Pagina documente » Stiinte Economice » Globalizarea economiei si impactul acesteia asupra comertului romanesc

Cuprins

lucrare-licenta-globalizarea-economiei-si-impactul-acesteia-asupra-comertului-romanesc
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-globalizarea-economiei-si-impactul-acesteia-asupra-comertului-romanesc


Extras din document

CUPRINS
Introducere........p 1-2
Capitolul 1:Globalizarea. Locul si rolul in dezvoltarea economica mondiala
1.1 Aparitia si dezvoltarea conceptului de globalizare.....p 3-9
1.2 Comertul mondial intre internationalizare si globalizare......p 10-13
1.2.1 Liberalizarea in comertul international.....p 13-18
1.2.2 Protectionismul in comertul international.....p 19-22
1.2.3 Regionalizarea in comertul international.....p 23-25
1.3 Efectul globalizarii asupra comertului din tarile dezvoltate.....p 25-39
Capitolul 2: Globalizarea intre pro si contra
1.1. 2.1. Comertul international in secolele XX si XXI
1.1.1. 2.1.1. Evolutia comertului international in secolul XX....p 40-43
1.1.2. 2.1.2. Relatia deschidere - crestere economica.
1.1.3. Argumente pro si contra.....p 43-46
1.2. 2.2. Evolutia fluxurilor internationale monetare - avantaje si riscuri.....p46-47
2.2.1. Fortele globalizarii finantelor....p 47-48
2.2.2. Evolutia pietelor financiare....p 48-50
2.2.3. Avantaje si riscuri...p 50-51
2.2.4. Prezervarea stabilitatii financiare....p 51-52
1.3. 2.3. Activele necorporale - un domeniu al viitorului
1.3.1. 2.3.1. Dematerializarea capitalului ....p 52-55
1.3.2. 2.3.2. Consideratii privind afacerea Internet si consecintele dezvoltarii ei asupra evolutiei firmelor IT sau de tip dot com.....p55-57
1.3.3. 2.3.3. Migratia internationala - motor sau tara a globalizarii?....p58-61
Capitolul 3: Influenta globalizarii asupra comertului rominesc
3.1. Locul comertului rominesc in procesul de globalizare...p 62-67
3.2. Comertului rominesc : o noua abordare in geografia schimburilor internationale....p68-76
3.3. Riscurile globalizarii in Rominia....p 76-78
Capitolul 4: Aderarea Rominiei la Uniunea Europeana prin prisma globalizarii
4.1. Criteriile de aderare la Uniunea Europeana....p 79-94
4.2. Desavirsirea tranzitiei prin intermediul globalizarii....p 94-101
Capitolul 5: Concluzii
5.1. O noua abordare....p 102-105
5.2. Globalizarea astazi....p 105-108
Bibliografie selectiva.... P 109-111

Alte date

?

INTRODUCERE

“Tara spre care migram

cu toti este lumea fara

granite cu economie globala”

Kenichi Ohmae

Lucrarea de licenta „Globalizarea economiei si impactul acesteia asupra comertului romanesc” are drept scop initierea unei analize care are la baza conceptul de globalizare. Termenul de „Globalizare” nu se refera la un obiect concret, care poate fi pus in evidenta prin dimensiunile sale firesti, nici nu este un indicator sau un indice statistic, obtinut prin calcule statistice, tocmai datorita acestui fapt nu a fost niciodata usor de definit.

