Pagina documente » Drept » Libertatile fundamentale din Uniunea Europeana

Despre lucrare

lucrare-licenta-libertatile-fundamentale-din-uniunea-europeana
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-libertatile-fundamentale-din-uniunea-europeana


Cuprins

Cuprins
introducere......4
Capitolul 1 :Libera circulatie a marfurilor.
1.1 Elemente generale si temeiul juridic...........10
1.2 Acquis-ul comunitar privind libera circulatie a marfurilor.....10
1.2.1 Uniunea vamala si barierele fiscale. Tariful vamal comun...11
1.2.2 Libera circulatie a marfurilor: interzicerea restrictiilor cantitative si a masurilor cu efect echivalent ........22
1.2.3 Regula ratiunii si clauze de salvgardare......26
1.2.4 Reorganizarea monopolurilor cu caracter comercial.......33
1.2.5 Modalitati procedurale de realizare a liberei circulatii a marfurilor...........35
1.2.6 Aplicarea acquis-ului comunitar privind libera circulatie a marfurilor in Rominia.............38
Capitolul 2: Libera circulatie a persoanelor.
2.1 Domeniul de aplicare........45
2.2 Reglementarea cetateniei Uniunii Europene............49
2.3 ingradirea dreptului la libera circulatie a persoanelor 53
2.4 Aplicarea acquis-ul comunitar privind libera circulatie persoanelor..............58
Capitolul 3: Libera circulatie a serviciilor.
3.1 Termenjuridic.64
3.2 Acquis-ul comunitar privind libera circulatie a serviciilor.
3.2.1 Raporturile dintre libertatea de stabilire a persoanelor si libera circulatie a serviciilor..........64
3.2.2 Modalitati de realizare a liberei circulatii a serviciilor.....72
3.2.3 Reglementari comunitare interne privind libera circulatie a serviciilor............77
3.3 Aplicarea acquis-ului comunitar privind libera circulatie a serviciilor in Rominia.........82
Capitolul 4: Libera circulatie a capitalului.
4.1 Temei juridic...86
4.2 Acquis-ul comunitar privind libera circulatie a capitalului
4.2.1 Libera circulatie a platilor curente..............87
4.2.2 Libera miscare a capitalurilor...89
4.3 Aplicarea acquis-ului comunitar privind libera circulatie a capitalului in Rominia.........92
Concluzii ........... 96
Bibliografie ........ 99

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

Introducere

Delimitari terminologice.

Piata unica reprezinta elementul central al integrarii economice din cadrul Uniunii Europene si una din principalele realizari ale Comunitatii Europene. Scopul sau principal este de a stimula concurenta la nivelul pietelor nationale, accelerand cresterea economica europeana, imbunatatind astfel gradul de competitivitate si nivelul de viata in spatiul comunitar.

Înlaturarea obstacolelor din calea liberei circulatii a marfurilor, persoanelor, serviciilor si capitalului nu reprezinta un scop in sine, ci doar o modalitate de realizare a obiectivelor comunitare, care constau in:

- dezvoltarea armonioasa si echilibrata a activitatii economice in cadrul Comunitatii;

- cresterea durabila si neinflationista care sa respecte in acelasi timp si normele de protectie a mediului .

- realizarea unui grad inalt de competitivitate si convergenta a performantelor economice;

- atingerea unui inalt nivel de folosire a fortei de munca si protectie sociala;

- realizarea unui nivel de trai mai bun si o calitate ridicata a vietii;

- promovarea solidaritatii intre statele membre;

- realizarea egalitatii intre barbati si femei .

Prin Tratatul de constituire a Comunitatii Economice Europene incheiat la Roma in 1957 s-au pus bazele unei piete comune in cadrul careia urma sa fie eliminate barierele comerciale existente intre statele membre, in scopul cresterii prosperitatii economice si al constituirii unei uniuni mai stranse intre popoarele Europei.

