Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
CAPITOLUL I: CONSIDERATII GENERALE ASUPRA JUDECATII ?N FATA PRIMEI INSTANTE 3
SECTIUNEA I: ASPECTE GENERALE PRIVIND PROCESUL PENAL 3
SECTIUNEA A II-A: IMPORTANTA FAZEI JUDECATORESTI SI PRINCIPIILE ACESTEIA 7
?. 1. IMPORTANTA FAZEI JUDECATORESTI 7
?. 2. PRINCIPIILE JUDECATII ?N PRIMA INSTANTA 8
CAPITOLUL II: ASPECTE COMUNE PRIVIND JUDECATA ?N FATA PRIMEI INSTANTE 11
SECTIUNEA I: CONSIDERATII GENERALE PRIVIND GRADELE DE JURISDICTIE 11
SECTIUNEA a II-a: REGLEMENTARI GENERALE PRIVIND JUDECATA 12
?. 1. ROLUL ACTIV AL INSTANTEI 12
?. 2. COMPUNEREA INSTANTEI SI LOCUL DESFASURARII JUDECATII 13
?. 3. REGULI PRIVIND PREGATIREA SEDINTEI DE JUDECATA 14
?. 4. ASPECTE GENERALE PRIVIND HOTAR?RILE JUDECATORESTI 15
SECTIUNEA A III-a: PARTICIPANTII LA JUDECATA ?N PRIMA INSTANTA 18
?. 1. PARTICIPAREA PARTILOR LA JUDECAREA CAUZELOR PENALE ?N PRIMA INSTANTA 20
?. 2. PARTICIPAREA PROCURORULUI LA JUDECATA 21
?. 3. PARTICIPAREA ALTOR PERSOANE LA JUDECAREA CAUZELOR PENALE ?N PRIMA INSTANTA 22
SECTIUNEA A IV-A: OBIECTUL SI ETAPELE JUDECATII ?N PRIMA INSTANTA 23
? 1. OBIECTUL JUDECATII ?N PRIMA INSTANTA 23
?. 2. ETAPELE JUDECATII ?N PRIMA INSTANTA 24
CAPITOLUL III: DESFêURAREA JUDEC??II ?N FA?A PRIMEI INSTAN?E 32
SECTIUNEA I: M?SURI PREMERG?TOARE 32
SECTIUNEA A II-A: SEDINTA DE JUDECATA 32
?. 1. ?NCEPUTUL SEDINTEI DE JUDECATA ?N PRIMA INSTANTA 32
? 2. CERCETAREA JUDECATOREASCA 34
? 3. ADMINISTRAREA DE PROBE NOI 37
?. 4. SCHIMBAREA ?NCADRARII JURIDICE 37
?. 5. EXTINDEREA OBIECTULUI JUDECATII 41
?. 6. DEZBATERILE JUDICIARE 45
?. 7. TERMINAREA SEDINTEI DE JUDECATA 48
SECTIUNEA A-III-A: REZOLVAREA CAUZEI 49
?. 1. DELIBERAREA 49
?.2. PRONUNTAREA HOTAR?RII JUDECATORESTI 50
CAPITOLUL IV: JURISPRUDENTA IN MATERIE 51
CONCLUZII 62
BIBLIOGRAFIE 64

Alte date

§. 6. DEZBATERILE JUDICIARE {p}

§. 7. TERMINAREA SEDINTEI DE JUDECATA {p}

SECTIUNEA A-III-A: REZOLVAREA CAUZEI {p}

§. 1. DELIBERAREA {p}

§.2. PRONUNTAREA HOTARÂRII JUDECATORESTI {p}

CAPITOLUL IV: JURISPRUDENTA IN MATERIE {p}

CONCLUZII {p}

BIBLIOGRAFIE {p}

CAPITOLUL I: CONSIDERATII GENERALE ASUPRA JUDECATII ÎN FATA PRIMEI INSTANTE

SECTIUNEA I: ASPECTE GENERALE PRIVIND PROCESUL PENAL

În literatura de specialitate [1 N. Volonciu, "Tratat de procedura penala", Ed.PAIDEIA, Editia a Il-a revazuta si adaugita, Bucuresti, 1996, ol.I, p.13.] procesul penal este definit ca fiind "acea activitate reglementata de lege, desfasurata intr-o cauza penala, de catre organele judiciare cu participarea partilor si a altor persoane, ca titulare de drepturi si obligatii, avand ca scop constatarea la timp si in mod complet a infractiunilor, si tragerea la raspundere penala a celor care le-au savarsit, in asa fel incat prin aceasta sa se asigure ordinea de drept precum si apararea drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor".

