Pagina documente » Chimie, Biologie, Agronomie » Marketing agroturistic. Concept, importanta, obiective

Despre lucrare

lucrare-licenta-marketing-agroturistic.-concept-importanta-obiective
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-marketing-agroturistic.-concept-importanta-obiective


Cuprins

CUPRINS
CAPITOLUL I - MARKETING AGROTURISTIC. CONCEPT, IMPORTANTA,
OBIECTIVE
1.1 Marketingul in turism
1.2 Turismul si mediul inconjurator
1.3 Turismul si protectia mediului inconjurator
1.4 Conceptul de turism rural si agroturism
1.5 Caracteristici ale turismului rural si orizontul sau de dezvoltare
1.6 Dezvoltarea durabila pentru practicarea turismului in parcurile nationale si
rezervatiile biosferei din Rominia
CAPITOLUL II - ORGANIZAREA TURISMULUI RURAL (AGROTURISMULUI) iN
ROMiNIA SI CiTEVA TARI EUROPENE
2.1. Functiile spatiului rural definite de Carta Europeana a spatiului rural
2.2 Evolutia si organizarea pe plan mondial a activitatilor de turism rural
(agroturism)
2.3. Turismul rural in contextul economic actual
2.4. Cerinte si interconditionari in aparitia si formarea turismului rural
2.5 Efecte antrenate de turismul rural (agroturism)
2.6. Turismul si dezvoltarea economica a comunitatilor rurale
2.7 Evolutia activitatilor de turism rural (agroturism) in Rominia
2.8 Disfunctionalitati in activitatile de turism rural (agroturism) din Rominia
CAPITOLUL III - PIATA AGROTURISTICA
3.1 Definirea si caracteristicile pietei agroturistice
3.2 Rolul studierii pietei agroturistice in profil teritorial
3.3 Elemente caracteristice in cercetarea teritoriala a pietei agroturistice
3.4 Metode cantitative de studiere a pietei agroturistice
3.5 Elemente forte si slabe ce conditioneaza activitatile de agroturism din Rominia
3.6 Piata agroturistica si impactul acesteia asupra comunitatilor locale
3. 7. - Lansarea satului rominesc pe piata mondiala......
CAPITOLUL IV - CEREREA iN AGROTURISM
4.1 Cererea si consumul turistic (concepte)
4.2 Circulatia si fluxurile in agroturism
4.3 Metode de cuantificare a cererii agroturistice
4.4 Tendinte motivationale in cunoasterea produselor agroalimentare
specifice zonei
CAPITOLUL V - OFERTA AGROTURISTICA iN CADRUL TERITORIULUI
ROMiNESC
5.1 Particularitati si resurse ale ofertei agroturistice
5.2 Baza tehnico-materiala in turismul rural (agroturism)
5.3 Structura ofertei in turismul rural
5.4 Analiza comparativa a ofertei din mediul rural
5.5 Politica promovata in crearea ofertelor de turism rural (agroturism) in diferite
tari europene
CAPITOLUL VI - MANAGEMENTUL DEZVOLTARII ACTIVITATII
PROMOTIONALE iN DOMENIUL AGROTURISMULUI
6.1 Factori si motivatii ce influenteaza dezvoltarea turismului rural(agroturismului)
6.2 Ecoturismul si perspectiva dezvoltarii durabile in Rominia
6.3 Politica de dezvoltare si protejare a turismului rural in tarile U.E. Strategii de
marketing in turismul rural din tarile europene
6.4 Cooperare si parteneriat in turismul rural
6.5 Directii de actiune manageriala in turism
6.6 Retele de promovare si distributie, organizate in turismul rural (agroturism) cu
specificare in tarile U.E.
CAPITOLUL VII - MARKETINGUL STRATEGIC iN AGROTURISM
7.1 Strategii de marketing in turismul rural
7.2 Strategii nationale si europene in turismul rural (agroturism)
)
7.3 Turismul si dezvoltarea regionala
7.4 Strategia dezvoltarii turismului rural rominesc pe termen mediu
7.5. - Zonarea agroturistica, o necesitate in strategia regionala
7.6 Parteneriatele - forma caracteristica de promovare si distributie in agroturism
7.7. - Planul de afaceri in agroturism
Anexa 7.1 - Model de plan de afaceri in agroturism.............
CAPITOLUL VIII - DISTRIBUTIA SI ViNZAREA PRODUSULUI
AGROTURISTIC
8.1 Sisteme in organizarea distributiei si promovarii in agroturism
8.2 Vinzarea directa a produselor agricole de catre producatorii agricoli
8.3 Distributia si vinzarea produsului agroturistic prin gospodaria taraneasca
8.4 Analiza circuitelor de informatii , de vinzare si distributie a produselor turistice
de cazare (colectiva) in spatiul rural
8.5 Eficienta economica si sociala a activitatilor de distributie in turismul rural
(agroturism)
8.6. - Promovarea si distribuirea produsului turistic in Uniunea Europeana.........
CAPITOLUL IX - STRUCTURI ORGANIZATORICE iN SUSTINEREA SI
PROMOVAREA TURISMULUI RURAL (AGROTURISMULUI)
9.1 Structuri in reteaua turistica si agroturistica teritoriala. Implicatiile institutionale
in elaborarea si aplicarea unor strategii de dezvoltare a turismului rural
9.2 Criterii de omologare si tipuri de sate turistice
9.3 Cartea pensiunii turistice rurale, mijloc de evidenta a activitatii
economico-financiare
9.4 Informatizarea activitatii din domeniul turismului .........
Anexa 9.1. - Cartea pensiunii turistice..............
CAPITOLUL X - PERSPECTIVA DE DEZVOLTARE A AGROTURISMULUI
iN ROMiNIA
10.1 Sustinerea dezvoltarii agroturismului
10.2. Turismul rural si dezvoltarea social-economica a satului rominesc
10.3 Programe de finantare pentru turismul rural
10.4 Noile orientari in politicile europene de dezvoltare a turismului rural
(agroturismului) 207
10.5 Rolul Uniunii Europene in dezvoltarea turismului rural (agroturismului)
BIBLIOGRAFIE
ANEXE - LUCRARI PRACTICE
2
CONSTANTIN MARIAN
1
MARKETING AGROTURISTIC
2
1