Globalizarea face referire la activitatile mondiale, cuprinzand mai mult sau mai putin fiecare domeniu si fiecare tara, astfel avem ca si fenomene ale globalizarii: expansiunea comertului, raspandirea tehnologiilor, emigratiile masive si incrucisari culturale. La acest stadiu s-a ajuns in timp, toate momentele istorice, politice avand o anumita contributie la extinderea globalizarii. Tendinte ce pot fi puse in evidenta, cosiderate a fi rezultat in actuala economie globala ar fi: dezvoltarea cominicatiilor globale, valul de dereglementare si cresterea enorma a pietelor globale. Chiar si asa, globalizarea are inca limitele ei, comertul international crescand mult mai repede decat rata de crestere a productiei globale. Exista multe controverse cu privire la acest subiect, astfel incat pe de o parte sunt pareri cum ca liberalizarea comertului international ar fi benefic pentru toti locuitorii si alte pareri ce sustin ca protectionismul in cadrul comertului international ar fi o solutie mai buna, avand in vedere ca liberalizarea si dereglementarea in comertul international ar duce la o diminuare in cresterea economiei nationale.

Ce nu poate nimeni sa nege este existenta fenomenului de globalizare, efectele lui fiind vizibile, si cel mai important exemplu ar fi firmele multinationale, care pornind de la a exporta in alta tara la a-si aloca puncte de productie peste hotare. Corporatia multinationala este o entitate economica aflata in continua miscare in contextul procesului de globalizare si tocmai si de aceea este si necesara adopatarea unei strategii de integrare globala. Nu s-a ajuns inca la un punct de vedere comun daca aceste efecte sunt benefice sau nu pentru fiecare tara si pentru populatie, deoarece strategiile sanatoase de crestere au necesitat din totdeauna o mixtura a practicilor imprumutate din exterior si a inovatiilor institutionale autohtone. Globalizarea poate fi simtita cel mai bine asupra pietelor financiare si de capital, resursele materiale fiind mai usor afectate de acest fenomen decat resursele umane. De altfel, migratia resurselor umane nici nu este considerata deocamdata factor globalizator, ea fiind mai degraba regionalizata.

În Romania, fenomenul de globalizare a fost prezent atat inainte de revolutie cat si dupa aceasta data, avand conotatii diferite, si anume tot timpul a avut o deschidere comerciala dominanta de sectorul CAER, ce a condus la eliminarea restrictiilor cantitative din calea comertului, asigurarea transparentei si a previzibilitatii pentru operatorii economici prin introducerea tarifului vamal de import si a altor masuri de protectie la frontiera, a politicii vamale si a sistemului de licente. În cazul tarii noastre efectele globalizarii sunt concomitente cu cele ale tranzitiei din ultimii ani si tocmai de aceea multi oameni tind sa le confunde si sa le atribuie globalizarii. Însa de acum in colo in cazul Romaniei se poate vorbi de o continua crza de crestere. Procesul de integrare in Uniunea Europeana este cea mai concreta forma de conectare directa si profunda a Romaniei la fenomenele globalizarii. Constructia de idei europene nu poate fi rupta de evolutia globalizarii astfel ca Romania are sansa de a intra direct in centrul acestor miscari care vor configura cu societatea globala de maine.

În elaborarea acestei lucrari doresc sa ii multumesc doamnei Prof. Univ. Dr Carmen Eugenia Costea, pentru sfaturile si sprijinul acordat.

Absolvent,

Toader Monica

Bucuresti

August 2005

CAPITOLUL 1: GLOBALIZAREA. LOCUL SI ROLUL ÎN DEZVOLTAREA ECONOMIC? MONDIAL?

1.1 Aparitia si dezvoltarea conceptului de globalizare

Astazi, globalizarea (mondializarea) este unul dintre cei mai utilizati termeni in dezbaterile privind dezvoltarea sociala si economica. Cu toate acestea opiniile despre efectele globalizarii sunt cum nu se poate mai divergente: in timp ce unii vad acest proces ca pe o sansa pentru tarile sarace de a face fata cerintelor actuale ale economiei mondiale, altii se tem ca globalizarea va avea efecte negative asupra lucratorilor, punandu-le in pericol drepturile sociale si va face sa creasca inegalitatile sociale.

