Pagina documente » Drept » Institutia contenciosului administrativ in Romania. Intre istorie si contemporaneitate

Despre lucrare

lucrare-licenta-institutia-contenciosului-administrativ-in-romania.-intre-istorie-si-contemporaneitate
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-institutia-contenciosului-administrativ-in-romania.-intre-istorie-si-contemporaneitate


Cuprins

CUPRINS
CAPITOLUL I - 3 -
INTRODUCERE - 3 -
CAPITOLUL II. - 5 -
ISTORICUL INSTITUTIEI DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV IN ROMANIA - 5 -
II.1. PERIOADA 11 FEBRUARIE 1864 - 12 IULIE 1866 - 6 -
II.2. PERIOADA 12 IULIE 1866-1 IULIE 1905 - 8 -
II.3. PERIOADA 1 IULIE 1905 - 25 MARTIE 1910 - 10 -
II.4. PERIOADA 25 MARTIE 1910 - 17 FEBRUARIE 1912 - 12 -
II.5. PERIOADA 17 FEBRUARIE 1912 - 23 DECEMBRIE 1925 - 13 -
II.6. PERIOADA 23 DECEMBRIE 1925 - 9 IULIE 1948 - 15 -
II.7. PERIOADA 9 IULIE 1948 - 1 SEPTEMBRIE 1967 - 17 -
II.8. PERIOADA 1 SEPTEMBRIE 1967 - 8 DECEMBRIE 1990 - 18 -
CAPITOLUL III - 20 -
INSTITUTIA CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV iN ROMiNIA SUB INCIDENTA LEGII 29/1990 - 20 -
III.1 PARTILE LITIGIULUI, OBIECTUL ACTIUNII SI INSTANTELE DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV - 20 -
III.1.1 Caracterul contenciosului administrativ instituit prin aceasta lege - 20 -
III.1.2 Partile in litigiile de contenciosul administrativ guvernat de Legea 29/1990 - 22 -
III.1.2.1 Calitatea de reclamant in litigiile de contencios administrativ. - 22 -
III.1.2.2 Calitatea de pirit, in litigiile de contencios administrativ - 24 -
III.1.3 Actul administrativ ce poate forma obiectul unei actiuni in contenciosul administrativ, potrivit Legii 29/1990 - 27 -
III.1.4. Refuzul nejustificat al unei autoritati administrative de a rezolva o cerere referitoare la un drept recunoscut de lege, potrivit Legii 29/1990 - 29 -
III.2 ACTELE ADMINISTRATIVE EXCEPTATE DE LA CONTROLUL LEGALITATII DE CATRE INSTANTELE DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV, POTRIVIT LEGII 29/1990. - 32 -
III.3. INSTANTELE DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV REGLEMENTATE DE LEGEA 29/1990 - 35 -
III.4 FAZELE PROCEDURII CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV REGLEMENTATE DE LEGEA 29/1990 - 37 -
CAPITOLUL IV - 41 -
CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV iN DREPTUL COMPARAT - 41 -
IV.1. CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV IN FRANTA - 41 -
IV.2 CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV iN BELGIA - 43 -
IV.3 CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV iN FINLANDA - 44 -
IV.4. CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV iN GERMANIA - 45 -
