Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

Cuprins
I. CONSIDERATII GENERALE ASUPRA CERCETARII CAUZELOR DE OMOR
I.1 CARACTERISTICA CRIMINALISTICA A OMORURILOR
I.2 VERSIUNILE DE ANCHETA SI PLANIFICAREA CERCETARII CAUZELOR LEGATE DE OMOR
I.3 ETAPELE CERCETARII INFRACTIUNILOR DE OMOR
II. ACTIUNILE PROCEDURALE EFECTUATE LA ETAPA INITIALA DE CERCETARE A CAUZELOR DE OMOR
II.1 CERCETAREA LA FATA LOCULUI SI EXPERTIZA CADAVRULUI
II.2 STABILIREA SI ASCULTAREA MARTORILOR
II.3 PROCEDURA DE CAUTARE SI INTEROGARE A BANUITULUI SI INVINUITULUI
II.4 PERCHEZITIA LA ETAPA INITIALA DE CERCETARE A CAUZELOR DE OMOR
II.5 DISPUNEREA ALTOR FELURI DE EXPERTIZE

Alte date

?????????????Introducere

Viata, integritatea corporala si sanatatea persoanei, avutul public si privat, ordinea publica si altele, reprezinta valori fundamentale a societatii; iar formarea, desfasurarea si dezvoltarea normala a relatiilor sociale, legate de ocrotirea lor juridica nu este posibila fara combaterea cu fermitate a tuturor faptelor ce duc la atingerea acestor valori.

Omorurile sunt mai grave infractiuni savirsite contra persoanei. Pericolul social sporit al acestor infractiuni consta in faptul ca ele atenteaza la cea mai suprema valoare – viata omului, pierderea careia este irecuperabila.

Însa, cu parere de rau, aceste infractiuni se savirsesc mai ales dupa destramarea sistemului totalitar, si aceste schimbari petrecute in societatea noastra, realizari obisnuite pe linia consolidarii democratiei si fauririi statului de drept, impun crearea unui cadru legislativ si organizatoric, menit sa contribuie la prevenirea si combaterea eficace a criminalitatii. De aceea in acest context problema descoperirii omorurilor si pedepsirea celor vinovati este permanent importanta si actuala, care si preocupa pe savantii din domeniul juridic, care in lucrarile sale incearca de a face careva investigatii in domeniul cercetarii si descoperirii a astfel de infractiuni cum sunt omorurile (?. ?????????, ?. ?????, ?. ????????, ?. ???????, ?. ?????????, ?. ???????, Emilian Stancu, Gh. Zaharachescu s.a.).

Deoarece omuciderea prezinta o infractiune cercetarea careia este insotita de mari dificultati, acest fapt este conditional in mare masura de multitudinea de versiuni elaborate cu aceasta ocazie, rezultate din diversitatea de imprejurari, motive de comitere a omorului, lipsei a martorilor oculari ai infractiunii, a urmelor omorului care se modifica si se altereaza rapid, precum si reproducerea in unele cazuri de catre infractor, a strainilor de fapt artificiale cu scopul de a indrepta ancheta pe o cale falsa.

De aceea, pe parcursul cercetarii omorurilor se foloseste intregul arsenal tehnico-criminalistic si metodico-stiintific aflat in dotarea organului de urmarire, pot obtine succese in descoperirea infractiunilor de omor, persoanele ce efectueaza ancheta poseda deprinderi suficiente de a contacta cu oamenii, simt de observatie, calitati de a evalua corect ansamblul de date si informatii, obtinute in cursul cercetarii cauzei, precum si cunostintele profunde in psihologie, o inchipuire clara a procedeelor tactice, privind efectuarea unor actiuni de ancheta, masurilor investigativ-operative.

Dat fiind faptul ca omuciderea este cea mai grava infractiune contra persoanei: si la etapa actuala, numarul acestor infractiuni este in crestere in Republica Moldova, aceasta si mi-a determinat optiunea alegerii anume a acestei teme pentru teza de licenta, in care pe baza literaturii existente in acest domeniu si pe baza unor date statistice privind cercetarea omorurilor si situatiei criminogene in Republica Moldova am incercat sa expun in lucrare principalele momente privind actiunile de ancheta efectuate la etapa initiala de cercetare a omorurilor, incepind de la caracteristica criminalistica a omorurilor, versiunile de ancheta si planificarea cercetarii cauzelor acestui gen de infractiuni; etapele procesuale, cercetarea la fata locului, stabilirea si ascultarea martorilor, cautarea si interogarea banuitului si invinuitului; perchezitia si terminind cu utilizarea expertilor ca surse procesuale de stabilire a imprejurarilor omorului.

