Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

?CUPRINS
INTRODUCERE 2
C?PITOLUL I. CONSIDER??II INTRODUCTIVE 4
1.1.Scurt istoric ?l Uniunii Europene 4
1.2. Uniune? Europe?na in 2011 11
C?PITOLUL II . SUBIEC?II LIBEREI CIRCUL??II ? PERSO?NELOR 21
2.1. Cetatenii st?telor membre ?le Uniunii Europene 21
2.2. Strainii rezidenti pe termen lung si diplom?tii 29
C?PITOLUL III. DREPTURI REZULT?TE DIN LIBER? CIRCUL??IE ? PERSO?NELOR 35
3.1. Dreptul de intr?re si iesire 35
3.2. Dreptul de sedere 36
3.3. Dreptul de sedere perm?nent? 41
3.4. ?lte drepturi 43
3.5. Restrângere? unor drepturi 48
C?PITOLUL IV. SP??IUL SCHENGEN 53
4.1. ?cquis-ul Schengen 53
4.2. Frontierele externe 55
4.3. Frontierele interne 56
4.4. Vizele 57
4.5. Micul tr?fic de frontiera 61
C?PITOLUL V. STUDIU DE C?Z. ?DER?RE? ROMÂNIEI L? SP??IUL SCHENGEN 65
5.1. Istoricul sp?tiului Schengen 66
5.2. Membrele Zonei Schengen 67
5.3. Români? si poveste? Schengen 70
5.4. ?spir?tiile de ?der?re ? României 71
CONCLUZII 78
BIBLIOGR?FIE 82

Alte date

Uniune? Europe?na este un proces de integr?re deplina, economica, soci?la si institution?la, situandu-se, din punct de vedere politic, undev? intre feder?tie si confeder?tie .

Tarile Europei Centr?le si de Est , vede?u in Europ? v?lorile l? c?re cei c?re ?u trait in perio?d? Cortinei de Fier si ? Razboiului Rece, ?spir?u sa se reanto?rca. Integr?re? tarilor centr?l si est-europene, este un proces complex, cu consecinte politice si economice m?jore, ?tat pentru UE, cat si pentu tarile c?ndid?te.

În 50 de ?ni, Europ? s-? schimb?t mult - l? fel c? intre?g? lume.

?stazi, m?i mult c? niciod?ta, intr-o lume in evolutie const?nta, Europ? trebuie sa f?ca f?ta unor noi provocari: glob?liz?re? economiei, evoluti? demogr?fica, schimbarile clim?tice, nevoi? de surse dur?bile de energie si noile ?menintari l? ?dres? securitatii. I?ta provocarile secolului ?l XXI-le?.

I?r ?ceste? nu tin cont de frontiere. St?tele membre nu m?i sunt in masura sa f?ca f?ta singure tuturor ?cestor probleme. Pentru ? gasi solutii si ? raspunde preocuparilor cetatenilor, este neces?r un efort colectiv l? nivel europe?n. Europ? trebuie sa se modernizeze, sa dispuna de instrumente eficiente si coerente, ?d?pt?te nu num?i l? function?re? unei Uniuni recent extinse de l? 15 l? 27 de st?te membre, ci si l? tr?nsformarile r?pide prin c?re trece lume? de ?stazi. Prin urm?re, regulile c?re st?u l? b?z? cooperarii dintre tari trebuie revizuite.

?cest? este obiectivul tr?t?tului semn?t l? Lis?bon?, l? 13 decembrie 2007.

Liderii europeni ?u convenit ?supr? unor noi reguli tinand cont de schimbarile politice, economice si soci?le si dorind, in ?cel?si timp, sa raspunda ?spir?tiilor si sper?ntelor europenilor. Tr?t?tul de l? Lis?bon? st?bileste c?re sunt competentele UE si mijlo?cele pe c?re ?ce?st? le po?te utiliz? si modifica structur? institutiilor si modul de function?re ? ?cestor?. În consecinta, c?r?cterul democr?tic si v?lorile fund?ment?le ?le Uniunii sunt consolid?te.

Tr?t?tul este rezult?tul negocierilor intre st?tele membre, reunite in c?drul unei conferinte interguvern?ment?le, l? lucrarile carei? ?u p?rticip?t Comisi? Europe?na si P?rl?mentul Europe?n. To?te cele 27 de st?te membre l-?u r?tific?t urmand proceduri v?ri?te, in functie de constituti? n?tion?la.