IV.5. CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV iN GRECIA - 47 -
IV.6 CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV iN ITALIA - 49 -
IV.7. CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV iN OLANDA - 51 -
IV.8. CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV iN SPANIA - 52 -
IV.9. CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV iN ELVETIA - 53 -
IV.10. CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV iN SISTEMUL ANGLO-AMERICAN - 55 -
IV.11. CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV iN NORVEGIA - 56 -
IV.12. CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV iN CANADA - 58 -
CAPITOLUL V - 59 -
CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV DIN ROMiNIA SUB IMPERIUL NOII REGLEMENTARI - 59 -
V.1. ARTICOLUL 1. DISPOZITII GENERALE - 59 -
Actiuni in contencios introduse de Avocatul Poporului. - 62 -
Rolul Ministerului Public in contenciosul administrativ. - 63 -
Actiunile in cazul ordonantelor Guvernului. - 66 -
Titularii actiunilor in contenciosul obiectiv.. - 66 -
V.2. ARTICOLUL 2 . SEMNIFICATIA UNOR TERMENI - 68 -
Precizari speciale cu privire la notiunea de act administrativ. - 71 -
V.3. ARTICOLUL 3. TUTELA ADMINISTRATIVA - 75 -
V.4.ARTICOLUL 4. EXCEPTIA DE NELEGALITATE - 76 -
V.5. ARTICOLUL 5. ACTELE NESUPUSE CONTROLULUI SI LIMITELE CONTROLULUI - 79 -
V.6. ARTICOLUL 6. ACTELE ADMINISTRATIV-JURISDICTIONALE - 81 -
V.8. ARTICOLUL 8. OBIECTUL ACTIUNII JUDICIARE - 86 -
V.11. ARTICOLUL 11. TERMENUL DE INTRODUCERE A ACTIUNII - 92 -
V.12. ARTICOLUL 12. DOCUMENTELE NECESARE - 95 -
V.13. ARTICOLUL 13. CITAREA PARTILOR, RELATII - 96 -
V.14. ARTICOLUL 14. SUSPENDAREA EXECUTARII ACTULUI - 98 -
V.15. ARTICOLUL 15. SOLICITAREA SUSPENDARII PRIN ACTIUNEA PRINCIPALA - 101 -
V.16. ARTIVOLUL 16. INTRODUCEREA iN CAUZA A FUNCTIONARULUI - 102 -
V.17. ARTICOLUL 17. JUDECAREA CERERILOR - 104 -
V.18. ARTICOLUL 18. SOLUTIILE PE CARE LE POATE DA INSTANTA - 106 -
V.19. ARTICOLUL 19. TERMENUL DE PRESCRIPTIE PENTRU DESPAGUBIRI - 108 -
V.20. ARTICOLUL 20. RECURSUL - 109 -
V.21. ARTICOLUL 21. JUDECAREA RECURSULUI iN SITUATII DEOSEBITE - 110 -
V.22. ARTICOLUL 22 . TITLUL EXECUTOR - 111 -
V.23. ARTICOLUL 23. OBLIGATIA PUBLICARII - 112 -
V.24. ARTICOLUL 24. OBLIGATIA EXECUTARII - 113 -
V.25. ARTICOLUL 25. INSTANTA DE EXECUTARE - 114 -
V.26. ARTICOLUL 26. ACTIUNEA iN REGRES - 116 -
V.27. ARTICOLUL 27. JUDECAREA CAUZELOR AFLATE PE ROL - 116 -
V.28. ARTICOLUL 28. COMPLETAREA CU DREPTUL COMUN - 117 -
V.29. ARTICOLUL 29. CORELAREA TERMINOLOGICA - 118 -
V.30. ARTICOLUL 30. DISPOZITII TRANZITORII - 119 -
V.31. ARTICOLUL 31. INTRAREA iN VIGOARE - 120 -
CAPITOLUL VI - 121 -
CONCLUZII - 121 -
BIBLIOGRAFIE - 123 -