Procesul penal in forma sa tipica este structurat pe trei mari faze si anume: urmari­rea penala, judecata si punerea in executare a hotararilor judecatoresti.

În activitatea de infaptuire a justitiei, fiecare din aceste faze prezinta o importanta deosebita si bine determinata de lege.

Ca activitate reglementata de lege, desfasurata succesiv si coordonat, urmarirea penala inglobeaza in continutul sau o serie intreaga de acte si masuri procesuale si procedurale, necesare pentru atingerea scopului proce­sului penal cum sunt: constatarea la timp si in mod complet a infractiunilor, identificarea faptuitorilor, strangerea si administrarea probelor, dispunerea unor masuri procesuale si in final trimiterea in judecata a celor ce se fac vinovati de incalcarea legii penale, astfel incat prin aceasta sa se asigure ordinea de drept, precum si apararea drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor [2 Gr.Theodoru, L.Moldovanu, Drept procesul penal, Ed.Did.si Ped., Bucuresti, 1979, cit.p.194.].

Procesul penal are patru caractere care se pot desprinde chiar si din definitie [3 A se vedea: Ion Poiana, Laura Codruta Kövesi: Procedura penala, note de curs; editie revizuita si adaugita, Ed. „alma mater” Sibiu, 2004, p. 4-5.]:

- este o activitate desfasurata de organele judiciare, cu participarea activa a partilor.

Astfel, activitatea procesuala se desfasoara numai de catre subiectii procesuali prevazuti expres de legiuitor, care sunt titulari de drepturi si obligatii, si anume: organele judiciare, partile si alti participanti la procesul penal.

Organele judiciare care participa la procesul penal sunt: organele de cercetare penala, Ministerul Public si instantele judecatoresti, care au competenta si atributiile expres prevazute de lege.

Partile sunt persoanele fizice sau juridice care participa la procesul penal, unele dintre acestea din proprie initiativa, iar altele sunt chemate in proces de catre organele judiciare. Sunt parti in proces: inculpatul, partea vatamata, partea civila si partea responsabila civilmente.

Alte persoane care participa la procesul penal, dar care nu au calitatea de parti in procesul penal sunt aparatorii, martorii, expertii, interpretii. Acestia, desi participa la procesul penal nu au interes in cauza, asa cum au partile.

- se desfasoara in conformitate cu legea, ceea ce inseamna ca regulile de desfasurare ale procesului penal sunt stabilite de lege.

Astfel, prin lege sunt stabilite institutiile procedurale si procesuale, precum si activitatea de ansamblu a intregului proces penal. Tot prin lege sunt stabilite organizarea si competenta organelor judiciare, procedeele ce pot fi utilizate de organele judiciare in cercetarea, urmarirea si judecarea infractorilor, drepturile si obligatiile participantilor la procesul penal, continutul actelor procesuale si procedurale. Aceasta caracteristica este reglementata expres si in art. 2 Codul de procedura penala, care prevede ca procesul penal se desfasoara atat in cursul urmaririi penal cat si in cursul judecatii, potrivit dispozitiilor prevazute de lege. „ Procesul penal se desfasoara atat in cursul urmaririi penale cat si in cursul judecatii, potrivit dispozitiilor prevazute de lege. Actele necesare desfasurarii procesului penal se indeplinesc din oficiu, afara de cazul cand prin lege se dispune altfel.”

- constatarea la timp si in mod complet a faptelor care constituie infractiuni.

Scopul imediat al unui proces penal este constatarea infractiunilor si justa pedepsire a infractorilor. Norma procesual penala prevede ca, procesul penal urmeaza sa se desfasoare la timp, prefigurandu-se astfel operativitatea ca unul din principiile fundamentale ale activitatii judiciare si in mod complet, respectiv in asa fel incat faptele sa fie cunoscute sub toate aspectele care intereseaza si se impun in vederea justei solutionari a cauzei.

