Pagina documente » Chimie, Biologie, Agronomie » Influenta alcoolului asupra sanatatii omului

Despre lucrare

lucrare-licenta-influenta-alcoolului-asupra-sanatatii-omului
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-influenta-alcoolului-asupra-sanatatii-omului


Cuprins

Cuprins:
Cap. I. Introducere ........ .......pag.3
1.1.Citeva date privind alcoolul .............. pag.3
1.2.Ce sunt alcoolii ............pag.4
1.2.1. Structura si nomenclatura .... ...pag.5
1.2.2. Clasificarea alcoolilor monohidroxilici........pag.5
1.2.3. Proprietati fizice .............. ..pag.6
1.2.4. Utilizarile alcoolilor .............pag.7
Cap. II . Alcoolismul .pag.8
2.1. Alcoolemia.............. .pag.8
2.2.Consumul de alcool.......pag.9
2.2.1. Consumul de alcool ca aliment si substanta psihoactiva .pag.9
2.2.2. Abuzul de alcool .pag.10
2.2.3. Betia pag.11
2.2.4. Dependenta ..... .pag.12
2.3. Alcoolismul o boala ....pag.16
2.4. Cauzalitatea alcoolismului ...........pag.18
2.5. Evolutia dependentei de alcool .... .pag.22
2.6. Efectele consumului de alcool la nivelul organismului ...... pag.32
Cap. III . Tratamentul dependentei de alcool .pag.42
3.1 Tratamentul dependentei............. pag.42
3.2. Co dependenta ...........pag.44
3.3. Strategii de evitare a consumului de alcool .......pag.47
Cap. IV. Sindromul alcoolismului fetal ......... ...........pag.49
4.1. Ce este alcoolismul fetal ? ...........pag.49
4.2. Consumul de alcool in timpul sarcinii ............pag.51
4.3. Efectele alcoolului asupra sanatatii femeilor .....pag.51
Cap. V. Efectele alcoolului asupra sexualitatii masculine ... ........ . pag.53
Cap. VI. Alcoolemia la volan... pag.54
6.1. Alcoolemia la volan ...pag.54
6.2. Noul cod rutier (01.02.2003) si prevederile privind alcoolemia la volan. .pag.55
6.3. Alcoolemia si efectele acesteia asupra organismului conducatorului auto. pag.57
Cap. VII. Alcoolul si afectiunile hepatice ............ ....pag.59
7.1. Metabolizarea alcoolului............ pag.59
7.2. Afectiuni hepatice .....pag.61
7.2.1. Degenerescenta grasa a ficatului prin agresiunea alcoolica ...........pag.61
7.2.2. Hepatita acuta alcoolica ......pag.62
7.2.3. Ciroza hepatica .pag.63
7.2.4. Sindroame colestatice ........pag.64
7.2.5. Cancerul hepatocelular....... pag.64
7.3. Mecanismul afectarii hepatice..... pag.64
7.3.1. Modificari in potentialul redox intracelular .............pag.65
7.3.2. Mitocondria .... pag.65
7.3.3. Retentia de proteine si apa in celulele hepatice ....... pag.65
7.3.4. Starea hipermetabolica ......pag.65
7.3.5. Afectarea imunologica a ficatului .........pag.65
7.3.6. Fibroza ..........pag.66
7.3.7. Citokinele ......pag.66
7.4.Epidemiologia afectiunilor hepatice .............pag.66
7.4.1.Factorii declansatori ai afectiunilor hepatice ...........pag.67
7.4.2. Factorii de risc pentru boala hepatica alcoolica .......pag.68
7.4.2.1. Tipul de consum de alcool ............pag.68
7.4.2.2. Sexul ......pag.68
7.4.2.3. Profilul genetic ..........pag.68
7.4.2.4. Nutritia ....pag.69
7.5. Efectele toxice ale produsilor de metabolizare ai alcoolului ..............pag.70
Cap. VIII. Concluzii :
Cap. IX. Bibliografie :

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

Cap. I. Introducere

Se considera ca ceea ce desemneaza in mod comun sub numele de alcoolism, este o alcoolomanie, expresie a unei personalitati anormale, de cele mai multe ori psihopatice.