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

CAPITOLUL I

MARKETING AGROTURISTIC.

CONCEPT, IMPORTANT?, OBIECTIVE

1.1 Marketingul in turism

Economia serviciilor, in care se incadreaza si activitatile de turism, constituie un sector productiv, care este caracterizat de unele particularitati care il disting si care au o importanta de prim rang in economiile avansate.

1.1.1 Caracteristicile sectorului turistic

Cele mai importante caracteristici ale sectorului de servicii in care se incadreaza si activitatile turistice sunt urmatoarele ( Snak, O., 1994, Olteanu, V., s. a., 1994 ):

- lipsa de materialitate a produselor oferite;

- coincidenta momentului productiv cu acela al consumului;

- situatie concurentiala specifica si regim de preturi adesea controlat de puterile publice;

- fluctuatia cererii, ce se poate verifica pe spatii mici temporale;

- nivelul ridicat al investitiei in capital fix;

- posibilitati reduse de diferentiere, datorita imaterialitatii serviciilor, care exclud posibilitatea de interventie la nivelul elementelor fixe ale produsului (forma, culoare etc.), intrucat produsele de consum se refera la perceptia senzoriala a individului.

Imaterialitatea acestui sector este dominanta in raportul intreprindere-piata. Întreprinderii ii lipsesc multe instrumente de influentare directa a deciziei de cumparare a clientului potential. Pot fi totusi mentionate si anumite elemente putin semnificative ( Snak, O., 1994., Ioncica, M., 1997 ):

- lipsa unui obiect materializat care satisface nevoia, amplifica sarcinile agentiilor publicitare in domeniul creativitatii comunicarii publicitare. Agentiile utilizeaza deseori campanii indirecte referitoare la serviciile de promovare, utilizand lideri de opinie sau marturii, pentru a obtine garantarea calitatii si afirmarea existentei unui plus de servicii oferite;

- imaterialitatea serviciului face sa creasca rolul imaginii intreprinderii: pe aceasta se bazeaza perceperea calitatii serviciului de catre clientul potential, care este in totalitate incredintata si subordonata utilizarii serviciului in sine. În acest caz, marketingul nu are nici o capacitate de interventie asupra clientilor potentiali care nu au mai utilizat produsul.

- totodata, imaterialitatea impune o prezentare completa si eficace a gamei de servicii oferite si a flexibilitatii acestora la exigentele individuale ale utilizatorului.

