Pagina documente » Drept » Interpretarea si efectele contractului de comert international

Despre lucrare

lucrare-licenta-interpretarea-si-efectele-contractului-de-comert-international
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-interpretarea-si-efectele-contractului-de-comert-international


Cuprins

Capitolul I. Introducere in contractul de leasing 3
Sectiunea I. Aspecte generale privind contractul de leasing 3
A. Finantarea prin leasing 3
B. Istoricul leasingului 4
Sectiunea a-II-a. Definitia leasingului 7
A. Notiunea de leasing 7
B. Precizari privind leasingul 12
Sectiunea a III a. Natura juridica a operatiunilor de leasing 14
Capitolul II. Contractul in comertul international 18
Sectiunea I. Reguli comune tuturor contractelor din comertul international 18
A. Definitia contractului de comert international 18
B. Caractere juridice 19
C. Clasificarea contractelor de comert international 21
D. Elementele contractului de comert international 25
Sectiunea a II a. Formarea si incheierea contractului de comert international 31
A. Notiune 31
B. Oferta de a contracta 32
C. Acceptarea ofertei 34
D. Momentul si locul incheierii contractului de comert international 36
Sectiunea a III a. Continutul contractului de comert international 38
A. Notiune 38
B. Clauzele necesare a contractelor de comert international 38
C. Clauze specifice, comune tuturor contractelor de comert international 39
D. Clauzele asigutatorii impotriva riscurilor valutare 40
E. Clauzele asiguratorii impotriva riscurilor nevalutare 41
F. Clauze privind raporturile dintre contractanti si terti 41
G. Clauzele de confidentialitate, de exclusivitate si de neconcurenta 41
Sectiunea a IV a. Interpretarea si efectele contractului de comert international 42
A. Interpretarea contractelor de comert international 42
B. Forta obligatorie a contractelor de comert international 43
C. Efectele specifice ale contractelor sinalagmatice in raporturile de comert international 44
Capitolul III. Contractul de leasing 46
Sectiunea I. Notiune , caractere juridice si clasificare 46
A . Notiune 46
B. Caracterele juridice ale contractului de leasing 46
C. Clasificarea contractului de leasing 48
Sectiunea a II a. incheierea, executarea si incetarea contractului de leasing 51
A. Etapa de formare a contractului 51
B. Etapa de realizare a locatiunii 64
C. Etapa de finalizare a contractului de leasing 73
Sectiunea a III a. Litigii in executarea contractului de leasing 76
a) Refuzul de finantare 76
b) Livrarea neconforma a bunului 77
c) Neplata redeventelor 77
Sectiunea a IV a. Legea aplicabila contractului de leasing 78
Capitolul IV. Concluzii 81
A. Operatiuni de leasing sau contract de leasing? 81
B. Contractul de leasing- contract de adeziune? 81
C. Leasingul in economiile in curs de dezvoltare 81
D. Utilitatea leasingului 82
Bibliografie generala 83

EXTRAS DIN DOCUMENT

? Capitolul I. Introducere in contractul de leasing

Sectiunea I. Aspecte generale privind contractul de leasing

A. Finantarea prin leasing

Finantarea operatiilor comerciale este o expresie ce desemneaza punerea la dispozitie a unor fonduri banesti, din anumite surse si in conditii bine determinate pentru comertul cu marfuri. Finantarea poate avea loc in urmatoarele modalitati:

a) acordarea de credite comerciale in marfuri de catre furnizor ;

b) credite bancare acordate in numerar sau in alte instrumente de plata;

c) emiterea de obligatiuni;

d) forme de finantare a comertului prin contracte comerciale de finantare [1În aceste forme noi de finantare a operatiunilor comerciale se incadreaza contractul de leasing, contractul de factoring si contractul de forfaiting.].

În literatura de specialitate parerea unanima a specialistilor atrage atentia ca leasingul este o modalitate moderna de finantare a investitiilor determinata de modificarea structurii si valorii masinilor si utilajelor, precum si de uzura morala rapida a acestora . Acest lucru impune un volum tot mai mare de investitii pentru extindere si modernizare.

