Pagina documente » Administratie publica » Istoria administratiei publice

Despre lucrare

lucrare-licenta-istoria-administratiei-publice
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-istoria-administratiei-publice


Cuprins

Cuprins:
I. INTRODUCERE iN ISTORIA ADMINISTRATIEI PUBLICE ROMiNESTI
I.1. Obiectul istoriei administratiei publice rominesti
II. STATUL SI ADMINISTRATIA PUBLICA iN DACIA
II.1. Organizarea geto-dacilor in epoca prestatala:
II.2. intemeierea statului geto-dac si organizarea lui
II.3. Statul si administratia publica in Dacia romana
III. STATUL SI ORGANIZAREA ADMINISTRATIEI iN PERIOADA PREFEUDALA
III.1. Institutii si administratie romano-bizantina la Dunarea de jos
III.2. Conditiile istorice in feudalismul timpuriu (secolele III-VIII). Etnogeneza romineasca
III.3. Organizarea social-politica si administrativa a Daciei
III.4. Normele de conduita in cadrul obstii satesti
IV. ORGANIZAREA ADMINISTRATIEI PUBLICE iN PERIOADA FORMARII STATELOR FEUDALE ROMiNESTI
IV. 1. Premisele aparitiei formatiunilor statale rominesti
IV.2. Tara, ca forma principala de organizare politica
IV.3. Organele politice si administrative ale tarilor
IV.4. Consideratii asupra legii tarilor romine
V. ORGANIZAREA DE STAT SI A ADMINISTRATIEI iN TARA ROMiNEASCA SI MOLDOVA iN FEUDALISMUL DEZVOLTAT
V.1. Particularitati si trasaturi comune ale organizarii de stat
V.2. Organele centrale in tarile romine
VI. ORGANIZAREA DE STAT SI A ADMINISTRATIEI iN TRANSILVANIA, iN EVUL MEDIU
VI.1. Particularitati de viata economica, sociala si politica
VI.2. Organele centrale de stat in Voievodatul Transilvaniei
VI.3. Organizarea de stat a Principatului Transilvaniei in perioada 1541 - 1683
VII. ORGANIZAREA ADMINISTRATIV-TERITORIALA SI ADMINISTRATIA PUBLICA A TARILOR ROMiNE iN FEUDALISMUL DEZVOLTAT
VII.1. Unitati administrativ-teritoriale in Tara Romineasca si Moldova
VII.2. Organizarea administrativ-teritoriala a Transilvaniei in vremea voievodatului si principatului
VIII. ORGANIZAREA DE STAT SI ADMINISTRATIA PUBLICA iN TARILE ROMiNE iN EPOCA TURCO-FANARIOTA SI LA iNCEPUTUL EPOCII MODERNE
VIII.1. Organizarea de stat a Tarii Rominesti si a Moldovei in epoca regimului turco-fanariot
VIII.2. Organizarea administrativ-teritoriala in perioada fanariota
VIII.3. Organizarea de stat in perioada premergatoare Unirii
VIII.4. Transilvania - provincie a Imperiului habsburgic. Organizarea de stat si administrativ-teritoriala
IX. ORGANIZAREA DE STAT SI ADMINISTRATIA PUBLICA iN PERIOADA 1859-1918
IX.1. Evolutia organizarii de stat si a administratiei publice in perioada domniei lui Al. I. Cuza
IX.2. Organizarea de stat si administratia publica in perioada 1866 - 1918
X. ORGANIZAREA DE STAT SI ADMINISTRATIA PUBLICA A TRANSILVANIEI iN PERIOADA LIBERALISMULUI AUSTRIAC (1861-1867) SI A DUALISMULUI
AUSTRO -UNGAR (1867-1918)
X.1. Organizarea de stat a Transilvaniei in perioada liberalismului (1861 - 1867)
X.2. Transilvania in perioada dualismului austro-ungar (1868 - 1918). Reprimarea si lupta rominilor impotriva statului austro-ungar
XI. STRUCTURA DE STAT SI ADMINISTRATIA PUBLICA
iN ROMiNIA MARE (1918 - 1938)
XI.1. Faurirea statului national unitar romin si implicatiile ei asupra organizarii statale si a administratiei publice rominesti
XI.2. Organizarea provinciilor unite cu Rominia
XI.3. Organizarea de stat a Rominiei Mari
XI.4. Organizarea administrativ teritoriala a Rominiei Mari
XII. ORGANIZAREA DE STAT SI ADMINISTRATIA PUBLICA iN TIMPUL CONSTITUTIEI DIN 1938 SI AL DICTATURII ANTONESCIENE
XI.1. Contextul politic in care s-a adoptat Constitutia din 1938 si continutul acesteia
XII.2. Organizarea de stat si administrativa in perioada 1938 -1940
XII.3. Organizarea de stat si administrativa in perioada 1940 - 1944
XIII. BIBLIOGRAFIE

EXTRAS DIN DOCUMENT

?49

ISTORIA ADMINISTRATIEI PUBLICE

Conf. univ. dr. IOAN VLAD

Obiective

Cunoasterea istoriei statului, dreptului si administratiei este utila formarii juristului: - ea ofera posibilitatea interpretarii logico-rationale a institutiilor juridice care oglindesc societatea romaneasca contemporana;

ne permite sa cunoastem un trecut glorios la care avem datoria sa fim sensibili, care ingaduie juristului sa nu se rezume numai la o interpretare tehnico-juridica superficiala, ci sa se raporteze la inaintasi;

studiul istoriei al dreptului romanesc se impune cu atat mai mult la acest inceput de mileniu cand poporul roman construieste statul de drept si institutiile juridice si administrative democrate, civilizatoare.

I. INTRODUCERE ÎN ISTORIA ADMINISTRATIEI

PUBLICE ROMÂNESTI

I.1. Obiectul istoriei administratiei publice romanesti

Istoria administratiei publice romanesti reprezinta o componenta insemnata a istoriei statului si dreptului romanesc, de care nu o putem separa decat in plan didactic.

Romanii au o bogata cultura juridica, o valoroasa scoala nationala de drept si o bibliografie bogata in scrieri de istorie a dreptului, iar catedrele universitare de specialitate au fost ilustrate de mari profesori si oratori, cu o eruditie ce se baza si pe cunoasterea vechiului drept romanesc. Exemplu: M. Kogalniceanu, V. Boerescu, Alex. Papiu Ilarian, St. Longinescu, Al.D. Xenopol, Ioan Tanoviceanu, B.P. Hasdeu, Andrei Radulescu, Dinu C. Arion, George Fotino etc.

Studiul istoriei administratiei publice romanesti este indiscutabil util formarii intelectualului roman si cu atat mai mult a juristului, utilitate

50

dovedita si de constatarea lui Giogio del Vechio, cum ca „prezentul nu se intelege fara trecutul sau istoric; trecutul istoric retraieste in prezent si lucreaza la temelia viitorului”.

Problematica juridica, precum si cea filosofica sau istorica, supuse cunoasterii, sunt in esenta lor aceleasi din antichitate pana in zilele noastre.

Studiul oranduirilor sociale in evolutie si al institutiilor juridice corespunzatoare ne ofera materialul de cercetare, din care tragem concluzii folositoare pentru imbunatatirea sistemului juridic sau administrativ actual, putem evita greselile comise si asimila progresele realizate de inaintasi. A neglija aceste acumulari inseamna a adopta o pozitie nestiintifica si a expune munca cercetatorilor la inutile sfortari si pierderi de timp pentru rezultate demult dobandite de stiinta.