Pagina documente » Chimie, Biologie, Agronomie » Influenta unor sisteme de intretinere a solului asupra cresterii si fructificarii unor soiuri de prun

Despre lucrare

lucrare-licenta-influenta-unor-sisteme-de-intretinere-a-solului-asupra-cresterii-si-fructificarii-unor-soiuri-de-prun
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-influenta-unor-sisteme-de-intretinere-a-solului-asupra-cresterii-si-fructificarii-unor-soiuri-de-prun


Cuprins

CUPRINS
CAP.I - PRUNUL O IMPORTANTA SPECIE POMICOLA
1.1. - IMPORTANTA SI ISTORICUL CULTURII
1.2. - SITUATIA CULTURII PRUNULUI PE PLAN MONDIAL SI NATIONAL
1.2.1. - SITUATIA CULTURII PRUNULUI PE PLAN MONDIAL
1.2.2. - SITUATIA CULTURII PRUNULUI PE PLAN NATIONAL
CAP.II - PARTICULARITATILE BIOLOGICE SI TEHNOLOGICE ALE CULTURII DE PRUN
2.1. - PARTICULARITATILE BIOLOGICE ALE PRUNULUI
2.1.1. - CERINTE FATA DE FACTORII ECOLOGICI
2.1.1.1. - CERINTELE PRUNULUI FATA DE LUMINA
2.1.1.2. - CERINTELE PRUNULUI FATA DE TEMPERATURA
2.1.1.3. - CERINTELE PRUNULUI FATA DE APA
2.1.1.4. - CERINTELE PRUNULUI FATA DE SOL
2.1.2. - PARICULARITATILE MORFOLOGICE SI DE PRODUCTIE ALE PRUNULUI
2.1.3. - SORTIMENTUL DE SOIURI SI DE PORTALTOI
CAP.III - PREZENTAREA STATIUNII DIDACTICE EXPERIMENTALE ,,V. ADAMACHI IASI
3.1. - ISTORIC SI PERSPECTIVE
3.2. - ASEZAREA GEOGRAFICA A STATIUNII DIDACTICE ,,V. ADAMACHI DIN CADRUL UNIVERSITATII DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA IASI
3.3. - STUDIUL GEOLOGIC SI HIDROLOGIC
3.4. - STUDIUL SOLULUI SI EROZIUNEA
3.5. - STUDIUL VEGETATIEI
3.6. - ANALIZA FACTORILOR CLIMATICI
3.6.1. - REGIMUL TERMIC
3.6.2. - REGIMUL PLUVIOMETRIC
3.6.3. - UMIDITATEA RELATIVA A AERULUI
3.6.4. - REGIMUL EOLIAN
3.6.5. - NEBULOZITATEA SI DURATA DE STRALUCIRE A SOARELUI
3.6.6. - ACCIDENTELE CLIMATICE
CAP.IV - MATERIALUL SI METODA DE CERCETARE
4.1. - ORGANIZAREA EXPERIENTEI SI ASPECTE LUATE IN STUDIU IN VEDEREA PRECIZARII CARACTERISTICILOR DE CRESTERE SI FRUCTIFICARE
4.2. - DESCRIEREA SOIURILOR LUATE IN STUDIU
4.3. - TEHNOLOGIA CULTIVARII PRUNULUI LA STATIUNEA DIDACTICA ,,V.ADAMACHI IASI
4.3.1. - TEHNOLOGIA DE INFIINTARE A PLANTATIEI
4.3.2. - SPECIFICUL INTRETINERII COLECTIEI POMOLOGICE
CAP.V - REZULTATE OBTINUTE SI INTERPRETAREA LOR
5.1. - INFLUENTA SOIULUI ASUPRA PARTICULARITATILOR BIOMETRICE ALE POMILOR
5.1.1. - INFLUENTA SOIULUI ASUPRA iNALTIMII POMILOR
5.1.2. - INFLUENTA SOIULUI ASUPRA VIGORII POMILOR EXPRIMATA PRIN SUPRAFATA SECTIUNII TRUNCHIULUI
5.1.3. - INFLUENTA SOIULUI ASUPRA DIAMETRULUI COROANEI PE LUNGIME SI PE LATIME
5.2. - INFLUENTA SOIULUI ASUPRA PARTICULARITATILOR DE FRUCTIFICARE
5.2.1. - NUMARUL CRESTERILOR ANUALE
5.2.2. - LUNGIMEA MEDIE A CRESTERII ANUALE
5.2.3. - LUNGIMEA TOTALA A CRESTERILOR ANUALE
5.2.4. - NUMARUL DE BUCHETE DE MAI
5.2.5. - STUDIUL DESFASURARII FENOFAZELOR ORGANELOR VEGETATIVE SI DE FRUCTIFICARE
5.3. - PRODUCTIA DE FRUCTE
CAP.VI - CONCLUZII SI RECOMANDARI
BIBLIOGRAFIE