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

INSTITUTIA CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV ÎN ROMÂNIA.

ÎNTRE ISTORIE SI CONTEMPORANEITATE

CAPITOLUL I

INTRODUCERE

Lucrarea de fata isi propune sa abordeze o institutie juridica ce nu se inscrie in mod traditional intre institutiile fundamentale ale dreptului, dar care in opinia noastra constituie principalul instrument prin care principiile si atasamentul la statul de drept se pot fundamenta in mod real si durabil in constiinta publica.

Ne referim la institutia contenciosului administrativ, contencios administrativ definit ca reprezentand ansamblul normelor juridice care reglementeaza solutionarea litigiilor dintre particulari, pe de o parte, si autoritatile publice, pe de alta parte, cand drepturile si interesele legitime ale particularilor sunt incalcate prin acte administrative ilegale sau, dupa caz, prin refuzul autoritatii publice de a raspunde particularului in termenul prevazut de lege [1 Antonie Iorgovan, Noua lege a contenciosului administrativ, Geneza si explicatii, Editura Roata, Bucuresti 2004, pag. 25, in expunerea de motive a propunerii legislative pentru Legea 554/2004].

Daca acceptam ca in definitia de mai sus termenul de“particulari” este folosit generic, este poate necesar sa dam o interpretare acestui termen. Cine sunt acesti particulari in fond? Particularii, fie ei persoane fizice sau juridice, sunt beneficiarii existentei institutiei tratate in continuare, pentru cetatean contenciosul administrativ reprezentand pana la urma expresia existentei reale a drepturilor si libertatilor sale, expresia practica a legaturii juridice pe care o au cu statul, cetatenia, cu drepturile si obligatiile ce decurg din ea.

Dupa cum veti observa, lucrarea nu isi propune sa trateze numai prevederile legale in vigoare in materia contenciosului administrativ, ci sa trateze, cu limitele inerente, institutia juridica amintita in intregul ei, tocmai in speranta de a ii evidentia importanta.

Astfel incat vom trata geneza, istoricul, diferitele prevederi legale in materie in alte sisteme de drept si desigur reglementarile actuale din tara noastra, concretizate in Legea 554/2004.

Institutia isi are originea in Franta, in perioada consulatului, unde s-a constituit organismul care o simbolizeaza, Consiliul de Sat, forma sub care a fost introdusa si in Principatele Unite, prin Legea din 11 februarie 1864 a Consiliului de Stat.

Modelul francez al unor organe speciale si specializate s-a impus ca un model mondial, cu precizarea ca in unele tari, in loc de Consiliu de Stat, s-a preferat formula Curte administrativa, alaturi de modelul anglo-saxon, in care asemenea litigii sunt date in competenta instantelor de drept comun.

În tara noastra, dupa scurta aplicare a Legii Contenciosului De Stat, prin Constitutia din 1866, se stabileste competenta instantelor de drept comun, adica a instantelor din sistemul Înaltei Curti de Casatie si Justitie, cu exceptia primei perioade a regimului comunist (1948-1967), in care institutia contenciosului administrativ a fost desfiintata.

De asemenea, inca din secolul XIX, in paralel cu instantele judecatoresti, litigii de contencios administrativ solutionau si diferite organe ale administratiei (jurisdictiile speciale administrative), cel mai cunoscut fiind Curtea de Conturi. În perioada interbelica, in Romania au fost infiintate 8 curti administrative teritoriale, precum si Curtea Superioara Administrativa din Bucuresti, desi Constitutia din 1923 dadea litigiile de contencios administrativ numai in sarcina puterii judecatoresti.

Dupa inlaturarea regimului comunist, Legea 29/1990, intrata in vigoare la data de 8 decembrie 1990, fiind una din primele legi ale procesului de revenire a institutiilor juridice la matca traditionala. Legea 29/1990 a fost o lege preconstitutionala, multe din solutiile sale fiind reglementate diferit in Constitutie, ceea ce a determinat mai multe decizii ale Curtii Constitutionale.

Legea de revizuire a Constitutie din 2003 a adus precizari semnificative si cu privire la institutia contenciosului administrativ, modificandu-se nu numai dreptul fundamental al cetateanului, in sensul largirii sferei acestuia si la interesul legitim, dar a introdus un alineat nou si la textul consacrat competentei instantelor judecatoresti.

În acelasi timp, printr-o serie de legi speciale, au fost date in competenta instantei de contencios administrativ diverse litigii, cum ar fi, in materie de achizitii publice, dar legea cadru a contenciosului administrativ ramasese tot in forma din 1990, situatie care nu mai putea continua.

Prefatand un capitol din lucrare, putem considera ca noua lege a contenciosului administrativ a urmarit, nu numai punerea in concordanta a prevederilor acestei institutii cu prevederile Constitutiei modificate, ci si stabilirea unei corespondente intre contenciosul administrativ si institutia Avocatului Poporului sau a Ministerului Public, in ideea fortificarii sistemului juridic de garantare a drepturilor cetateanului impotriva abuzurilor autoritatilor publice, a demnitarilor si functionarilor, care actioneaza in numele acestora.

CAPITOLUL II.

ISTORICUL INSTITUTIEI DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ÎN ROMÂNIA

Principiul separatiei puterilor in stat, potrivit caruia sunt organizate si functioneaza cele trei puteri in statul nostru de drept – puterea legislativa, executiva si judecatoreasca – implica atat o colaborare, cat si un control reciproc al activitatii lor. Pentru a vedea cum se realizeaza acest control in prezent este importanta pentru analiza istoria institutiei contenciosului administrative in Romania.