Concomitenta productiei cu consumul face ca utilizatorul sa identifice producatorul cu vanzatorul. Posibilitatile de diferentiere a serviciilor in timpul contactului cu clientela cresc datorita faptului ca interactiunea dintre productie si consum face imposibila distingerea in mod clar de catre utilizator a elementelor care constituie serviciul in sens strict, restrans si a elementelor aditionale. Calitatea serviciului depinde de ansamblul prestatiilor directe obtinute, iar cele care deriva din contactul personal si care sunt adeseori singurul spatiu unde, pentru a se exprima o parere, utilizatorul nu are nevoie de o pregatire tehnica.

Referitor la caracteristicile economiei serviciilor turistice prezentate anterior, se pune problema daca strategia organizatorilor de turism si a prestatorilor de servicii turistice in conditiile economiei de piata, respectiv a “pietei cumparatorului”, reprezinta arta de a descoperi noi segmente potentiale din care se recruteaza viitorii cumparatori, patrunderea si consolidarea pozitiilor pe aceste segmente de piata, fara a neglija insa mentinerea pozitiilor si cultivarea acestor pozitii pe segmentele traditionale de piata turistica. Aceasta tendinta se poate continua inca, prin cunoasterea realista si documentata a exigentelor si tendintelor evolutive ale pietei si pe baza lor, orientarea ofertei de produse turistice in concordanta cu dimensiunile si structura cererii, stabilirea unei strategii de preturi si tarife, a unei strategii de distributie etc., utilizarea unor instrumente eficace de promovare a produsului turistic, estimarea posibilitatilor de vanzare in functie de sezonalitate.

1.1.2- Conceptul de produs turistic

Produsul turistic cuprinde un ansamblu de produse si servicii valorificate in cadrul unei ambiante specifice create de factori naturali intr-o anumita regiune. Rolul produsului turistic este sa corespunda nevoilor multiple ale turistilor , asigurand un beneficiu pentru organizator, indeplinind doua functii inseparabile si complementare ( Tacu, A. P., 1999 ) :

? Functia obiectiva (concreta) – legata de performantele fizice ale produsului;

? Functia subiectiva (psihologica) – determinata de satisfactiile oferite prin consumul produsului turistic.

Definirea comuna, la nivel european, a turismului rural, necesita luarea in considerare a urmatoarelor:

- atentia pe care Institutiile europene si internationale (C.E.E., Consiliul Europei, OCDE, OMT etc.) o acorda turismului rural, ca mijloc de dezvoltare rurala;

- integrarea conceptului de turism rural, din punctul de vedere al statisticilor europene si mondiale, in cadrul activitatilor de turism;

- specificitatea intreprinderilor de turism rural in programele de formare profesionala (programe comunitare, nationale sau regionale);

- complexitatea actuala, generata de una din numeroasele initiative si de pluralitatea partenerilor;

- initiativele angajate de grupurile europene de cazare turistica in mediul rural, pentru a favoriza armonizarea si cooperarea la nivel comunitar;

- dorintele si asteptarile exprimate de “actorii” (publici sau particulari) din turismul rural, in diferite tari.

Propuneri de principiu: angajarea unei gandiri colective, fara a fi dictate de Comunitate si de punctul de vedere al Asociatiilor Profesionale, pentru a adopta o definire globala, comuna, a turismului rural, care ar servi drept cadru de referinta european pentru toti operatorii, priviti la toate nivelele de productie, informatie si distributie si pentru a vinde produsele turistice ale spatiului rural (e necesara in actualele conditii de dezvoltare a turismului rural).

Pentru aceasta, un grup compus din experti nationali ai Statelor Membre si/sau profesionisti, ar putea fi constituit pentru a duce la sfarsit cu bine aceasta sarcina.

Propunere de definire a turismului rural, ce ar putea servi drept baza de munca. Turismul rural se definea, in cadrul economiei globale a turismului, ca valorificarea turistica:

- a spatiilor agricole, a resurselor naturale, a patrimoniului cultural, a locuintelor rurale, a traditiilor satesti, a produselor pamantului;

- prin produsele ce poseda o marca, ilustrata de identitatile regionale, asigurandu-se nevoile consumatorilor, restauratorilor sau de activitatile de petrecere a timpului liber, de animatie si de serviciile locale;

- la sfarsitul dezvoltarii locale durabile, ca raspuns adecvat la nevoile de petrecere a timpului liber in societatea moderna, intr-o noua viziune a solidaritatii sociale oras-sat.

Produsul turistic rezulta din imbinarea de bunuri materiale si servicii , oferite de catre personalul turistic si din serviciile adiacente, care, punand in valoare elementele patrimoniului turistic si ale infrastructurii generale si turistice , avantajele cadrului institutional urmaresc satisfacerea unor motivatii specifice si generale ale consumatorilor turistici.