Cea mai simpla definitie a procesului de globalizare este integrarea economica rapida dintre diversele tari de pe glob. Globalizarea are dimensiuni economice, politice si culturale - toate acestea avand un important impact asupra mediului social. Globalizarea are ca factori propulsatori liberalizarea comertului international si mobilizarea crescuta a investitiilor straine FDI si a fluxurilor financiare pe termen scurt, comunicatiile rapide determinate in special de evolutia spectaculoasa a Internet-ului si miscarile relativ libere ale fortei de munca.

Diversele dimensiuni ale procesului sunt interdependente si se dezvolta reciproc. Astfel fluxurile de informatii care permit tranzactionarile in timp real nu numai ca faciliteaza comertul international si investitiile, dar fac posibil ca companiile sa fie permanent informate asupra preturilor internationale ale materiilor prime de care au nevoie, putandu-se orienta spre producatorii interni in cazul in care acestia ar fi mai competitivi. Fluxul international de tehnologie imateriala - practici de management si metode de organizare a muncii - reprezinta o alta fatada a globalizarii.

Ceea ce este mai important, politicile asupra migratiei internationale raman destul de prohibitive - cu exceptia unor anumite zone de liber schimb – si, ca urmare, tendinta de crestere a circulatiei transfrontaliere a fortei de munca nu este asa de pronuntata ca in cazul bunurilor si serviciilor sau a capitalurilor.

Planeta a cunoscut valuri succesive a ceea ce astazi se numeste globalizare, care se intind de la epoca lui Marco Polo din sec. al XIII-lea. Aceste perioade prezinta puncte comune cu a noastra: expansiunea comertului, raspandirea tehnologiilor, emigratiile masive si incrucisarile culturale – combinatie de fenomene care trebuie sa dea de gandit celor care reduc globalizarea la un proces strict sustinut de fortele economice.

La sfarsitul secolului al XIX-lea, globalizarea exista deja pe o scara larga. Scaderea costurilor de transport a dat un avant rapid schimbarilor, in 1913 comertul mondial raportat la productia mondiala atinsese niveluri care nu se vor mai regasi inainte de 1970. Dezvoltarea comertului a fost insotita de fluxul de capital fara precedent (echivalentul a 10% din PIB, in expresie neta, in anumite tari simultan investitoare si beneficiare) si de fluxul emigratiei (0,5 % din populatie pe an pentru multe tari), in special inspre America (figura 1.1)

Figura 1

Cele trei valuri ale globalizarii

Sursa: Foreign capital stock/developing country GDP: Maddison (2001), table 3.3.; Merchandise exports/world GDPS Maddison (2001), table F5: Migration: Immigration and Naturalisation Service (1998)

Dupa cele doua razboaie mondiale si Marea Criza, un nou val al globalizarii a inceput, caracterizat de o noua scadere a costurilor de transport (la jumatate, in termeni reali, intre 1940 si 1960), expansiunea companiilor multinationale moderne, care s-au adaptat pentru evitarea obstacolelor din calea schimburilor impuse de limba, politici comerciale nationale si de alte elemente, si cresterea fara precedent a productiei si a nivelului de trai.

Mai recent, globalizarea a fost dinamizata de imensa facilitate de schimb si prelucrare a informatiei gratie progreselor tehnologice din informatica si telecomunicatii care, incepand din 1970, au redus costurile, in termeni reali, cu 99% in aceste doua domenii. Aceste progrese tehnologice nu inceteaza sa imbunatateasca gama si calitatea serviciilor putand face obiectul schimburilor, in special cele care sustin comertul bunurilor, ceea ce ne duce catre o economie integrata la scara mondiala.

Teoria economica reprezentata de modelul schimburilor Heckscher-Ohlin sustine ca o economie mondiala total integrata ofera cele mai bune sanse de optimizare a bunastarii omenirii. Aceasta sugestie se bazeaza pe libera circulatie internationala a bunurilor si a factorilor de productie (capital si forta de munca), pe disponibilitatea informatiei si pe un grad crescut al concurentei. Totusi, desi capitalul si forta de munca nu pot circula liber, avantaje apar si numai daca bunurile sunt schimbate liber.