CAPITOLUL I. CONSIDERATII GENERALE ASUPRA CERCET?RII CAUZELOR DE OMOR

1. Caracteristica criminalistica a omorurilor:

Din infractiunile impotriva persoanei cel mai mare grad de pericol il au omorurile, si care isi gasesc reglementare in (articolele 88-94 C.P. al RM).

Descoperirea acestor infractiuni este insotita de greutati considerabile si de un mare volum de lucru din partea organelor de cercetare. Deci putem spune ca dosarele de omor sunt cele mai complicate si multe din ele ramin nedescoperite.

Constitutia Republicii Moldova obliga organele de stat, organizatiile obstesti si persoanele cu functie de raspundere, de a pazi si ocroti drepturile si libertatile cetatenilor precum si viata si sanatatea lor. (Art. 24 a C. RM – statul garanteaza fiecarui om dreptul la Viata si la integritate fizica si psihica).

Conform datelor statistice in RM in 2000 au fost inregistrate (36195) de crime, iar in 2001 ritmul lor a crescut constituind (39346) de crime. Deci dinamica crimelor a crescut in 2001 cu 8,7 fata de anul 2000.

Din toate crimele inregistrate omorurile cu tentativele constituiau in 2000 (359) si in 2001 (411), din ele au fost descoperite in 2000 (64,0%), iar in 2001 – (69,8%). Dupa aceste udate vedem ca ani la rind in RM un numar insemnat de omoruri ramin nedescoperite.

În 2001 au fost savirsite omoruri:

1. de catre minori – 24

2. de persoanele in stare de ebrietate – 75

3. de persoane ce au comis anterior crime – 68

4. de persoane in grup – 44

5. de persoane ce nu muncesc si nu invata – 247

6. pe strazi, in parcuri – 61.

Reiesind din aceste date cele mai multe infractiuni indeosebi (omoruri) sunt savirsite de persoanele ce nu muncesc si nu invata si de cele in stare de ebrietate. [????????????]

Coeficientul acestui an este de 12 omoruri la 100.000 de locuitori. Zilnic in RM se savirsesc 100 de infractiuni dintre care 1-2 omoruri.

Generalizarea practicii penale ne arata ca omorurile intentionate sunt pregatite din timp,

minutios este aleasa metoda infaptuirii intentiei criminale, la fel si ascunderea faptului omorului sau nimicirea urmelor lui. (E.: mascarea omorului ca fiind sinucidere sau accident, tainuirea cadavrului, dezmembrarea cadavrului s.a.).

În toate cazurile descoperirii semnelor unei morti violente a persoanei s.a. clarificarii circumstantelor si cauzelor survenirii ei, este necesar de a se conduce de regulile metodicii criminalistice de cercetare a omorurilor.

În cadrul caracteristicii criminalistice a omorurilor o importanta primordiala se atribuie chestiunii daca aceasta crima a fost ascunsa s-au avea caracter evident.

– Omorul evident are loc atunci cind el este savirsit de o persoana in prezenta altor persoane sau in lipsa lor, ce se soldeaza fie cu retinerea persoanei vinovate la locul faptei, fie ca el singur s-a autodenuntat la organele de ancheta fara incercari de a ascunde fapta comisa si vinovatia sa. [?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????]

Omorurile cu caracter evident in majoritatea cazurilor apar in rezultatul certelor, batailor din gelozie, stare de afect sau in cazul depasirii limitelor legitimii aparari. Deseori ele sunt comise fara circumstante agravante si de obicei sunt urmari a unor conflicte, sau ca urmare a conduitei nesatisfacatoare in strada sau in locuri publice, in stare de ebrietate s.a.m.d.

– Prin omor ascuns se intelege omorul savirsit in lipsa altor persoane. infractorul de regula se pregateste din timp pentru comiterea omorului, iar dupa savirsirea lui intreprinde masuri in privinta tainuirii urmelor si a partinitatii sale la aceasta crima. Asa omoruri sunt savirsite deseori din intentii acaparatoare, sexuale, la fel in cazul jafurilor, tilhariilor.

