.3.3. Dezvoltarea IMM-urilor cu ajutorul creditelor bancare 19
CAPITOLUL 2: FRANCHINSING-UL - TEHNICI SI COMPONENTE 20
2.1. Notiuni privind franchising-ul 20
2.2. Scurt istoric privind franchising-ul 23
2.3. Operatiunea de franchising. Tehnici 25
2.4. Serviciile, costurile ?i finan?area unei operatiuni de franchising 28
2.4.1. Serviciile franchisor-ului catre franchisee 28
2.4.2. Costurile ?i finan?area franchising-lui 29
CAPITOLUL 3: CONTRACTUL DE FRANCHISING 32
3.1. Contractul de franchising 35
3.1.1. Par?ile contractante 35
3.1.2. Obiectul contractului 35
3.1.3. Preciz?ri ?n leg?tur? cu ?n?elesul termenilor 36
3.1.4. Durata contractului 36
3.1.5. Obliga?iile par?ilor contractante 36
3.1.6. Pre?ul, redeven?a, modalit??i de plata 38
3.1.7. Garan?ii 38
3.1.8. Clauze de neconcuren?? 39
3.1.9. Dreptul franchisor-ului de ?ncetare a furniz?rii produselor 39
3.1.10. Confiden?ialitate 39
3.1.11. Litigii 39
3.1.12. Dispozi?ii finale 40
CAPITOLUL 4: STUDIU DE CAZ ? ROMPETROL 41
4.1. Date de identificare 41
4.2. Scurt istoric al organizatiei 41
4.3. Organigrama si managementul companiei Rompetrol 42
4.4.Gama de produse si servicii oferite 43
4.5. Franchising-ul, modalitate de ie?ire din criz? a micilor proprietari de benzin?rii 46
CONCLUZII SI PROPUNERI PRIVIND DEZVOLTAREA FRANCHISINGULUI 50
BIBLIOGRAFIE 55

EXTRAS DIN DOCUMENT

3.1.11. Litigii {p}

3.1.12. Dispozitii finale {p}

CAPITOLUL 4: STUDIU DE CAZ – ROMPETROL {p}

4.1. Date de identificare {p}

4.2. Scurt istoric al organizatiei {p}

4.3. Organigrama si managementul companiei Rompetrol {p}

4.4.Gama de produse si servicii oferite {p}

4.5. Franchising-ul, modalitate de iesire din criza a micilor proprietari de benzinarii {p}

CONCLUZII SI PROPUNERI PRIVIND DEZVOLTAREA FRANCHISINGULUI {p}

BIBLIOGRAFIE {p}

INTRODUCERE

Franchising-ul, o tehnica de afaceri utilizata atat in practica economica din tarile dezvoltate cat si in tara noastra, necesita aprofundari si elucidari cu deplina lor semnificatie.

Prezenta lucrare valorifica concluzile ce s-au desprins din cercetari si din practica anterioara.

Franchising-ul a fost studiat de numerosi autori care au contribuit la definirea sa in functie de aspectele considerate ca fiind mai importante. Acest sistem a instituit o serie de principii si s-a definit prin trasaturi caracteristice, care s-au constituit ulterior ca tehnica speciala de distributii cu raspandire internationala. Aspectul internationalizarii franchising-ului priveste si o alta latura : crearea de lanturi nationale si internationale de franchising de catre multe alte tari.

Pe masura ce franchising-ul s-a extins, fabricantii, distribuitorii si diferiti prestatori de servicii care actioneaza in acest sistem, s-au grupat in organisme nationale si internationale menite sa le apere pozitiile si interesele. În general, acestea constituie forme de promovare a acestei tehnici de comercializare si de preocupare pentru studiul problemelor economice, juridice si fiscale specifice acestei operatiuni.

Promotorul acestei tehnici de afaceri il reprezinta atitudinea favorabila a factorilor de decizie din tarile occidentale (SUA, Australia, UE) manifestata prin crearea unui cadru legislativ adecvat pentru aceste operatiuni, precum si prin masuri de facilitare a surselor de finantare.

În ceea ce priveste Romania, aceasta tehnica de afaceri poate contribui intr-o masura insemnata la modernizarea economiei cu deosebire a comertului, prin atragerea capitalului strain in componentele sale cele mai elevate, marca, know-how, tehnologie moderna etc. , intr-o forma convenabila pentru toate partile.

Problematica abordata valorifica concluziile ce s-au desprins din teoria si din practica acestei tehnici de afaceri.

CAPITOLUL I: MODALITATI DE DEZVOLTARE A INTREPRINDERILOR MICI SI MIJLOCII

1.1. Notiuni privind Intreprinderile Mici si Mijlocii

Conform definitiei Comisiei Europene sunt considerate IMM-uri toate intreprinderile:

? cu mai putin de 250 de angajati

? cu o cifra de afaceri de max. 40 milioane euro sau cu valoarea bilantului anual de max. 27 milioane euro

? cu nu mai mult de 25% din capital sau partile sociale in posesia uneia sau mai multor intreprinderi mari.

Gradul de marime al unei intreprinderi se apreciaza de cele mai multe ori in comparatie cu alte intreprinderi prin prisma unor criterii cum sunt: cifra de afaceri, numarul de salariati, activul, partea din piata pe care o detine intreprinderea respectiva, relatiile cu concurentii.

În general. IMM se caracterizeaza prin independenta si autonomie din punct de vedere al proprietatii, cat si al functionarii, nu are o situatie dominanta in domeniul ei de activitate, iar dimensiunea acesteia nu depaseste anumite marimi. Cel mai adesea includerea intreprinderilor din aceasta categorie se face in functie de numarul de salariati.

Comitetul pentru Dezvoltare Economica al SUA considera intre caracteristicile IMM urmatoarele: autonomie de gestiune si conducere; numar limitat de investitori, adesea unul singur; camp de activitate zonal; activitate care nu reprezinta decat o mica parte a industriei sau a domeniului respectiv.

În majoritatea tarilor dezvoltate, IMM detin cea mai mare pondere din totalul intreprinderilor din tarile respective, regasindu-se in toate sectoarele de activitate, dar cele mai multe dintre ele sunt intalnite in domeniul serviciilor.

Se apreciaza de catre specialisti ca IMM nu sunt o simpla reproducere a marilor intreprinderi, intrucat prezinta un anumit specific privind pozitia lor pe piata, capacitatea lor de a atrage personalul, modul lor de organizare care prezinta atat avantaje, cat si limite fata de marile intreprinderi. Tendinta unor astfel de intreprinderi de a functiona asemanator marilor companii duce la esec, de acela mai multe ori.

Între avantajele IMM pot fi mentionate:

- capacitate ridicata de inovare manifestata nu numai in lansarea de noi produse, ci si in strategia pe care o adopta acestea

- posibilitatea de a reduce costurile oferind adesea un produs sau serviciu la cel mai redus cost.

Acestea se datoreaza, in primul rand, cheltuielilor constante mult inferioare celor din marile intreprinderi. În general, IMM au o structura mai putin incarcata cu personal datorita faptului ca acestea fac apel frecvent la consilieri, avocati, contabili, periodic, pe baza de contract de colaborari; ocuparea unor segmente de piata specifice, neaccesibile marilor intreprinderi tocmai din cauza marimii lor.

Întreprinderile mici si mijlocii prezinta si unele dezavantaje, intre care:

? deficiente in domeniul gestiunii, in primul rand, din cauza ca cei care creeaza o intreprindere mica, de obicei, nu au pregatire in domeniul managementului – aceasta face ca, din numarul mare de intreprinderi nou create intr-o anumita perioada, multe sa aiba o existenta efemera