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

INFLUENTA UNOR SISTEME DE INTRETINERE A SOLULUI ASUPRA CRESTERII SI FRUCTIFIC?RII UNOR SOIURI DE PRUN IN CONDITIILE ECOLOGICE DE LA S.D.E. FERMA’’V.ADAMACHI’’

CAP.I - PRUNUL O IMPORTANTA SPECIE POMICOLA

1.1 - IMPORTANTA SI ISTORICUL CULTURII

Prunul este una din cele mai vechi specii pomicole introdusa. În cultura cu o larga arie de raspandire pe glob, detinand locul patru dupa mere, citrice si piersici. Prunul este o specie cu vechi traditii de cultura, avand un rol deosebit in viata locuitorilor de la sate, in special in zona dealurilor subcarpatice, constituind principala sursa de venituri. Ele sunt utilizate pentru consum in stare proaspata, uscata si industrializata (compot, dulceata, gem, magiun, tuica)

Valoarea alimentara a fructelor este foarte mare datorita continutului ridicat in hidrati de carbon, substante minerale si vitamine. Fructele proaspete au un continut in zahar asemanator cu al strugurilor, continand 16 - 20% glucide usor asimilabile. Pot asigura cantitati mari de zahar cuprinse intre 1400 - 3300kg zahar/ha (A.Gherghi, St.Chiriac, V.Cociu-1986). Fructele deshidratate au pana la 64,7% zaharuri rivalizand cu smochinele si curmalele.

Valoarea energetica a prunelor (75kal/100g pulpa) este mai mare decat a merelor, perelor, piersicilor, caiselor s.a. Ea poate varia intre 6284 kcal/ha la soiul Renclod Althan si 19781 kcal/ha la soiul Centenar.

Prunele sunt bogate in substante minerale (0,23 - 0,65%) predominante fiind cele alcalinizate (potasiu, calciu, magneziu), fata de cele acidifiante (fosfor, clor, sulf), consumul lor constituind la mentinerea echilibrului acido - bazic.

În stare proaspata prunele au o ridicata valoare vitaminizata, fiind bogata in vitaminele B1, B2, PP, C, dar in special vitamina A (I.F.Radu si colaboratorii - 1957)

Valoarea terapeutica si profilactica a prunelor a fost bine cunoscuta inca din antichitate, ele avand actiune alcalinizanta, mineralizanta, laxativa, diuretica, decongestionata hepatic.

Lemnul de prun este folosit la fabricarea creioanelor, obtinerea carbunelui activ si drept combustibil.

Subprodusele rezultate de la prelucrarea industriala pot fi valorificate prin extragerea unor coloranti, folosite la colorarea produselor alimentare, neexpuse la tratament termic intensiv, ca: bauturi racoritoare, siropuri, lichioruri, conserve de fructe etc. (B.Segal, N.Croitor-1984).

Compozitia chimica a prunelor in stare proaspata si deshidratata

tab 1.1

Specificare

U/M

Proaspete

Deshidratate

Protide

G%

0,8

2,1

Lipide

G%

0,2