Omorurile ascunse dupa mecanismul lor de savirsire se pot imparti in patru categorii:

a) omoruri fara inscenarea (fara mascarea) sinuciderii, unui accident sau altor evenimente si actiuni pentru a indrepta cercetarea pe urme gresite;

b) omoruri cu inscenarea sinuciderii, unui accident sau altor evenimente si actiuni, pentru a indrepta cercetarea pe urme gresite;

c) omoruri cu incercari de a ingreuna stabilirea personalitatii victimei (dezmembrarea cadavrului, desfigurarea fetii, nimicirea capului cadavrului);

d) omoruri cercetate in cazurile lipsei cadavrului victimei (in cazurile ascunderii, tainuirii a insasi faptului omorului). [???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????]

Clasificarea omorurilor in ascunse si evidente primite chiar din momentul intentarii dosarului penal de a alege o directie corespunzatoare la cercetarea acestor infractiuni. În cazul omorului evident anchetatorul dupa efectuarea cercetarii locului infractiunii si a cadavrului concentreaza toate silintele in vederea relevarii daca corespund dispozitiile invinuitului si a martorilor cu imaginea obiectiva a celor savirsite; stabilirii motivelor omorului si a datelor. Ce caracterizeaza personalitatea celui vinovat si a victimei si a altor circumstante ce au conditionat savirsirea omorului.

În cazul omorului pe ascuns ca sarcina primordiala a cercetarii apare stabilirea circumstantelor evenimentului si a persoanei vinovate (iar uneori in cazul desfigurarii fetei patimasului sau dezmembrarii cadavrului, ori nimicirea patimasului sau dezmembrarii cadavrului, ori nimicirea lui) si identificarea personalitatii victimei.

În cadrul caracteristicii criminalistice a omorurilor o insemnatate esentiala o au datele despre patimas, (victima). Studierea personalitatii lui este o parte componenta al activitatii anchetatorului ce cerceteaza, ancheteaza infractiunea ce include colectarea datelor, ce caracterizeaza personalitate, analiza lor si fixarea in acte procesuale corespunzatoare. Aceste date nu constau numai din date autobiografice ci orice informatie despre victima pe plan de serviciu, obsteste, starea sanatatii, modul de viata, antecedente penale, comportamentul, opinia publica etc. Astfel de date ne permit de a determina victimitatea.

Structura caracteristicii criminalistice a omorurilor ar trebui sa corespunda structurii infractiunii insasi. În sistemul “omor” se include noua elemente: ucigasul, coparticipantii la omor, scopul si motivul omorului, metoda, victima omorului, faptul mortii, locul, timpul, circumstantele, imprejurarile savirsirii omorului. [????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????]

Exista de asemenea diferite legaturi intre aceste elemente (Ex: legaturi cauzale dintre rezultat, adica moartea victimei si anumite actiuni ale ucigasului). Elementele infractiunii, la fel si reflectarea acestor elemente in caracteristica criminalistica a infractiunii sunt unite intre ele prin conexiuni legitime ce reprezinta prin sine raporturi, ori o conditionare reciproca, ori o combinare intre legaturi reciproca si conditionarea reciproca.

Însemnatatea practica a acestor legaturi este foarte mare. Determinind un element, anchetatorul primeste informatie despre alt element sau citeva elemente, despre sumele acestora si unele calitati corespunzatoare acestor semne. Interconexiunile intre “verigile lantului” intr-atit sunt de importante si esentiale incit la descrierea elementelor caracteristicii criminalistice a omorului este foarte greu de a le descrie pe fiecare in parte de celelalte elemente (Ex: ucigasul nu poate fi caracterizat ca “ucigas” ca ceva abstract de scopul si motivul omorului). Întrebarea “cine este ucigasul” necesita legatura ei cu intrebarea care este scopul si motivul omorului.

Din intentii acaparatoare savirsesc omoruri persoanele pentru care omorul este mijlocul atingerii scopului criminal sau este o metoda de tainuire a infractiunii acaparatoare. Din motivul de razbunare savirsesc omoruri coparticipantii la infractiune, vecinii, cunoscutii, rudele, astfel numai 40% din victimele omorului premeditat le constituie familistii, restul fiind persoane necasatorite si anume – 35% celibitarii si femeile nemaritate; 16% divortatii si 4% vaduvii si vaduvele [???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????].