- are ca finalitate pedepsirea unei persoane potrivit vinovatiei sale, precum si ca nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala.

Pe langa scopul constatarii la timp si in mod complet a infractiunilor, procesul penal are ce finalitate numai pedepsirea acelor persoane fata de care exista probe ca au comis infractiuni.

Scopul procesului penal este protejarea persoanei, societatii si statului de infractiuni, precum si de actiuni abuzive din partea organelor judiciare legate de cercetarea infractiunilor presupuse sau comise, astfel intrucat orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita conform vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala si condamnata.

În baza celor expuse putem afirma ca procesul penal constituie o activitate complexa, strict reglementata de lege, desfasurata de organele judiciare la care isi dau activ concursul partile ca titulare de drepturi si obligatii, cu antrenarea altor subiecti, activitate orientata spre solutionarea justa a cauzelor penale.

Codul de procedura penala, in art.1 prevede expres urmatoarele scopuri ale procesului penal: protejarea persoanei, societatii si statului de infractiuni, precum si faptele ilegale ale persoanelor cu functii de raspundere in activitatea lor legala de descoperire a infractiunii, astfel ca orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana sa nu fie trasa la raspundere penala si condamnata.

De aici rezulta ca procesul penal are ca sarcina primordiala aflarea adevarului cu privire la infractiune ( pe cat e posibil in fiecare cauza ) intr-o cauza penala, pentru a trage la raspundere penala persoana vinovata de savarsirea infractiunii. Astfel, procesul penal se declanseaza pentru constatarea faptului infractiunii si persoanei vinovate, realizandu-se sarcina tragerii la raspundere penala prin aplicarea justa a legii penale, acesta fiind considerat scopul imediat al oricarui proces penal.

Un factor important in activitatea de combatere a fenomenului infractional este considerat nu atat rigoarea pedepsei penale, cat faptul organizarii unui sistem procesual penal menit sa nu permita sustragerea de sub bratul drept si ferm al justitiei, totodata realizandu-se scopul major al procesului - tragerea la raspunderea penala a faptuitorului. Legiuitorul a mentionat si alt aspect al represiunii si anume ca aceasta sa nu se aplice persoanelor nevinovate, ceea ce poate avea consecinte grave asupra libertatii, demnitatii si intereselor legitime ale persoanei si care contravine exigentelor statului de drept. Prin urmare, concomitent in procesul penal se realizeaza si sarcina reabilitarii persoanei supuse pe nedrept invinuirii sau fata de care i-au ingradit unele drepturi, libertati sau interese legale.

Astfel, procesul penal poate fi definit – prin scopul pe care il urmareste – un mijloc de tragere la raspundere penala si mijloc de aparare impotriva unei condamnari neintemeiate.

Realizandu-se scopul respectiv fata de infractori si cel de reabilitare fata de persoanele nevinovate, procesul penal contribuie la consolidarea legalitatii si a ordinii de drept, la ocrotirea intereselor societatii, a drepturilor si libertatilor cetatenilor, fiind un mijloc de realizare a justitiei si deci un factor al stabilitatii societatii. Totodata procesul penal are un rol preventiv general fata de persoanele neangajate in activitati infractionale, contribuind la prevenirea sau reducerea infractiunilor in cazul cand se realizeaza eficient sarcinile sale. Procesul penal se declanseaza sau continua in privinta unui decedat numai pentru reabilitarea acestuia, iar revizuirea procesului penal in urma descoperirii unor imprejurari se face pentru reabilitarea unui condamnat, nefiind limitata de nici un termen sau decesul condamnatului conform Codului de Procedura penala.

Dreptul penal nu-si poate indeplini scopul doar prin simpla incriminare sub sanctiunea pedepsei, a faptelor periculoase pentru societate. Este nevoie de drept procesual penal pentru realizarea acestuia.

Asigurarea procesului penal a inevitabilitatii tragerii la raspundere penala ori de cate ori se savarseste o infractiune, precum si excluderea unei condamnari nedrepte are o functie educativa speciala fata de participantii la proces si educativa fata de persoanele neangajate in activitatea procesuala. Activitatea procesuala penala isi atinge pe deplin rolul educativ, daca pe parcurs inculpatul ajunge la intelegerea corectitudinii justitiei si spiritul de dreptate incorporat in hotararea pronuntata. Astfel procesul penal contribuie la educarea cetatenilor in spiritul respectarii neabatute a legilor si Constitutiei asa cum este aratat in alin. (2) al art. 2 din CPP.