Ca modalitate specifica de finantare, leasingul reprezinta un pas inainte in finantarea societatilor comerciale care doresc sa isi achizitioneze utilaje si echipamente, dar care nu au posibilitati financiare [2 Dorin Clocotici, Gheorghe Gheorghiu, Operatiunile de leasing, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, editia a-II-a, 2000, pag.8.]. Originalitatea leasingului consta, in principal, in conceptia dinamica asupra finantarii, intemeiata pe ideea ca o investitie poate fi finantata chiar din resursele proprii ale societatilor de leasing, folosite in activitatea acestora adica o autofinantare a investitiilor [3 Dorin Clocotici, Gheorghe Gheorghiu, Contractul de leasing in RDC, nr.2/1997.].

Aceasta tehnica de finantare vine sa dea satisfactie agentilor economici care nu pot sa obtina credite bancare, sau nu doresc sa-si greveze bunurile mobile sau imobile [4 Prin instituirea de ipoteci sau gajuri, sarcini de natura a afecta dinamica circuitului comercial.].

Astfel leasingul constituie o tehnica moderna de creditare, de regula pe termen mediu si lung, dar nu financiara , ci in bunuri mobile si imobile [5 Romul Petru Vonica, Dreptul contractelor comerciale, Ed. Holding Reporter, Bucuresti, 1999, pag. 425.].

Leasingul prezinta interes si utilitate practica [6 Despre utilitatea leasingului in capitolul IV al prezentei lucrari.] prin aceea ca asigura o finantare integrala fara a apela la resursele agentului economic, permitand realizarea unei economii de fonduri proprii, care pot fi utilizate in alte scopuri, dar avantajand si pe celelalte parti implicate in contract [7 Vanzatorul isi asigura desfacerea produselor sale, iar finantatorul (proprietarul bunului) se bucura de beneficiile pe care le obtine creditandu-l pe utilizator.]. De aceea leasingul se deosebeste de traditionala creditare a investitiilor unde intreprinderea beneficiara suporta o parte din valoarea investitiei.

B. Istoricul leasingului

1. Fiducia cum creditare

Din antichitate s-a observat ca beneficiile sunt obtinute prin folosinta unui lucru, avand mai putina importanta cine detine titlul de proprietate. Aristotel spunea ca ”bogatia nu se masoara prin titlurile de proprietate, ci prin efectiva utilizare a unor lucruri, chiar daca sunt proprietatea altora ” [8 Citat de D. Clocotici, Gh. Gheorghiu, op. cit., pag 18.].

Leasingul isi afla radacinile in forma arhaica a creditului numita in dreptul roman fiducia: imprumutatorul isi rezerva pentru garantia creantei sale proprietatea unui lucru.

Exista o mare asemanare a leasingului si in special a modalitatii ”sale and lease back” cu forma arhaica a gajului din dreptul roman “fiducia cum creditare”.

Fiducia cum creditare presupunea ca imprumutatul (fiduciant) transfera proprietatea unui lucru in patrimoniul imprumutatorului (fiduciar) cu titlu de garantie a imprumutului. La randul sau, fiduciarul se obliga sa-i restituie bunul la inapoierea datoriei.

În practica imprumutatul pastra adesea folosinta bunului vandut. Debitorul devenea astfel un detentor precar al bunului vandut, platind periodic o suma de bani cu titlu de chirie, ca pret al folosintei bunului.

Împrumutatul nu-si schimba calitatea de detentor precar impiedicand astfel ca prescriptia achizitiva sa opereze pana la data platii debitului. Uzucapiunea se producea in termen de un an de la stingerea datoriei, in favoarea debitorului ce a folosit bunul.

Alaturi de gaj si ipoteca, fiducia cum creditare era o garantie reala care permitea creditorilor sa-si asigure finantarile, aceasta din urma oferind un plus de securitate creditorului. Drepturile nascute din contract erau garantate printr-o actiune “in factum” si printr-o actiune “in jus” [9 Vasile Jakota, Drept roman, Ed. Cugetarea, Iasi, 1999, pag. 78.].

Citandu-l pe Gaius autorul M. V. Jakota arata ca fiducia cum creditare avea functia de garantie si “transmitea proprietatea prin mancipatiune sau in jure cesio” [10 Idem, pag. 79.].

Desi nu exista o continuitate de evolutie de la fiducie catre leasing, in opinia specialistilor [11 D. Clocotici, Gh. Gheorghiu, op. cit., pag. 20.], vechea institutie din dreptul roman este folositoare pentru stabilirea naturii juridice a contractului de leasing.

2. Safeway Stores

Spre sfarsitul secolului al XIX-lea aveau loc in S.U.A. primele operatiuni care prefigurau leasingul.