O insemnatate mare are o legatura intre ucigas si victima omorului. Raporturile intre aceste doua persoane deseori determina alegerea de catre infractor a unei metode de omor si metodei tainuirii lui, la fel determina alegerea locului, timpului si imprejurarilor convenabile pentru savirsirea infractiunii. Un om necunoscut “strain”, de obicei nu are necesitatea de a aplica, folosi unele otravuri de concentratie puternica, de a aranja o inscenare de sinucidere sau de a recurge la desfigurarea exteriorului victimei. Si invers, ucigasii din cercul persoanelor apropiate deseori incurca de a ascunde insasi faptul omorului prin inscenari, dezmembrari ale cadavrului sau prin nimicirea cadavrului, temindu-se ca daca se va descoperi infractiunea atunci vor fi banuite de savirsirea crimei in primul rind.

Legaturi strinse exista intre victima omorului metoda savirsirii omorului si imprejurarile infractiunii. Cind un om concret trebuie sa devina victima, infractorul alege corespunzator locul, timpul si alte conditii, perfectioneaza metoda savirsirii omorului corespunzatoare calitatilor specifice victimei, omul ei de viata, deprinderilor. Si invers, este aleasa victima corespunzatoare, daca infractorul s-a hotarit sa actioneze prin metoda si in conditiile preferate de el in care s-a deprins sa savirseasca omorurile. Ca victima a atentarii criminale poate depinde orice persoana, insa totusi exista anumite categorii de oameni care mai deseori pot nimeri in “situatii periculoase”. Înainte de toate, acestea sunt persoanele care in baza indatoririlor de serviciu profesionale sau obstesti sunt imputernicite de a ocroti ordinea publica si private ori alte bunuri si valori materiale care sunt ocrotite de lege: colaboratorii de politie, paznicii, casierii, incasatorii, comerciantii, antreprenorii etc.

La o alta categorie se atribuie persoanele cu un comportament brutal si arogant, ce usor se implica in certuri si scandaluri, ce recurg la cunostinte usuratice, legate de alcool, narcotice s.a.

În a treia categorie se includ persoanele care sunt in conflict in legaturile amoroase sau casnice, mai ales atunci cind, datorita comportamentelor lor relatiile apropiate de la care se astepta o viata fericita se transforma in ceva contrar, opus acelora ce se astepta.

Si in cele din urma o categorie aparte de victime o formeaza persoanele care mai mult decit altele necesita o tutela si aparare din partea barbatilor – domnisoarele tinere si chiar fetitele minore. Între personalitatea, comportamentul infractorul si victima permanent exista anumite raporturi determinate. [?????????????????????????????????????????????????]

În toate cazurile trebuie de relevat si de tinut in seama comportamentul victimei deoarece el nu rareori este provocat, arogant si usuratic care actioneaza asupra comportarii infractorului sau se exprima printr-o opunere activa ucigasului ce in mare masura schimba “mecanismul” infractiunii. Identificind personalitatea victimei si stabilind comportamentul ei inaintea si in momentul omorului, anchetatorul are posibilitatea de determina concret scopul si motivul omorului, iar luind in consideratie metoda si imprejurarile omorului pate mai concret de a stabili cercul de persoane care puteau sa savirseasca omorul.

Metoda omorului, adica totalitatea procedeelor, mijloacelor, instrumentelor, la fel si efectuarea unor actiuni cu ajutorul acestora in vederea pregatirii, savirsirii si ascunderii omorului – este un element de baza atit a infractiunii insasi cit si a caracteristicii criminalistice a omorului. Latura specifica a genului dat de infractiuni consta in multitudinea de metode de savirsire a omorului si multitudinea de instrumente si mijloace folosite. Ca instrument si mijloace se utilizeaza urmatoarele: arma cu inaltator optic, ce dau posibilitatea de a omori de la distante mari; pistoale cu tobe de esapament, arbalete ce functioneaza fara zgomot, substante explozive, arme albe, diferite unelte si instrumente (topor, lama, foarfece, cutit de bucatarie s.a.); unele obiecte care ocazional au nimerit sub mina (fier de calcat, piatra, bete); otravuri, gaz natural, automobilul, cirpe, funii etc.