Din cele relatate mai sus conchidem ca procesul penal are drept scop imediat constatarea rapida si completa a faptelor infractionale, pentru a trage la raspundere penala persoanele vinovate in conditii ce ar exclude pedepsirea inocentilor, precum si drept scop general (indirect) consolidarea legalitatii si ordinii de drept, prevenirea si lichidarea infractiunilor, ocrotirea intereselor societatii, a drepturilor si libertatilor cetatenilor si educarea acestora in spiritul respectarii legii.

Sistemul actiunilor procesual penale este divizat in urmatoarele faze obligatorii: urmarirea penala, judecarea cauzei in prima instanta si executarea sentintei.

Fazele facultative ale procesului penal sunt: examinarea cauzei in urma exercitarii cailor ordinare de atac ( in apel si recurs ); examinarea cauzei in urma exercitarii cailor extraordinare de atac ( recursului in anularea si revizuirea procesului, etc. ).

a)Urmarirea penala consta in faptul efectuarii actelor procesuale si de investigare operativa de catre organele de urmarire penala in scopul stabilirii circumstantelor cauzei, administrarii si verificarii probelor, identificarii persoanelor vinovate de savarsirea infractiunii se intocmeste rechizitoriul, care se confirma de procuror si cauza se transmite in judecata, avand efectul deferirii inculpatului justitiei.

b)Judecarea cauzei in prima instanta este a doua faza a procesului, care incepe o data cu sesizarea instantei si cuprinde toate activitatile procesuale desfasurate fondului cauzei. Faza data este recunoscuta ca fiind principala in procesul penal datorita examinarii de catre instanta de judecata a probelor administrate de catre parti in conditii de contradictorialitate solutionand conflictul de drept penal prin constatarea vinovatiei persoanei prin sentinta. Momentul final al fazei judecarii cauzei in prima instanta este pronuntarea sentintei.

c)Executarea hotararilor judecatoresti este o faza obligatorie a procesului penal, care incepe o data cu ramanerea definitiva a hotararilor judecatoresti si cuprinde activitatile instantei de judecata de punere in aplicare a acestora precum si solutionarea unor chestiuni aparute in timpul si dupa executarea pedepselor penale.

SECTIUNEA A II-A: IMPORTANTA FAZEI JUDECATORESTI SI PRINCIPIILE ACESTEIA

§. 1. IMPORTANTA FAZEI JUDECATORESTI

Activitatea de judecata desfasurata de instantele judecatoresti materializeaza actul de justitie si reprezinta una din formele de realizare a puterii judecatoresti constand in solutionarea pricinilor civile si penale [4 N.Prisca, “Drept constitutional”, E.D.P., Bucuresti, 1977, pag.499].

Aceasta functie a puterii judecatoresti este realizata in statul de drept potrivit prevederilor art.125 din Constitutia Romaniei “prin Curtea Suprema de Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege” si anume: judecatoriile, tribunalele si curtile de apel.

Privita in ambele sale ipostaze, ca sistem al instantelor judecatoresti si ca activitate desfasurata de acestea, justitia confera substanta vointei si intereselor de stat, atat ca o componenta, dar si ca o realizare a puterii autoritatii judecatoresti.

Importanta fazei de judecata a procesului penal este reflectata in actualele reglementari care consacra principiul separatiei puterilor in stat si, implicit, independenta puterii judecatoresti. In acest sens, art. 123 din Constitutia Romaniei prevede ca „justitia se infaptuieste in numele legii” si ca „judecatorii sunt independenti si se supun unor legi”. De asemenea, art. 1 din Legea pentru organizarea judecatoreasca prevede ca „puterea judecatoreasca este separata de celelalte puteri ale statului, avand atributii proprii ce sunt exercitate prin instantele judecatoresti, in conformitate cu principiile si dispozitiile prevazute de Constitutie si celelalte legi ale tarii”.

Autoritatea judecatoreasca din Romania a fost consolidata dupa anul 1990, cand puterea judecatoreasca a fost separata de celelalte puteri ale statului, avand atributiuni proprii, care sunt exercitate prin instantele judecatoresti si Ministerul Public.