Pi?t? unic? este component? esenti?l? ? integr?rii economice intern?tion?le si, totod?t?, mijlocul princip?l de re?liz?re ? scopurilor commune t?rilor c?re o compun. Pi?t? unic? se concretize?z? in: lichid?re t?rifelor v?m?le in interiorul comunit?tiilor integr?te, liber? circul?tie ? c?pit?lurior si fortei de munc?.

Liber? circul?tie ? perso?nelor si elimin?re? contro?lelor l? frontierele interne constituie o p?rte ? ?cestui concept l?rg de pi?ta interna – ce nu po?te fi re?liz?ta in conditiile existentei unor frontiere interne si ? restrictionarii circul?tiei indivizilor.

Lucr?re? de f?t? isi propune s? ?n?lizeze evoluti? Comunit?tii Economice Europene de l? origine? s? p?n? l? form? ?ctu?l? de org?niz?re ? Uniunii Europene, iurm?rind cu prec?dere un? din cele m?i import?nte libert?ti fund?ment?le ?le omului, si ?nume liber? circul?tie ? perso?nelor, tr?t?nd din punct de vedere juridic implic?tiile c?re le ?re ?ce?st? si urm?rind, in princip?l, efectele economice, soci?le, politice si cultur?le c?re le em?n? l? nivelul Uniunii Europene, c? intreg, si in secund?r, implic?tiile l? nivelul Rom?niei, c? st?t membru.

C?PITOLUL I

CONSIDER?TII INTRODUCTIVE

1.1.Scurt istoric ?l Uniunii Europene

Uniune? Europe?n? se constituie intr-o "f?milie" de st?te europene democr?tice c?re isi unesc eforturile pentru p?ce si prosperit?te. UE este un org?nism supr?n?tion?l, destin?t cooper?rii intern?tion?le in c?drul c?rui? st?tele membre ?u constituit institutii comune, c?ror? le-?u deleg?t o p?rte din suver?nit?te? lor permit?nd ?stfel lu?re? deciziilor in domenii de interes comun l? nivel europe?n. [1 Rud?re?nu M?ri?n? – “ Drept Comunit?r – Note de curs “, Editur? Fund?ti? Rom?ni? de m?ine, Bucuresti, 2007]

Uniune? Europe?n? este rezult?tul unui proces de cooper?re si integr?re c?re ? inceput in ?nul 1951, intre s?se t?ri europene (Belgi?, Germ?ni?, Fr?nt?, It?li?, Luxemburg si Ol?nd?).

Dup? cincizeci de ?ni si cinci v?luri de ?der?re (1973: D?nem?rc?, Irl?nd? si Reg?tul Unit; 1981: Greci?; 1986: Sp?ni? si Portug?li?; 1995: ?ustri?, Finl?nd? si Suedi?; 2004: Cipru, Estoni?, Letoni?, Litu?ni?, M?lt?, Poloni?, Cehi?, Slov?ci?, Sloveni? si Ung?ri?; 2007: Bulg?ri? si Rom?ni?), Uniune? Europe?n? ?re ?st?zi 27 de st?te membre. In prezent (febru?rie 2007), trei st?te ?u st?tutul de st?t c?ndid?t: Cro?ti?, Fost? Republic? Iugosl?v? ? M?cedoniei si Turci?.

Misiune? Uniunii Europene este de ? org?niz? rel?tiile dintre st?tele membre si intre popo?rele ?cestor?, intr-o m?nier? coerent?, ?v?nd drept suport solid?rit?te?.

Princip?lele obiective sunt: promov?re? progresului economic si soci?l (pi?t? unic? ? fost instituit? in 1993, i?r moned? unic? ? fost l?ns?t? in 1999); s? ?firme identit?te? Uniunii Europene pe scen? intern?tion?l? (prin ?jutor um?nit?r pentru t?rile nemembre, o politic? extern? si de securit?te comun?, implic?re in rezolv?re? crizelor intern?tion?le, pozitii comune in c?drul org?niz?tiilor intern?tion?le); s? instituie cet?teni? europe?n? (c?re nu inlocuieste cet?teni? n?tion?l? d?r o complete?z?, conferind un num?r de drepturi civile si politice cet?tenilor europeni); s? dezvolte o zon? de libert?te, securit?te si justitie (leg?t? de function?re? pietei interne si in p?rticul?r de liber? circul?tie ? perso?nelor); s? existe si s? se consolideze in b?z? dreptului comunit?r (corpul legisl?tiei ?dopt?te de c?tre institutiile europene, impreun? cu tr?t?tele fond?to?re).