Mijloacele concrete de realizare a obiectivelor comunitare, asa cum rezulta din prevederile Tratatului, sunt:

- instituirea unei piete comune si a unei uniuni economice si monetare;

- punerea in aplicare a politicilor sau actiunilor comune prevazute in art. 3 si 4 dinTratat.

Realizarea unei piete europene unice a presupus parcurgerea mai multor etape in cadrul unui proces evolutiv, pornind de la ideea de piata comuna si ajungand in prezent la piata internet. Trecerea de la stadiul de piata comuna la stadiul de piata internet nu a reprezentat doar o simpla modificare terminologica, ci o abordare superioara a problemelor comunitare, avand la baza notiunea de integrare.

Piata comuna a reprezentat un mijloc important de realizare a obiectivelor comunitare propuse la un moment dat, avand ca scop o liberalizare cat mai mare a schimburilor de bunuri si servicii intre statele membre prin realizarea unei uniuni vamale (constand in eliminarea taxelor vamale intre statele membre si stabilirea unui tarif vamal comun), eliminarea cotelor restrictive si a masurilor cu efect echivalent pentru asigurarea unei libere circulatii a bunurilor, persoanelor, serviciilor si capitalului. Realizarea pietei comune a constituit prima etapa in cadrul procesului de integrare comunitara.

Conceptul de piata comuna nu a beneficiat de o definire legala prin dispozitiile Tratatului. Notiunea de "piata comuna", pe care s-a bazat initial strategia de integrare a activitatilor economice, a presupus mai mult decat realizarea unor obiective comune in domeniul economic, cuprinzand in acelasi timp si stabilirea liniilor politice directoare, precum si a modalitatilor de aplicare a acestor obiective. În acest sens, notiunea de "piata comuna" dobandeste implicatii juridice (care presupun adoptarea unor reglementari imperative pentru buna functionare a pietei) si politice (care presupun fie stabilirea unor politici comune conduse centralizat la nivel comunitar, fie coordonarea altor politici intre statele membre si Comunitate). Din aceasta perspectiva, realizarea pietei comune presupunea o integrare economica, la care se adauga si o integrare politico-juridica.

În incercarile de definire a acestui concept, in literatura de specialitate au fost propuse criterii statice si dinamice.

În sens restrans, pe baza unor criterii statice, piata comuna reprezinta locul de intalnire a cererii cu oferta, locul schimburilor libere intre parteneri egali, pe baza unor principii de concurenta reala, presupunand un tratament nediscriminatoriu aplicat partilor contractante de catre state.

În sens larg, avand in vedere criteriile dinamice, piata comuna ar putea fi definita ca o piata unde fiecare participant este liber sa investeasca, sa produca, sa lucreze, sa cumpere si sa vanda, sa furnizeze si sa obtina servicii, conform conditiilor de concurenta care nu sunt artificial denaturate, avand, in vedere conditiile economice cele mai favorabile (ceea ce ar echivala cu o piata interna unica si unitara dintr-un stat considerat individual).

Piata comuna a fost prevazuta sa se realizeze pe o perioada de tranzitie ce urma sa expire la 31 decembrie 1969 .

Pana la expirarea perioadei de tranzitie doar o parte a masurilor stabilite pentru realizarea pietei comune au fost finalizate, acestea fiind:

-uniunea vamala propriu-zisa - finalizata la 1 iulie 1968;

- eliminarea cotelor vamale;

- libera circulatie a lucratorilor, in unele conditii

- armonizarea sistemului de taxe prin introducerea generala a TVA-ului in 1970,

Celelalte obiective care vizau realizarea pietei comune nu au fost insa finalizate pana la sfarsitul perioadei de tranzitie stabilite in acest scop.

Barierele comerciale indicau mentinerea frontierelor fie de natura fizica (controlul bunurilor si persoanelor la frontierele interne), fie de natura tehnica (un ansamblu de reguli procedurale nationale aplicabile), fie legate de sistemul de taxare (mentinerea taxelor indirecte la cote diferite, ceea ce determina formalitati costisitoare de trecere a frontierelor).