Alcoolul devine periculos cand se consuma frecvent si in cantitati mari, provocand intoxicatia numita alcoolism. Aceasta situatie se manifesta prin starea de ebrietate (betie), cand alcoolul slabeste reflexele, memoria, atentia si gandirea bautorului. Din aceasta cauza, conducatorii auto care au consumat alcool devin periculosi deoarece reflexele lor sunt mai incete, iar campul vizual redus. De aceea, persoanele implicate in accidente rutiere sunt supuse unui test obligatoriu de masurare a cantitatii de alcool din sange (alcoolemie), stiind ca in mod normal sangele contine 0.1 - 0.3g la mie alcool.

Alcoolicul este un ins dependent, depresiv si autodistructiv, impregnat de rea credinta si instabil. Numai in aceasta idee poate fi inteleasa dependenta sa (“fizica” si psihologica), recaderile sale si medicul se poate orienta in efortul sau terapeutic. Astfel, alcoolicii nu sunt cei care consuma bauturi alcoolice, dupa cum nu sunt nici aceia care in conditiile unei ingestii ocazionale de alcool reactioneaza disproportionat, ci numai acia care prezinta o tendinta irezistibila si repetata pentru bauturile alcoolice.

Considerata ca "a IV-a problema de sanatate publica", dupa multele boli ale sistemului circulator, mentale si cancer, afectand indirect prin perturbarea relatiilor sociale si interpersonale un numar de persoane de 6-7 ori mai mare decat cel al bolnavilor, cu implicatii si consecinte personale si sociale incalculabile, alcoolomania se impune astazi studiului sub aspect tridimensional: medical, psihologic, sociologic.

Numeroase teorii care incearca sa explice etiologia alcoolismului se polarizeaza in jurul factorilor fiziopatologici sau psihosociologici.

1.1.Cateva date privind alcoolul

Cuvantul alcool isi are originea in limba araba - al. articol si cohol "lucru subtil" - o traducere cu care multi vor fi desigur de acord cu incantare.

În cazul de fata, cand vorbim despre alcool, ne referim la alcoolul etilic al carui formula chimica este C2H5OH , avand urmatoarea formula structurala:

Din punct de vedere fizic alcoolul etilic in stare pura este un lichid incolor, inflamabil, cu punctul de fierbere la 78,3° C, cu gust amar, care arde cu flacara albastra. Se amesteca in orice proportii cu apa, cu alcoolul metilic, cu eterul si cu alte substante organice.

Alcoolul se obtine pe cale naturala prin fermentarea zaharului si a amidonului din fructe, cereale, cartofi, in prezenta unei enzime (ferment) numita cozimaza, un produs de metabolism al ciupercii drojdiei de bere.

In timpul fermentarii are loc un proces chimic de catabolizare (descompunere) a zaharului.

Bauturi alcoolice cu o concentratie mai mare se obtin prin distilarea produsilor de fermentatie.

Alcoolul se obtine si pe cale sintetica prin hidrogenarea catalitica a aldehidei acetice sau prin hidratarea etilenei, avand o larga utilizare in industria chimica, farmaceutica si alimentara.

Alcoolul poate lua nastere in natura fara nici o interventie din partea omului. Intr-un film documentar realizat in Africa este prezentat un exemplu in acest sens. Anumite fructe exotice cazute pe pamant si intrate in fermentatie sunt consumate de diferite animale care prezinta apoi semne clare ale starii de ebrietate.

Poate asa a cunoscut si omul alcoolul. Dar de la acest moment pana cand omul a produs intentionat si consumat regulat bauturi alcoolice a trecut o lunga perioada de timp.

Exista anumite indicii ca omul de Cro-Magnon (incepand cu anul 40.000 i.Hr) cunostea prepararea unor bauturi fermentate.

Cu siguranta asemenea bauturi au fost produse intentionat in perioada de inceput a agriculturii, in mezolitic (intre anii 10.000 si 5.000 i.Hr), folosindu-se apa cu miere de albine (hidromel), orz sau lapte de iapa. Aceste bauturi serveau preponderent drept aliment sau drept ofrande. Însa alcoolul a fost intotdeauna si un drog fiind folosit adesea si in ritualuri magice.