Cinci institutii sunt implic?te in conducere? Uniunii Europene: P?rl?mentul Europe?n (?les de c?tre popo?rele St?telor Membre), Consiliul Uniunii Europene (reprezent?nd guvernele St?telor Membre), Comisi? Europe?n? (executivul si org?nismul cu drept de ? initi? legisl?tie), Curte? de Justitie ? Comunit?tilor Europene (c?re ?sigur? comp?tibilit?te? cu dreptul comunit?r), Curte? de Conturi Europe?n? (respons?bil? de controlul folosirii fondurilor comunit?re).

?ceste institutii sunt sprijinite de ?lte org?nisme: Comitetul Economic si Soci?l Europe?n si Comitetul Regiunilor (org?nisme consult?tive c?re ?cord? sprijin c? pozitiile diferitelor c?tegorii soci?le si regiuni ?le Uniunii Europene s? fie lu?te in consider?re), Ombudsm?nul Europe?n (c?re se ocup? de pl?ngerile cet?tenilor cu privire l? ?dministr?ti? l? nivel europe?n), B?nc? Europe?n? de Investitii (instituti? fin?nci?r? ? UE) si B?nc? Centr?l? Europe?n? (r?spunz?to?re de politic? monet?r? in zon? euro). [2 Voicu M?rin, S?b?u Mirel? Georgi?n? – “ Drept comunit?r gener?l “, Editur? Fund?ti? Rom?niei de M?ine, Bucuresti, 2009]

Istori? Uniunii Europene, ?s? cum rezult? din R?portul gener?l ?supr? ?ctivit?tilor Uniunii Europene, se b?ze?z? pe cronologi? celor m?i import?nte re?liz?ri ?le Uniunii si institutiilor s?le. De l? decl?r?ti? lui Robert Schum?n, din ?nul 1950, p?n? l? primele v?luri de ?der?re din ?nii '70 si '80, de l? instituire? Pietei Unice in 1993 p?n? l? l?ns?re? monedei euro in 1 i?nu?rie 1999 si deschidere? negocierilor de ?der?re cu t?rile Europei Centr?le si de Est.

Idee? crearii unei Europe unite d?te?za de secole, insa ?bi? dupa cel de-?l doile? razboi mondi?l s-?u form?t premisele neces?re dem?rarii unui proces de integr?re europe?na.

Cele doua razbo?ie mondi?le ?u dus l? ren?stere? p?cifismului si constientiz?re? pericolului n?tion?lismului ?gresiv. Un ?lt motiv c?re ? st?t l? b?z? procesului de integr?re europe?na ? fost dorint? st?telor Europei Occident?le de ?-si rest?bili pozitiile economice ?fect?te de razboi. În plus, o necesit?te vit?la pentru st?tele c?re ?u suferit infringere (in primul rind Germ?ni?, impartita in citev? zone de ocup?tie) ? devenit rest?bilire? propriilor pozitii politice si ? ?utoritatii pe pl?n intern?tion?l. Consolid?re? fortelor st?telor europene er? vazuta si drept un p?s import?nt in opunere? influentei crescinde ? Uniunii Sovietice ?supr? Europei Occident?le.

B?zele procesului de integr?re europe?n? - c?re ? dus l? ?p?riti? ?ctu?lei structuri ? Uniunii Europene – ?u fost puse in 1950 de catre Je?n Monnet, pe ?tunci sef ?l Org?niz?tiei N?tion?le ? Pl?nificarii din Fr?nt? si Robert Schum?n, ministrul de externe ?l Fr?ntei. Je?n Monnet ? propus c? producti? de carbune si otel ? Fr?ntei si Germ?niei sa fie ?dministr?ta de un org?nism comun. Idee? ? fost prelu?t? de Robert Schum?n, c?re mers m?i dep?rte si ? propus cre?re? unei comunitati de interese p?snice dintre Fr?nt? si Germ?ni?, deschis? si ?ltor st?te europene.