Deoarece progresele inregistrate pana in jurul anului 1980 au fost destul de mici in raport de obiectivele comunitare propuse, Comunitatea a hotarat sa utilizeze o abordare noua, calitativ superioara, cu metode mai eficiente de aplicare in practica si a propus realizarea unei ,,piete interne".

Piata interna poate fi definita ca fiind un spatiu fara frontiere interne, in care libera circulatie a marfurilor, persoanelor, serviciilor si capitalului se desfasoara fara nici un control la frontierele interne ale Comunitatii, functionand pe principiile unei piete nationale.

Notiunea de piata interna a fost calificata prin dispozitiile art. 7A par. 2 din Tratatul C.E., conform carora, piata interna comporta un spatiu fara frontiere interioare in care libera circulatie a marfurilor, persoanelor, serviciilor si capitalurilor este asigurata conform dispozitiilor Tratatului.

Ideea de piata interna a fost sprijinita de statele membre, astfel incat, in martie 1985 Consiliul European a fixat ca data pentru finalizarea acesteia sfarsitul anului 1992 si a solicitat Comisiei Europene sa pregateasca un program si un calendar al implementarii pietei interne.

În acest context, Comisia a elaborat Cartea Alba a integrarii europene, care a fost aprobata de Consiliul European in iunie 1985 si continea 300 masuri legislative grupate pe trei obiective principale:

- eliminarea frontierelor fizice;

- eliminarea frontierelor tehnice;

- eliminarea frontierelor datorate sistemelor de taxe.

Trecerea de la conceptul ,,piata comuna" mentionata in tratatele initiate, la conceptul ,,piata interna" a reprezentat un obiectiv deosebit de important la nivelul Comunitatii, care a implicat adoptarea unui mare numar de directive de armonizare a legislatiilor in vederea realizarii pietei interne. Modificarea intervenita nu privea aspectele de forma, ci de fond, presupunand o noua abordare de integrare comunitara.

Actul Unic European - semnat in 1986 si intrat in vigoare in 1987 - a incorporat conceptul de piata interna in Tratat si a stabilit ca termen limita pentru finalizarea acesteia, data de 31 decembrie 1992.

În plus, prin Actul Unic European s-a stabilit si un mecanism eficient de decizie, prin introducerea in Consiliu a votului cu majoritate calificata in locul unanimitatii, pentru majoritatea aspectelor legate de realizarea pietei interne, creandu-se astfel un ansamblu de facilitati in sprijinul realizarii pietei interne.

Pana la sfarsitul anului 1992 au fost adoptate 90% din proiectele legislative mentionate in Cartea Alba din 1985, in special datorita aplicarii procedurii votului cu majoritate calificata.

Astfel, a fost liberalizata circulatia capitalului, au fost eliminate controalele la frontierele interne asupra bunurilor si persoanelor, s-au inregistrat progrese in privinta libertatii de stabilire si prestarii de servicii.

Însa procesul de finalizare a Pietei Interne a cunoscut si esecuri, cum ar fi :

- nu au fost adoptate propunerile legislative venite in completarea Cartii Albe si apreciate ca fiind necesare pentru finalizarea pietei interne;

- majoritatea directivelor ce au constituit cadrul legislativ al realizarii pietei interne nu au fost transpuse in legislatiile nationale sau au fost transpuse incorect;

- unele acte legislative comunitare au fost transpuse corect in legislatiile nationale, insa aplicarea lor de catre autoritatile nationale s-a facut diferit de la o tara la alta.

Dupa 1992 Comisia Europeana a depus eforturi sustinute pentru finalizarea completa a pietei interne. În acest scop au fost intocmite rapoarte anuale care relevau rezultatele obtinute si lansau programe de actiune pentru realizarea proiectelor care nu erau inca finalizate.