Cele mai vechi documente istorice in care sunt mentionate bauturile alcoolice dateaza de aproximativ 6.000 de ani. În toate scrierile vechi din Mesopotamia, Egipt, China, Grecia precum si in Biblie gasim marturii despre folosirea bauturilor alcoolice, dar si despre abuzul in consumul lor.

Ca substanta aparte, alcoolul a fost produs mult mai tarziu, in jurul anului 1.000 prin inventia unei tehnici performante de distilare. Aceasta inseamna ca bauturile spirtoase exista numai incepand din evul mediu. De atunci, el este folosit si ca solvent pentru extractia principiilor active din plante.

Putem concluziona ca alcoolul a fost folosit de la inceput pentru a reduce temerile in fata fortelor naturii si a incertitudinilor vietii si pentru a trece mai usor peste bariere in contactele interumane. Se pare insa ca alcoolismul pe scara larga nu s-a manifestat in antichitate, asa cum a existat in ultimele secole si se manifesta in special in prezent.

1.2.Ce sunt alcoolii?

Dupa natura radicalului de hidrocarbura de care este legata grupa -OH, se deosebesc mai multe tipuri de alcooli:

daca radicalul deriva de la o hidrocarbura saturata (aciclica sau ciclica), alcoolul respectiv este un alcool saturat (de exemplu etanolul CH3-CH2-OH).

daca in radical se gaseste o dubla legatura, alcoolul respectiv este un alcool nesaturat. (de exemplu alcoolul alilic CH2=CH-CH2OH).

daca in radical se gaseste un nucleu aromatic, alcoolul respectiv este un alcool aromatic (de exemplu alcoolul benzilic, C6H6-CH2OH).

Dupa numarul grupelor hidroxil din molecula, se deosebesc alcooli monohidroxilici, de exemplu etanolul C2H5OH si alcooli polihidroxilici, de exemplu propantriolul CH2OH-CHOH-CH2OH. Alcooli care contin doua grupe hidroxil legate de atomi de carbon diferiti se numesc glicoli, de exemplul glicolul CH2OH-CH2OH.

1.2.1. Structura si nomenclatura

Din formula alcoolilor monohidroxilici, R-OH, se observa ca ei pot fi considerati atat derivati ai hidrocarburilor, prin inlocuirea unui atom de hidrogen cu o grupa hidroxil, -OH, cat si derivati ai apei, rezultati prin inlocuirea unui atom de hidrogen printr-un radical organic. În alcooli exista o grupa -OH legata cu o singura valenta de un atom de carbon dintr-un radical de hidrocarbura. Dovada, daca se trateaza un alcool cu acid clorhidric gazos rezulta apa si un derivat halogenat:

R-OH (alcool) + HCl H2O + R-Cl (derivat halogenat)

Desi denumirea rationala a alcoolilor este formata dupa regula aratata, prin adaugarea sufixului ol (sau prefixul hidroxi) la numele hidrocarburii de baza, mai este uzuala si nomenclatura veche, dupa care numele alcoolilor este indicat prin asocierea termenului alcool cu numele radicalului respectiv. De exemplu se obisnuieste a se mai numi etanolul, alcool etilic; propanolul, alcool propilic.

La denumirea unui alcool trebuie sa se tina seama de pozitia atomului de carbon de care este legat hidroxilul si de existenta izomerilor. De exemplu, avand in vedere ca exista doi propanoli, ei sunt desemnati ca 1-propanol si 2-propanol:

CH3-CH2-CH2OH (1-propanol) CH3-CH(OH)-CH3 (2-propanol)

1.2.2. Clasificarea alcoolilor monohidroxilici

Alcoolii monohidroxilici pot fi clasificati, dupa atomul de carbon primar, secundar sau tertiar de care este legat hidroxilul, in: alcooli primari, alcooli secundari si alcooli tertiari. De exemplu, etanolul, CH3-CH2-OH este un alcool primar; 2-propanolul, CH3-CH(OH)-CH3 este un alcool secundar; 2-metil-2-propanolul,

CH3-C(CH3)OH-CH3 este un alcool tertiar.