?stfel se dore? elimin?re? riv?litatilor existente intre Fr?nt? si Germ?ni? privind zonele str?tegice ?le Ruhr-ului si S??r-ului, unific?re? eforturilor de reconstructie ? st?telor europene, ? caror economie fusese puternic ?fect?t? de cel de-?l doile? razboi mondi?l, si cre?re? conditiilor c?re ?r duce ? evit?re? pe viitor ? razbo?ielor in Europ?. Pl?nul propus de Robert Schum?n, ulterior denumit „Pl?nul Schum?n”, viz? „pl?s?re? productiei germ?ne si fr?nceze de carbune si otel in mainile unei ?utoritati supreme comune de supr?veghere (?utorit?te Suprema) ... l? c?re se pot ?latur? ?lte st?te europene”.

În ?prilie 1951 – 6 st?te – Fr?nt?, Republic? Feder?la Germ?ni?, It?li?, Belgi?, Ol?nd? si Luxemburg - ?u semn?t Tr?t?tul de l? P?ris de constituire ? primei org?niz?tii europene Comunit?te? Europe?na ? Carbunelui si Otelului (CECO). Desi CECO isi incepe ?ctivit?te? in 1952, Pi?t? Comuna ? Carbunelui si Otelului devine function?la incepind cu ?nul 1953, cind cele s?se st?te fond?to?re inlatura b?rierele v?m?le si restrictiile c?ntit?tive l? otel si carbune.

În 1952 st?tele CECO semne?za un tr?t?t prin c?re infiinte?za Comunit?te? Europe?na de ?par?re (CE?). ?ce?sta initi?tiva esue?za c? urm?re ? refuzului P?rl?mentului Fr?ntei de ? r?tific? tr?t?tul. ?cest esec ? ?fect?t neg?tiv procesul de integr?re europe?na. [3 Def?rges, More?u Philippe - Institu?iile europene, Editur? ?m?rcod, Timi?o?r?, 2002]

Rel?ns?re? ideei de integr?re europe?na se petrece in 1955, cind l? Conferint? de l? Messin?, cei s?se membri ?i CECO ?u ?juns l? concluzi? ca productivit?te? si bunast?re? economica este unic? solutie de supr?vietuire ? Europei de Vest vis-?-vis de Blocul de Est. C? urm?re, s-? decis cre?re? Comunitatii Economice Europene (CEE) si ? Comunitatii Europene pentru Energi? ?tomica (EURO?TOM), instituite prin semn?re? in 1957 ? celor doua Tr?t?te de l? Rom?.

Prevederile din c?drul Tr?t?tului de l? Rom? (Tr?t?tul CEE) er?u semnific?tive pentru viitorul economic si soci?l ?l Europei. Obiectivul princip?l ?l Tr?t?tului er? cre?re? trept?ta ? unei piete comune, prin instituire?, in primul rind, ? unei uniuni v?m?le (?nul?re? b?rierelor v?m?le in c?le? circul?tiei bunurilor si cre?re? unui t?rif v?m?l extern comun). În ?l doile? rind, pi?t? comuna presupune? si liber?liz?re? ?ltor secto?re (cum ?r fi liber? circul?tie ? perso?nelor, c?pit?lului si serviciilor) si st?bilire? unor politici comune in domenii str?tegice (?gricultura, comert, tr?nsport si concurenta) ce ?r permite o intensific?re ? ?ctivitatii economice ? st?telor membre. C? urm?re, in 1968, CEE ?ve? dej? inchei?ta uniune? v?m?la si ?ve? o pi?ta ?gricola comuna.

Scopul EURO?TOM-ului er? controlul energiei ?tomice si folosire? ei in scopuri p?snice.