În anul 1887 aparatele de telefon au fost inchiriate abonatilor, iar acest contract avea sa fie denumit “lease”.

În anul 1937, Safeway Stores Inc. a cumparat un teren pe care ulterior a construit magazinul “Safeway Stores”. Avand nevoie de capital l-a vandut unui grup de investitori care, la randul lor, l-au lasat spre exploatare fostului proprietar, in regim “lease”, pe o perioada indelungata.

Cam in aceeasi perioada o operatiune similara lease-back-ului avea loc in Ohaio. Astfel s-a vandut un imobil catre o banca, cu titlu de garantie, imobil ce urma sa fie exploatat in regim de “lease” timp de 99 ani, cu optiunea utilizatorului de a cumpara bunul dupa trecerea termenului.

3. Sale and lease-back

Leasingul (lease financing) s-a folosit in S.U.A. in anii ’30 pentru finantarea bunurilor imobile. La inceputul anilor ’50, el a inceput sa fie folosit si ca instrument de finantare a echipamentelor mobiliare.

Operatiunile de lease financing s-au dezvoltat foarte mult dupa al II-lea razboi mondial si datorita facilitatilor fiscale acordate de S.U.A.

Principalele sustinatoare ale operatiunilor de “sale and lease-back” au fost marile companii de asigurare.

Leasingul echipamentelor (finance equipment leasing) a aparut in 1952, odata cu societatile specializate de leasing.

4. United States Leasing Corporation

Omul de afaceri californian Schoenfeld a fondat impreuna cu alti parteneri, intre care si D. P. Booth Jr., “United States Leasing Corporation”. Aceasta era prima societate specializata in operatiuni de leasing al echipamentelor mobiliare, fiind si astazi una din cele mai puternice din domeniu. Doctrina ii considera pe Shoenfeld si D. P. Booth Jr. ”parinti” ai leasingului modern.

Ideea i-a venit lui Schoenfeld dintr-o experienta personala, pe cand era directorul unei intreprinderi din domeniul industriei alimentare. El a beneficiat de o mare comanda, dar s-a confruntat cu nevoia de masini suplimentare pentru a o putea executa la timp. Astfel, el a convins un alt comerciant sa-i inchirieze in regim asemanator contractului de “lease”, utilajele de care avea nevoie, pentru un termen indelungat. În urma afacerii, Schoenfeld si-a dat seama ca aceasta poate fi o metoda eficienta de finantare in viitor.

5. Implicarea bancilor in leasing

Principalele sustinatoare ale leasingului echipamentelor industriale au fost bancile. Acestea au actionat fie indirect prin intermediul unor societati specializate de leasing, fie direct dupa ce acestea au primit autorizatia sa desfasoare asemenea operatiuni.

În anul 1963, cea mai importanta banca, National Banks, a primit aceasta autorizatie, urmata de Bank Holding Companies in anul 1970.

Pana in anul 1975 bancile fusesera autorizate sa desfasoare operatiuni de leasing in mod direct in 41 de state americane.

Dezvoltarea rapida a leasingului in America a avut loc pe fondul unei economii expansive si intr-un climat fiscal incurajator.

6. Leasingul englez

Foarte rapid, aceasta operatiune a fost preluata in Marea Britanie, pentru ca apoi, incepand cu anii ’60, sa se raspandeasca in Europa continentala.

Leasingul si-a gasit rapid locul in dreptul britanic datorita similitudinilor pe care acesta le are cu dreptul american.

Precum in tara de origine, prima forma de leasing care s-a raspandit in Marea Britanie a fost “sale and lease-back”.

În Marea Britanie, cele mai multe dintre societatile de leasing (leasing companies) sunt infiintate si sustinute de banci. Ele beneficiaza de un regim fiscal foarte favorabil [12 D. Clocotici, Gh. Gheorghiu, op. cit., pag. 22.]. Marea Britanie a cunoscut o dezvoltare exploziva a acestor societati, ele finantand un sfert din totalul investitiilor de la finele deceniului opt.

Sectiunea a-II-a. Definitia leasingului

A. Notiunea de leasing

În doctrina s-au formulat numeroase definitii ale acestei operatiuni. Astfel lesingul este operatiunea prin care o persoana cumpara unele bunuri de la un vanzator in scopul de a le inchiria unui client solicitant [13 Gabriela Politic, Dreptul comertului international - note de curs - Ed. Fundatiei “Chemarea”, Iasi 1995, pag.253.].