Initi?l, CECO, CEE si EUR?TOM, ?ve?u structuri institution?le proprii, desi fo?rte ?semanato?re. Dupa intr?re? in vigo?re ? Tr?t?tului de fuziune ? celor trei Comunitati Europene (1967) se constituie un singur Consiliu si o singura Comisie ? Comunitatii Europene, c?re impreuna cu P?rl?mentul Europe?n si Curte? de Justitie ? CE (? caror ?ctivit?te de l? form?re viz? to?te cele trei comunitati) ?u cre?t o noua structura institution?la – Comunit?te? Europe?na. În mod curent, s-? folosit denumire? de Comunit?te Economica Europe?na (CEE) si ?dese? „cei 6”. Un nou institut ?l Comunitatii - Consiliul Europe?n - c?re reune? sefii de st?te si guverne –? fost cre?t in 1974, i?r in 1979 ?u ?vut loc primele ?legeri in P?rl?mentul Europe?n.

Înca l? et?p? pregatirii Tr?t?telor de l? Rom?, unele st?te vest-europene ?u re?ction?t circumspect l? nou? initi?tiva feder?lista de integr?re economico-soci?la. C? urm?re, ?ustri?, M?re? Brit?nie, D?nem?rc?, Norvegi?, Portug?li?, Suedi? si Elveti? ?u cre?t in 1960 ?soci?ti? Europe?na ? Liberului Schimb (?ELS), c?re ?ve? drept scop do?r cre?re? unei zone de comert liber intre tarile membre. Ulterior, succesele economice inregistr?te de Comunit?te? Europe?na ?u determin?t m?i multe st?te membre ?ELS sa solicite ?der?re? l? CE, cee? ce ? dus trept?t l? destram?re? ?soci?tiei Europe?ne ? Liberului Schimb.

În urmato?rele doua decenii, CEE se extinde geogr?fic de m?i multe ori:

I extindere: 1973 - D?nem?rc?, Irl?nd? si M?re? Brit?nie

II extindere: 1981 - Greci?

III extindere: 1986 – Sp?ni? si Portug?li?

IV extindere: 1995 – ?ustri?, Finl?nd? si Suedi?

V extindere: 2004 – Cipru, M?lt?, Letoni?, Litu?ni?, Estoni?, Sloveni?, Slov?ci?, Cehi?, Poloni?, Ung?ri?

?profund?re? integrarii europene (prin extindere? ?riilor politicilor comune si consolid?re? c?r?cterului supr?n?tion?l ?l Comunitatii Europene) solicit? si un suport juridic ?decv?t ?cestui proces continuu. C? urm?re, Tr?t?tul CEE ? fost ?mend?t de catev? ori si supliment?t prin Tr?t?tul Uniunii Europene, pana l? consolid?re? s? fin?la intr-o Constitutie.

?stfel, in 1986 tarile membre ?u semn?t un nou document juridic – ?ctul Unic Europe?n (?UE) - c?re ? intr?t in vigo?re l? 1 iulie 1987. ?ctul st?bile? re?liz?re? pietei unice (o notiune ce c?r?cterize?za un proces m?i profund de integr?re decit notiune? de „pi?ta comuna”) pana l? 31 decembrie 1992, prevazand liber? circul?tie ? bunurilor, serviciilor, c?pit?lului si perso?nelor pe tot cuprinsul Comunitatii, precum si implement?re? ? noi politici comune si ? coeziunii economice si soci?le.

În 1992, tarile membre ?le CEE ?u consider?t ca exista premisele neces?re efectuarii p?sului hotarator in vedere? crearii unei uniuni politice, economice si monet?re. Ele ?u semn?t un nou tr?t?t – Tr?t?tul de l? M??stricht (Ol?nd?) – c?re ? intr?t in vigo?re l? 1 noiembrie 1993. ?cest? ? modific?t si ? extins Tr?t?tul de l? Rom? (1957), punind b?z? leg?la pentru nou? structur? ? Uniunii Europene (nou? denumire ? Comunitatii Europene). Conform Tr?t?tului de l? M??stricht, Uniune? Europe? a (UE) insemn?, pe de o p?rte mentinere? si extindere? ?cquis-ului (tot?lit?te? tr?t?telor si ? ?ctelor legisl?tive) Comunitatii Europene si, pe de ?lta p?rte noi forme de cooper?re in domeniul Politicii Externe si de Securit?te Comuna (PESC) si ?l Justitiei si ?f?cerilor Interne (J?I). ?stfel, conform im?ginii comune despre UE, prin Tr?t?tul de l? M??stricht ?ce?st? devine o constructie cu trei piloni: